Autorităţile locale din mai multe judeţe au reuşit să pună în funcţiune o infrastructură pentru colectarea separată a deşeurilor textile, care vor ajunge fie la reciclare, fie vor fi refolosite.
Dacă la început, în anumite localităţi, această activitate o făceau unele organizaţii non-guvernamentale, ulterior s-au implicat autorităţile locale, mai ales în contextul în care, de la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deşeurilor textile a devenit obligatorie, potrivit unei directive europene.
Conform Directivei UE 2018/851, începând cu acest an, colectarea separată a deşeurilor textile este obligatorie în toate statele membre ale Uniunii Europene. Această colectare a deşeurilor textile presupune utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi şi apoi să le depună în containerele speciale, pentru ca apoi firmele specializate să le preia, folosind însă maşini care nu sunt utilizate pentru colectarea altor tipuri de deşeuri.
COVASNA
În judeţul Covasna, operatorul regional de salubritate Tega a colectat, în acest an, aproape patru tone de deşeuri textile, însă acestea sunt momentan depozitate la centrul de colectare, în aşteptarea unei soluţii eficiente şi accesibile de procesare.
Conducerea firmei de salubritate a precizat ca anul acesta au fost amplasate 15 containere pentru colectarea deşeurilor textile şi a hainelor uzate în municipiul Sfântu Gheorghe, dar o parte dintre ele au fost deja vandalizate.
Astfel de containere vor fi instalate şi în celelalte oraşe din judeţ, iar în mediul rural, deşeurile textile vor fi în continuare colectate în cadrul campaniilor pentru deşeuri voluminoase care au loc de mai multe ori pe an.
Potrivit conducerii companiei, în 2025 au fost colectate 3.980 kilograme de deşeuri textile, dintre care 820 kilograme în municipiul Sfântu Gheorghe. Directorul Tega, Mathe Laszlo, a explicat că, deşi colectarea este asigurată, procesarea deşeurilor textile în cantităţi mari este costisitoare, fiind gestionată în prezent de un număr restrâns de companii în România.
„Conform legislaţiei, noi suntem obligaţi să colectăm separat deşeurile textile (…) Nu ştim încă ce vom face cu ele, deocamdată le depozităm la Câmpu Frumos, pentru că trebuie să le punem într-un spaţiu interior, unde nu le plouă (…) Problema principală nu este modul de colectare, ci soarta ulterioară a deşeurilor textile. Procesarea acestora în cantităţi mari este costisitoare, iar în România doar foarte puţine companii se ocupă de această problema”, a declarat pentru AGERPRES, directorul Tega, Mathe Laszlo.
Deşeurile textile şi fenomenul fast fashion s-au aflat şi în atenţia Biroului pentru Tineret din cadrul Primăriei Sfântu Gheorghe, care a lansat anul trecut, în cadrul programului effAct, diverse acţiuni menite să determine membrii comunităţii locale să adopte un stil de viaţă fără excese şi fără risipă.
Membrii Biroului au îndemnat cetăţenii să nu mai cumpere de haine în exces, au organizat un târg de haine şi i-au încurajat sa doneze persoanelor nevoiaşe hainele de care nu mai au nevoie.
De asemenea, Clusterul „Transylvania Textile & Fashion” din Sfântu Gheorghe a venit cu câteva soluţii pentru reducerea impactului negativ pe care industria textilă îl are asupra mediului înconjurător prin implementarea unor practici sustenabile în sectorul HoReCa, cu accent pe reutilizarea textilelor şi promovarea economiei circulare.
CLUJ
Şi în Cluj-Napoca se colectează separat deşeurile textile. Anul acesta, primăria municipiului a colectat de la populaţie peste 147 de tone de articole textile, care, altfel, ar fi ajuns la gunoi.
