Mai mulţi specialişti şi politicieni români şi maghiari au participat sâmbătă la conferinţa „Autonomie şi regionalism – provocările deceniului”, urmată de o dezbatere în cadrul căreia s-au lansat idei pro şi contra, dar şi propuneri pentru continuarea dialogului pe această temă, în scopul înţelegerii ideii de autonomie teritorială.
Conferinţa a fost organizată de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, care a pornit de la ideea că, după aproape două decenii în care subiectul autonomiei a fost discutat în interiorul comunităţii maghiare, a venit timpul ca acesta să fie dezbătut şi cu comunitatea românească, fără de care nu se poate atinge acest deziderat.
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat, în cadrul mesei rotunde, că „autonomia nu înseamnă independent” şi „nu reprezintă un pericol pentru românii din regiune”. El a afirmat că în ultimii ani s-au făcut paşi mici, dar importanţi, deoarece acum se poate discuta deschis despre dezideratul autonomiei teritoriale dorite de membrii comunităţii maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în timp ce în urmă cu zece ani era un subiect tabu, iar activiştii CNS „erau ridicaţi de Poliţie şi anchetaţi de Procuratură”.
„E important ca subiectul să rămână la ordinea zilei, să fie dezbătut public (…) Sunt convins că numai dialogul poate duce la înţelegerea şi demolarea prejudecăţilor (…) Vrem să obţinem autonomie pe cale democratică, paşnică”, a spus Izsak Balazs, potrivit căruia CNS va înainta Parlamentului un nou proiect de autonomie, dacă UDMR nu va face acest lucru.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), a declarat că autonomia ar aduce prosperitate şi un trai mai bun locuitorilor zonei, indiferent de etnie, şi chiar a făcut o ofertă publică reprezentanţilor comunităţii româneşti.
„Am o propunere publică pentru reprezentanţii comunităţii româneşti – suntem dispuşi să facem un pact sau să avem o înţelegere dacă şi ei vor susţine acest demers al autonomiei. În momentul în care vom avea o regiune cu statut special vom acorda garanţii că membrii comunităţii româneşti pot avea posturi de conducere, viceprimar şi vicepreşedinte la Consiliului Judeţean (…) Mi se pare absolut normal să fie aşa, dar principiul proporţionalităţii etnice ar trebui să se aplice peste tot, ceea ce ar înseamna ca şi în Jandarmerie sau Poliţie să fie 75% maghiari, ş.m.d.p.”, a spus Antal Arpad.
El a spus că dacă românii vor continua să spună „nu” revendicărilor comunităţii maghiare, atunci este posibil ca maghiarii să devină „frustraţi şi să se radicalizeze”.

Preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, a apreciat că dezbaterea de la Sfântu Gheorghe reprezintă un pas important pe calea dialogului româno-maghiar şi chiar a propus formarea unui grup de lucru mixt care să conceapă, în cadrul statului de autonomie, un capitol care să reglementeze drepturile românilor.
Senatorul PNL Covasna Marius Obreja a declarat că a participat la această dezbatere pentru că a fost invitat şi pentru că este deschis dialogului cu comunitatea maghiară, însă a recunoscut că nu are suficiente date ca să aprecieze avantajele şi dezavantajele autonomiei teritoriale.
Consilierul local Mădălin Guruianu (PNL) a menţionat că şi-a arătat disponibilitatea de a discuta pe marginea acestui subiect controversat încă din anul 2005, când a participat la o dezbatere organizată de UDMR, asumându-şi riscul de a fi catalogat drept „trădător” de către unii membri ai comunităţii româneşti. El a reproşat reprezentanţilor comunităţii maghiare că fac prea puţin pentru a crea punţi de legătură cu membrii comunităţii româneşti şi gesturi prin care să le câştige încrederea.
Conferinţa a fost organizată în colaborare cu Institutul Balvanyos, iar la aceasta au mai fost invitaţi cercetătorul Sergiu Constantin de la Universitatea Bolzano, Tirolul de Sud, conf. univ. Vasile Docea de la Universitatea de Vest din Timişoara, conf. univ. Salat Levente şi Bakk Miklos de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Sabin Gherman, director Transilvania Live din Cluj. Oana Mălina Negrea/ AGERPRES

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail