Deputatul PSD de Covana, Horia Grama, a luat poziție față de recentele discursuri ale politicienilor maghiari privind tema autonomiei pe criterii etnice, dar, totodată, și cu privire la stema Transilvaniei, prin intermediul a două declarații politice făcute, recent, în Camera Deputaților.
Respectarea identităţii minorităţilor nu este nicidecum o problemă în România
În prima sa declarație politică de săptămâna trecută , Horia Grama a spus, printre altele:
„Tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice a revenit în forţă în discursul electoral al politicenilor maghiari, în special al oficialilor din Ungaria. În încercarea de a atrage voturile conaţionalilor cu dublă cetăţenie aceştia uzează de un subiect anacronic, folosind ca strategie manipularea emoţională a electoratului. Într-o ţară ca România, care are cea mai bună şi permisivă legislaţie pentru minorităţi, ar trebui să aibă mai multă grijă şi să cultive apropierea de români, având respect faţă de valorile acestora.
Pentru iredentişti, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost şi în acest an un bun prilej pentru a aduce pe tapet tema separatismului, sfidând Constituţia României, simbolurile şi valorile româneşti. (…) Toată lumea ştie că în Covasna şi Harghita există nişte curente ale unor ramuri ale Gărzii Maghiare, Jobbik, iar membrii acestei organizaţii profund anti-europene încearcă să-şi facă adepţi aici, promovând un discurs periculos, contaminând etnicii maghiari cu boala separatismului.
Este adevărat că Ungaria are alegeri, iar calendarul oficialilor maghiari arată clar că şi-au început campania şi în România, adresându-se cetăţenilor cu dublă cetăţenie. E normal să-şi facă o campanie, dar nu pe teme care contravin Constituţiei României şi care lezează şi contravin valorilor româneşti. Cred că toate activităţile care nu respectă valorile şi legile româneşti trebuie să fie declarate indezirabile, la fel ca persoanele care le iniţiază. Garda Maghiară e interzisă în Ungaria, dar, paradoxal, funcţionează în România. Stimaţi colegi, aici nu mai vorbim de toleranţă, ci de atitudinea care se cere faţă de o organizaţie ce încalcă legile româneşti şi europene.
De 20 de ani, liderii maghiari din Covasna nu au venit cu vreo iniţiativă de colaborare, de acţiuni comune sau de dialog cu românii. În schimb, îşi concentrează energia pe revendicarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Cred că sunt probleme comune pe care le înfruntă şi românii şi maghiarii din această zonă, probleme sociale şi economice, iar rezolvarea lor cere înţelegere reciprocă şi dialog. Liderii politici ai maghiarilor trebuie să renunţe la limbajul dublu, cel cu ton instigator faţă de electorat şi cel ponderat, european, afişat ”la vedere” în faţa mass media. Respectarea identităţii minorităţilor nu este nicidecum o problemă în România, sub nici un aspect, nici al educaţiei, nici al drepturilor de orice fel, aşadar îmi pun întrebarea firească: ce urmăresc propagatorii ideii de autonomie pe criterii etnice? La fel de firesc vine şi răspunsul: dispariţia statului naţional. Sper ca liderii politici ai maghiarilor din Covasna şi Harghita să se trezească măcar în al doisprezecelea ceas şi să-şi concentreze forţele pentru construirea unei Românii puternice, din care şi ei fac parte, în care trăiesc şi prosperă”.
Românii din Transilvania sunt, chiar şi după sute de ani, victimele exclusivismului politic pe criterii etnice
În ceea ce privește luarea sa de poziție de marți, referitoare la stema Transilvaniei, deputatul PSD de Covsana a spus colegilor săi de la București:
„Cuvântul discriminare este folosit prea des şi în mod nejustificat, mai ales în discursurile politicienilor ce reprezintă minoritatea maghiară. Dacă tot vorbim de discriminare, vă aduc în atenţie situaţia românilor transilvăneni, majoritari cu un procent de peste 80%, dar cu statut de „naţiune tolerată” pe propria-i stemă.
În anul 2014, la fel ca acum 400 de ani, românii din Transilvania nu sunt reprezentaţi pe stema ţării, pe simbolul unităţii naţionale a României. Românii transilvăneni sunt, în continuare, exilaţi de pe stema Transilvaniei, în schimb secuii, maghiarii şi saşii o domină în exclusivitate. Este o nedreptate perpetuată încă din 1659, când, în urma Dietei de la Sebeş şi-au împărţit teritoriul pe stema Transilvaniei cele trei „naţiuni privilegiate”, consolidând astfel conceptul de Unio Trium Nationum şi perpetuând umilirea românilor, prin orice mijloace, ca naţiune tolerată, fără drepturi politice, fără dreptul de a participa la treburile de stat. Toate acestea se petreceau pe teritoriul strămoşesc al românilor din Transilvania, iar reprezentarea heraldică din zilele noastre este, în mod inadmisibil, aceeaşi după sute de ani.
Nici Marea Unire, nici un alt eveniment istoric de anvergură nu a adus îndreptarea acestei situaţii, iar românii încă nu şi-au găsit un loc de cinste pe stema Transilvaniei. Secuii sunt reprezentaţi prin însemnele lor: soarele şi luna; maghiarii, prin vulturul negru de stepă, legendara pasăre Turul; saşii prin cele 7 turnuri, reprezentând tot atâtea cetăţi. Unde şi prin ce sunt reprezentaţi românii? Ei par a nu fi parte majoritară a Transilvaniei, sunt exilaţi în continuare din istorie, tocmai de pe simbolul care apare pe toate actele oficiale, simbolul naţional adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Românii din Transilvania sunt, chiar şi după sute de ani, victimele exclusivismului politic pe criterii etnice, şi drept mărturie stă stema ţării.
Stema Ţării Româneşti, stema Olteniei, stema Moldovei, stema Dobrogei, toate sunt reprezentări ale românismului, doar a cincea stemă din cele care compun simbolul României, cea a transilvănenilor, e parcă menită să rănească sentimentele naţionale ale unui popor greu încercat în istorie.
Stimaţi colegi, în colegiul meu, în Covasna, steagurile secuieşti sunt prezente la loc de cinste la orice eveniment al etnicilor maghiari, de multe ori aceleaşi steaguri sunt arborate pe instituţii publice ale statului român, în pofida prevederilor legale. Ca român transilvănean, cred că este datoria noastră, a celor din Parlamentul României, să facem toate demersurile ce se cer pentru a aduce românismul la locul meritat pe stema Transilvaniei. Cred că avem specialişti în heraldică, istorici care să găsească simbolul potrivit pentru a reprezenta românii din Transilvania, şi împreună cu ei să reuşim să ştergem odată pentru totdeauna umilinţa şi nedreptatea la care suntem supuşi milioane de români în propria noastră ţară”.