„De la începutul acestui an, prin programul de colectare selectivă a hainelor şi materialelor textile „Hai, Na”, clujenii au adus în containerele amplasate în cartiere peste 147 de tone de articole textile – o cantitate impresionantă, care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi. În tot oraşul sunt disponibile 40 de containere, unde pot fi depuse haine, pantofi, lenjerii, perdele sau accesorii precum genţi şi curele. Toate articolele trebuie aduse într-o pungă sau într-un sac de plastic bine închis, pentru a evita contaminarea şi a permite sortarea corectă”, se arată într-o informare trimisă AGERPRES de către Primăria Cluj-Napoca.
Potrivit sursei citate, după colectare, textilele sunt ridicate de către Supercom şi transportate la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, iar de acolo sunt duse la centre specializate. Hainele în stare bună sunt refolosite, iar cele care nu mai pot fi utilizate sunt reciclate şi transformate în fibre. Din aceste fibre se obţin produse utile, precum lavete industriale, materiale pentru izolaţii şi geotextile.
„Astfel, hainele care altădată ar fi devenit deşeuri primesc o nouă viaţă şi devin resurse valoroase pentru comunitate”, se mai arată în informarea primăriei clujene.
Primăria Cluj-Napoca implementează programul de colectare selectivă a hainelor încă din 2024, înainte ca, începând cu 1 ianuarie 2025, aruncarea hainelor vechi/uzate în containere pentru deşeuri mixte să devină ilegală atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi în România
GORJ
Colectarea separată a hainelor vechi în judeţul Gorj a fost implementată până acum doar în oraşul Turceni, urmând ca de la 1 noiembrie acest sistem să fie extins în alte 51 de localităţi.
Potrivit directorului executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADIS Gorj, Luis Popa, sistemul va fi implementat în oraşele Novaci, Tismana şi Rovinari, precum şi în 48 de comune.
Până la data menţionată, operatorul de salubrizare Iridex pune la dispoziţia administraţiilor publice locale containere speciale, unde cetăţenii pot depune hainele vechi.
„Din 1 noiembrie va exista şi un grafic separat de colectare, ceea ce va asigura o gestionare mai eficientă a acestor deşeuri şi valorificarea lor în circuitul de economie circulară. Acum s-a terminat licitaţia pentru colectarea deşeurilor din 51 de localităţi, iar în caietul de sarcini am prevăzut această obligaţie în dreptul operatorului de salubrizare. Oraşul Turceni are operatorul său”, a menţionat, pentru AGERPRES, Luis Popa.
PRAHOVA
O cantitate de 85 de tone de deşeuri textile a fost colectată la nivelul judeţului Prahova prin intermediul recipientelor speciale puse la dispoziţia cetăţenilor de către operatorii de salubritate.
Conform datelor comunicate de ADI Deşeuri Prahova, la solicitarea AGERPRES, sistemul primind colectarea separată a acestui tip de deşeuri este implementat în localităţi din toate zonele judeţului, fiind amplasate până acum 175 de containere sau recipiente.
Astfel, în zonele 2 – 6 sunt 108 recipiente destinate colectării materialelor textile din care 20 se află în localităţile Ploieşti, Slănic, Plopeni, Păuleşti, Boldeşti-Scăeni, Blejoi, Vălenii de Munte, în zonele 3, 4 şi 5 sunt 50 de eurocontainere pentru deşeurile textile, în zona 7 – Câmpina sunt nouă recipiente, iar în zona 1 – opt recipiente.
TIMIŞ
Timişoara, 16 sep /Agerpres/ – Primăria Municipiului Timişoara a colectat în acest an 15 tone de textile uzate, care au fost sau urmează să fie reciclate.
„Până în prezent, 15 tone de haine uzate au fost colectate prin parteneriatul încheiat între municipalitate şi o societate privată specializată în reciclarea unor astfel de deşeuri. Dintre acestea, două tone au fost predate numai în prima parte a lunii iunie. În loc să ajungă la gunoi cu resturile menajere sau chiar să se transforme în rampe ilegale, textilele sunt reciclate şi li se dă o nouă viaţă”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Timişoara, Silvana Andreaş.
