Un grup de istorici, arhivişti şi cercetători din ţară au participat vineri, la Sfântu Gheorghe, la o dezbatere având ca temă Holocaustul evreilor din N-E Transilvaniei, manifestarea înscriindu-se în şirul acţiunilor comemorative organizate la 70 de ani de la deportarea evreilor în lagărele naziste de exterminare.
În cadrul reuniunii s-a amintit, printre altele, faptul că din cei 756 de evrei din fostul judeţ Trei Scaune, actualul Covasna, care au fost trimişi la muncă forţată sau deportaţi în mai 1944 au supravieţuit doar 148. Ceilalţi, printre care şi 52 de copii sub 13 ani, au fost exterminaţi în lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau, iar aceeaşi soartă au avut-o mii de evrei din N-E Transilvaniei, teritoriu aflat la acea vreme sub administraţie maghiară.
Vorbitorii au punctat faptul că evreii au avut un rol important în viaţa economică, socială şi culturală a zonei şi că memoria celor care au murit nevinovaţi trebuie cinstită aşa cum se cuvine. De asemenea, au făcut trimitere la documente de arhivă ce vorbesc despre români ardeleni care au încercat să-i salveze pe evrei cu riscul de a-şi periclita propriile vieţi.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Braşov, Tiberiu Roth, prezent la acest eveniment, a declarat că Holocaustul evreilor din N-E Transilvaniei va rămâne în „paginile negre ale istoriei” şi pentru „brutalitatea” şi „celeritatea” cu care administraţia fascisto-hortystă din acea vreme a organizat şi îndeplinit „sinistrele operaţiuni” de deportare a evreilor ucişi apoi în lagărele de exterminare.
Tiberiu Roth consideră că în memoria miilor de victime ar trebui ridicate monumente comemorative în fiecare oraş din Transilvania de Nord unde au trăit comunităţi importante de evrei şi a mulţumit participanţilor la dezbatere pentru că s-au aplecat deasupra documentelor şi au adus noi mărturii despre acele vremuri.
Directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre organizatori, a subliniat că evenimentele istorice prezentate au fost abordate strict din perspectiva documentelor studiate de specialişti şi a menţionat că acestea vor fi editate şi introduse în circuitul public. Totodată, a menţionat că încă sunt multe documente necercetate referitoare atât la Holocaustul evreilor, cât şi la atrocităţile comise împotriva românilor din Ardealul de N-E în perioada 1940-1944 care trebuie scoase la lumină.
„Tot ce s-a spus în cadrul dezbaterii a fost făcut din perspectiva documentelor de arhivă care au permis participanţilor să deprindă o serie de concluzii – în primul rând necesitatea studierii istoriei locale din izvoarele documentare, singurele în măsură să decopere adevărul, iar în al doilea rând, faptul că trebuie să învăţăm din ce au însemnat evenimentele tragic de acum 70 de ani astfel încât ele să nu se mai repete (…) S-a tras un semnal de alarmă asupra necesităţii de a ne raporta categoric, atât din perspectiva mediului academic, cât şi al societăţii civile şi guvernanţilor, împotriva renaşterii unor formaţiuni şi manifestări de dreapta, a unor doctrine, ideologii care într-o formă actualizată reînvie”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.
Dezbaterea s-a înscris în programul manifestărilor reunite sub genericul „Zilele Andrei Şaguna” organizate de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Despărţământul Astra Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
