A doua zi a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului a început cu prelegerile din cadrul conferinței cu tema „Interesul național românesc în actuala conjunctură geopolitică. Globalism versus suveranism”, anunță Biroul de presă al acestui important eveniment.
Potrivit sursei citate, profesorul universitar Petrișor Peiu a clarificat titlul dezbaterii, afirmând că rolul geopolitic al statului din Țară înseamnă, printre altele, preocuparea activă față de soarta comunităților românești și față de direcția economiei interne. Chiar dacă România reprezintă cea mai mare țară din regiune, statul nu a reușit pe deplin „să capaciteze identitatea națională în comunitățile de români din afara granițelor”. Totodată, cea mai mare creștere economică din regiune (după paritatea puterii de cumpărare) nu s-a transpus în bunăstare pentru români și companiile românești. Basarabia reprezintă din acest punct de vedere un bun exemplu al neputințelor geopolitice ale României. Profesorul Peiu a accentuat importanța factorului politic fără de care discursul geopolitic conturat în cadrul panelului nu va deveni realitate.
Generalul (r) doctor Mircea Chelaru, a clarificat publicului conceptele de bază ale discursului geopolitic românesc. A gândi astăzi geopolitic înseamnă a răspunde la întrebarea „cum instituționalizăm românismul” (expresie superioară identitară a poporului, conform lui Mihai Eminescu, omului deplin al culturii române). Un concept important din discursul geopolitic este suveranismul, care înseamnă, conform domniei sale, „a fi stăpân” (a-ți manifesta dreptul de proprietate inclusiv asupra propriului patrimoniu imaterial). Generalul (r) Chelaru susține că problema geopolitică trebuie pusă „la firul ierbii” pentru că „dacă ai familie vei avea și comunitate, iar dacă ai comunitate, vei avea și o națiune”. În final, generalul (r) Chelaru i-a avertizat pe participanți că „a venit vremea să trecem de la vorbitori la înfăptuitori” pentru că istoria „consemnează doar faptele, bune sau rele” mai ales că românii au uitat să înfăptuiască pentru că le lipsesc „ridicătorii”, se menționează în comunicatul de ptresă transmis către Mesagerul de Covasna.
Cozmin Gușă, om de presă și unul oamenii politici atașați de identitatea națională, a îndemnat cursanții să cugete la potențialul geopolitic al României. Ceea ce caracterizează România este, conform jurnalistului, „dezordinea geopolitică” din cauza presiunii de tip imperialist, la care este supusă de marile puteri. Ieșirea din „încercuirea imperialistă” este posibilă prin valorificarea resurselor țării (estimate de experți la cca. 2 mii de mld. de dolari) într-un proiect comun precum cel al reunificării Basarabiei cu România, pentru care ar fi necesare mari resurse financiare, care să compenseze discrepanțele economice dintre cele două state, se mai arată în comunicat.
Președintele AUR, deputatul George Simion a participat la dezbaterea „Rolul României ca actor geopolitic regional. Siguranța europeană în contextul conflictului de la granițe”, desfășurată în cadrul Universității de Vară Izvoru Mureșului. „Noi, politicienii suntem trecători, dar Biserica noastră strămoșească este veșnică. Astăzi îi prăznuim pe Sfinții martiri Brâncoveni, în timpul cărora țara noastră avea o poziție privilegiată la Înalta Poartă, ceea ce nu putem spune că se întâmplă astăzi cu România în UE, cu conducători precum Klaus Iohannis sau Marcel Ciolacu”, a declarat George Simion. Acesta a mai vorbit despre pericolul care îi paște pe românii din județele Covasna și Harghita, inferiori din punct de vedere numeric: acela al dispariției etnice, caz în care susținerea politicienilor este imperativă, indiferent de culoarea lor politică. Mai mult decât atât, liderul AUR a mai afirmat că: „Un viitor președinte și viitorii conducători trebuie să apere interesele românilor de pretutindeni dar mai trebuie să fie și promotori ai păcii”. „România avut acest rol de mediator și-l mai poate avea (…). Dacă am fi avut astăzi un președinte care iubește românii, lui Ivo Gheorghiev și românilor din Bulgaria li s-ar fi respectat drepturile, la fel și celor 300.000 de români din Serbia (…). Un președinte al României ar fi condiționat orice ajutor, oficial sau neoficial, acordat Ucrainei, de respectarea drepturilor românilor din țara vecină. Este o tăcere mormântală pe subiectul românilor din jurul granițelor. Sper să ne recăpătăm demnitatea națională, căci fără aceasta nu vor mai fi atâția români în jurul granițelor”, a subliniat George Simion.
Lectorul universitar Lucian Săcălean a declarat, în cadrul dezbaterii, că „Orice președinte se va afla în fruntea țării, va trebui să ia decizii grele, pentru că deși nu ne dăm seama, conflictul aflat la granița României, indiferent dacă se va încheia sau nu, va crea mari dificultăți țării noastre, dificultăți pentru care, și o spun cu toată responsabilitatea, țara noastră nu este pregătită”. Acesta a mai punctat că „Ceea ce trebuie să învețe politicienii români este să dialogheze cu oamenii pregătiți din jurul lor, care să le dea argumentele necesare în momentul în care trebuie să ia decizii”.