Timişorenii au la dispoziţie încă o modalitate gratuită de a renunţa la textilele pe care nu le mai folosesc, în cadrul campaniei derulate de Retim putând fi predate haine, lenjerii, pilote, pături, covoare mici, draperii, perdele, lavete, mopuri şi alte textile de dimensiuni medii (nu voluminoase). Fiecare persoană poate preda maximum 60 de kilograme de textile.
„În lipsa acestui parteneriat, tonele de textile uzate s-ar fi putut transforma în rampe ilegale de gunoi. O parte din întreaga cantitate de deşeuri textile au fost adunate prin intermediul containerelor amplasate în oraş, iar altă parte, au fost predate la punctul de colectare din comuna Moşniţa Nouă. Prin noul serviciu, articolele vestimentare care nu mai pot fi folosite sunt reciclate, iar astfel se reduce semnificativ cantitatea de deşeuri textile care ar ajunge pe străzi”, explică Silvana Andreaş.
Au fost amplasate containere speciale pentru colectarea hainelor vechi în mai multe zone din oraş, dar timişorenii le pot duce şi la punctul de colectare din Moşniţa Nouă sau pot programa telefonic ridicarea îmbrăcăminţii uzate direct de la domiciliu.
TULCEA
Cantitatea de deşeuri textile colectată în ultimele şase luni de la populaţie de societatea Servicii Publice SA din cadrul Primăriei municipiului Tulcea este de aproape două ori mai mare decât cea colectată în tot cursul anului trecut, situaţia putând fi explicată prin creşterea capacităţii de preluare a acestor deşeuri.
Datele furnizate AGERPRES de societatea de profil a autorităţii locale arată că de la începutul celui de-al doilea trimestru al anului, în cele zece containere amplasate în diferite puncte din municipiu au fost colectate de la populaţie 40,2 tone de deşeuri textile, în condiţiile în care pe tot parcursul anului trecut, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială a Primăriei a colectat de la populaţie 23 de tone de deşeuri textile.
„Principala noastră problemă este că aceste containere cu deşeuri textile sunt vandalizate, iar cu siguranţă cantitatea reală de deşeuri este mult mai mare. Într-un fel, e clar că aceste deşeuri textile sunt refolosite”, a precizat directoarea societăţii Servicii Publice SA, Ionela Bumbac.
Din cele 23 de tone de deşeuri textile colectate anul trecut de autoritatea locală, 14 tone au fost donate persoanelor cu venituri mici, după igienizare, iar diferenţa a fost transportată la societate pentru a fi reciclate.
VASLUI
În municipiul Vaslui, autorităţile locale au achiziţionat şi urmează să amplaseze cinci containere pentru articole textile pe lângă cele trei montate începând cu anul 2021 în cadrul proiectului social „Vasluieni pentru vasluieni”. În perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, din cele trei containere speciale amplasate în oraş au fost colectate 14 tone de îmbrăcăminte, ceea ce reprezintă o medie de aproximativ 1,7 tone pe lună, mai puţin faţă de anul 2024, când media lunară a fost de circa două tone.
Din hainele strânse, o parte sunt curăţate şi dezinfectate, fiind donate unor familii cu resurse financiare limitate, iar restul, care prezintă un grad ridicat de uzură, sunt neutralizate. În cursul anului 2024, 142 de familii nevoiaşe din municipiul reşedinţă au primit haine şi alte produse textile.
„Avem amplasate trei containere pentru articole textile şi au mai fost achiziţionate încă cinci, care urmează să fie montate. Avem obligaţia legală de a recicla materialul textil şi în cel mai scurt timp vom amplasa şi celelalte containere, cu afişajul necesar, astfel încât cetăţenii să fie informaţi. Containerele deja amenajate sunt utilizate de cetăţeni de câţiva ani şi vreau să spun că am prins la primărie un lucru bine făcut din acest punct de vedere. Articolele depozitate erau preluate pentru a fi donate şi reutilizate. Cetăţenii sunt învăţaţi cu acest tip de colectă. De acum se schimbă doar destinaţia şi vor fi preluate deşeurile textile pentru a fi reciclate”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul municipiului Vaslui, Lucian Branişte.