În discursul său, generalul (r) Marius Crăciun a declarat: „Sunt convins că NATO este o alianță în care fiecare țară poate avea opinia sa, iar deciziile se iau în unanimitate. NATO este vital mai ales pentru noi românii, care ne aflăm în epicentrul conflictului (…). Dacă ne uităm la armata română, vom vedea că situația ei de acum nu este deloc ceea ce trebuie (…). Trebuie să ne consolidăm poziția și să devenim un pilon de încredere al NATO, așa cum face de pildă Polonia”.
Fostul ministru de externe, Adrian Severin, a afirmat că „avem un deficit în acțiunea noastră externă, în special atunci când vorbim de impulsul și orientarea politică a oamenilor responsabili de politica externă. România are datele necesare pentru a fi un actor important în politica regională, dar acest lucru nu se câștigă prin obediență, ci prin capacitatea noastră de a dialoga cu alți actori regionali în beneficiul interesului național. Dacă dorim să jucăm un rol în lume trebuie să punem accent pe interesele noastre comune cu cele ale altor puteri regionale, pentru că la sfârșitul conflictului din Ucraina, SUA va trebui să se ocupe de reconstrucția UE, nu doar a Ucrainei, iar eu mă tem că nu vom mai putea vorbi despre un nou Plan Marshall”.
Europarlamentarul Claudiu Târziu a afirmat: „Eu sunt dintre cei care știu să asculte, pentru că nu m-am născut politician (…) așa se și justifică și prezența mea aici”. Realitatea este că „România nu are o politică externă, cum nu are nici o politică internă. Mai precis, cei mai mulți politicieni copiază niște acțiuni și ascultă niște ordine, lucru care îi transformă într-o curea de transmisie. Noi nu ne-am asumat vreun rol, nu ne-am înțeles rostul în lume. Până nu ne înțelegem rostul în lume, nu ne vom putea asuma vreun rol, ci doar vom urma niște indicații. Nu există rău mai mare”.
Claudiu Târziu consideră că ar fi un pericol și o prostie să ieșim din alianțele externe, însă trebuie să fim conștienți că România are nevoie mai mare de aceste alianțe, decât au acestea de noi. Rusia pe de altă parte, trebuie condamnată pentru comportamentul său de prădător și trebuie să reținem că a fi lăsat fără apărare în fața Rusiei este un act de inconștiență, a mai precizat Claudiu Târziu.
Dumitrița Gliga, deputat PSD de Mureș, a spus, în discursul său: „Am avut și avem oameni care au pus interesul național pe primul loc. (…) Cred că atunci când vorbim despre siguranța națională, în contextul conflictului de la graniță, trebuie să avem în vedere și educația, pentru că atunci când avem un popor educat riscul de a fi manipulați este mult mai mic. Rezultatele testelor PISA ne arată că 40% dintre români nu înțeleg ceea ce citesc, iar acest lucru trebuie să creeze îngrijorări”.
Profesorul universitar Radu Baltasiu, directorul CESPE a afirmat, în discursul său, că „Noi nu facem mai nimic pentru comunitățile de români din afara granițelor. Viktor Orban, pe de altă parte, gestionează direct relațiile cu cetățenii săi, numai că face acest lucru dăunând intereselor celorlalte state. Noi am trecut de la etapa în care nu făceam nimic pentru românii din afara granițelor „pentru a nu deranja”, la cea în care nu mai facem nimic pentru că nu mai știm cum stau lucrările și mai grav, nici nu mai vrem să aflăm. (…) Bugetele alocate unor proiecte coerente și sistematice pe diaspora și comunitățile istorice sunt inexistente. (…) În condițiile în care avem rata analfabetismului funcțional de 47% în rândul tinerilor de sub 28 de ani și numai 3% dintre ei mai citesc, viitorul este sumbru pentru români, atât în interiorul cât și în afara granițelor, pentru că suntem cu toții victime sigure în fața unor țări care au aceste noțiuni”.
***
„Ziua a continuat mai apoi cu o un meci demonstrativ de oină feminina între campioana și vicecampioana României, ACS Galicea Mare și ACS Dacia Mioveni care au oferit o experienta inedita participanților prin prezentarea sportului național. Astfel continua parteneriatul cu Federația Română de Oină și are loc in al doilea an consecutiv o prezentare a sportului autentic românesc în cadrul Universității de Vară Izvoru Mureșului.
Odată cu venirea serii a debutat programul cultural românesc, extins la această ediție pe parcursul a trei seri. Astfel am avut deosebita placere de a viziona un program variat, începând cu Ansamblul Folcloric Românesc de pe Valea Timocului, Ansamblul „DOR” aromânilor dobrogeni, ne-au încântat totodată soliștii Olivia Volosciuc din Maramureș Isroric, George Gabriel Catană din Mediaș și Răzvan Pop din județul Mureș. Este concluzionată în acest mod deosebit prima zi a ediției XXI a a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului” se mai arată în comunicatul de presă al Universității de Vară Izvoru Mureșului.
Maria Crețu-Graur
Sursa Foto: Biroul de presă Universitatea de Vară Izvoru Mureșului