Începând din anul 2022 şi în Bârlad au fost amplasate patru containere pentru colectarea hainelor, toate în curtea unor biserici din localitate, iar la Huşi municipalitatea va monta cinci containere în care populaţia va putea depozita deşeurile textile.
VÂLCEA
În judeţul Vâlcea, doar câteva administraţii locale au amplasat containere unde populaţia poate aduce textilele vechi pentru reciclare, tot primăriile, cu excepţia municipiului Râmnicu Vâlcea, fiind cele care gestionează acest tip de deşeuri, pentru că la momentul actual operatorul regional de salubritate nu are prevăzută în contractul încheiat de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) Salubritate Vâlcea şi preluarea acestora.
Primăria Râmnicu Vâlcea, de exemplu, a amplasat în luna iulie şase containere pentru textile în diferite zone ale municipiului şi a anunţat că de golirea, transportul şi gestionarea acestora se va ocupa ADI Salubritate, în conformitate cu normele în domeniu, astfel că operatorul regional este cel care preia şi, teoretic, ar trebui să valorifice într-un fel hainele vechi pe care cetăţenii le aduc la containere.
În municipiul Drăgăşani, însă, autoritatea publică locală, care a amplasat două astfel de containere, se ocupă de preluarea acestor deşeuri textile prin serviciul local de administrare a domeniului public. Primarul localităţii, Costinel Stoica, a precizat că deocamdată locuitorii nu prea aduc hainele uzate la aceste containere şi spune că intenţionează să le mute în zonele mai populate şi chiar să încheie un contract cu o firmă din judeţ care produce materiale neţesute şi are o linie de reciclare ecologică a acestor tipuri de deşeuri.
În oraşul Băbeni, conducerea administraţiei locale a amplasat deja un astfel de container în curtea instituţiei şi vrea să mai ducă încă unul în zona blocurilor de locuinţe. Edilul şef al localităţii, Ştefan Bîzîc, spune că deocamdată nu are contract cu o firmă care să le preia, dar nici nu a fost cazul până acum pentru că s-au adus puţine haine vechi, care în mare parte au fost sortate la nivelul primăriei şi date mai departe unor familii nevoiaşe.
Alte localităţi, cum este oraşul Brezoi, sunt în curs de achiziţionare a unor astfel de containere. Primarul localităţii de pe valea Lotrului, Robert Schell a precizat că a comandat şase astfel de recipiente speciale pentru debarasarea de haine vechi, în timp ce autorităţile din Bălceşti speră să rezolve această problemă odată cu deschiderea Centrului prin Aport Voluntar (CAV), pe care îl construiesc în oraş cu fonduri din PNRR şi care va fi gata până la sfârşitul acestui an.
Preşedintele ADI Salubritate Vâlcea, primarul comunei Vlădeşti Adrian Cosac, dă însă asigurări că se are în vedere gestionarea acestor deşeuri la nivelul întregului judeţ şi cu siguranţă colectarea şi depozitarea acestora vor prinse în noul contract de salubrizare aflat în lucru.
„În actual contract nu este prevăzută şi această componentă de colectare şi transport, precum şi de sortare, tratare, depozitare şi valorificare a acestor deşeuri, dar în contractul mare, la a cărui documentaţie se lucrează în prezent şi care va fi scos la licitaţie luna viitoare sau cel mai târziu în luna noiembrie, vor fi prinse şi aceste tipuri de deşeuri. Vom lua legătura şi cu firme care reciclează aceste deşeuri, pe care le vom depozita probabil la staţia de sortare de la Roeşti până când vom găsi o soluţie să le valorificăm”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ADI Salubritate Vâlcea.
AGERPRES
Sursa foto: https://www.colectaredeseuri.ro/
