Este al doilea an consecutiv în care, în cadrul acțiunilor dedicate Zilei Drapelului Național, Garnizoana Sfântu Gheorghe organizează o expediție montană la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, pentru purtarea drapelului care urma a fi înălțat pe catarg la Monumentul Ostașului Român din municipiul Sfântu Gheorghe.
Așa cum probabil ați aflat deja, la activitate au participat cadre militare de la Centrul Militar Județean Covasna, Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireșoaia”, Depozitul 92 Geniu Arcuș, Depozitul 197 Muniții Brețcu, Batalionul 5 Rachete Sol-Aer „Horea” Vâlcele, Centrul de Perfecționare Vânători de Munte „Bucegi” din Predeal, Inspectoratul de Jandarmi Județean Covasna, rezerviști militari, dar și copii, tineri și personal civil. Ideea organizării unei astfel de expediții montane a aparținut lt.col Dorin Neagu, comandantul Centrului Militar Județean Covasna, iar cel care a coordonat-o a fost lt. col. Liviu Gaiță, care este și coordonatorul unei alte acțiuni de tradiție a militarilor Garnizoanei Sfântu Gheorghe, și anume arborarea tricolorului pe cel mai înalt vârf din România, Vârful Moldoveanu, pentru a marca Ziua Armatei și Ziua Vânătorilor de Munte.
„Militarii Garnizoanei Sfântu Gheorghe au purtat în această zi Drapelul Național într-o călătorie simbolică până la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman. Am constatat cu bucurie că, alături de detașamentul de onoare, din echipă au mai făcut parte și personal civil de la unitățile militare, dar și oameni cu suflet, oameni care sunt alături de Garnizoană și de eforturile pe care le facem. Drapelul a ajuns în seara zilei de 24 iunie la Sfântu Gheorghe și a fost introdus în capela militară a Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireșoaia”, unde a fost sfințit de preotul militar al Garnizoanei, părintele Ioan Cucu, înainte de a fi înălțat pe catarg la Monumentul Ostașului Român în cadrul ceremonialului festiv de Ziua Drapelului Național”, a declarat locotenent colonelul Dorin Neagu, comandantul Centrului Militar Județean Covasna, inițiatorul acestei activități.
Lt.col. Liviu Gaiță, coordonatorul expediției, spune că „această expediție tinde să devină tradiție: este al doilea an de când o planificăm și executăm. An de an, încercăm să atragem cât mai multă lume alături de militarii Garnizoanei Covasna. Anul acesta am fost aproximativ 60-70 de persoane, de toate vârstele, cel mai tânăr participant având un an și cinci luni: Sebastian Enache, băiețelul unui coleg. Pe lângă purtarea Drapelului într-un loc simbolic, Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, un alt obiectiv al acestei expediții este încercarea de a atrage alături de noi populația civilă, să arătăm că nu suntem o instituție închisă. Noi, militarii Armatei Române, suntem deschiși, dorim să participe alături de noi la cât mai multe activități. Totodată, îi sprijinim să-și depășească limitele. La fel ca anul trecut, și acum am avut în grup persoane de diferite vârste, persoane neantrenate, dar care și-au dorit să ajungă la Crucea Eroilor. Le-am arătat că alături de noi pot să-și atingă și să-și depășească limitele.”
Am fost una dintre persoanele care și-au testat limitele. Și nu o să vă vorbesc de peisajele de pe traseu, absolut fabuloase, nici despre caprele negre care pășteau nestingherite pe frânturi de pășune printre stânci, nici despre zăpada care încă se așterne prin văile alpine, nici despre frumusețea bujorilor de munte pe care i-am văzut pentru prima dată, nici despre faptul că am fost surprinsă să recunosc locuri prin care, cu ani în urmă, ciobani din Voineștii Covasnei își purtau oile și pe care le văzusem în poze, nici despre norocul de a avea vreme bună, deși prognoza meteo altceva zicea. Nu. O să vă spun cât sunt de recunoscătoare celui care a avut ideea unei astfel de expediții: să aduci un omagiu Eroilor Neamului ducându-le drapelul pentru care s-au jertfit! Acest drapel, care va flutura la Statuia Ostașului Român din Sfântu Gheorghe, are binecuvântarea Eroilor!
Există în țara noastră mai multe monumente ridicate în memoria celor căzuți în Războiul de Întregire a României, însă cel mai impresionant este Monumentul Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial de pe Vârful Caraiman. Ridicată în anii 1924-1928, Crucea de pe Caraiman a fost înregistrată şi în Cartea Recordurilor, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume, amplasată pe un vârf de munte. Crucea are înălțimea de 39,37 metri, inclusiv soclul de 7,9 metri, fiind construită la altitudinea de 2.291 metri.
În timp ce participanții la expediția noastră se fotografiau alături de steagurile structurilor Garnizoanei din care făceau parte, mi-am adus aminte de niște versuri: Eroii n-au mai apucat să plângă/ S-au închinat cu mâna stângă/ În dreapta îşi ţineau dragostea de ţară/ Au apucat doar să se-nchine şi să moară. (…) Eroii noştri dorm cuminţi/ Au apucat doar să se-nchine şi să moară./ Eroii nu mai au nevoi/ Eroii ne mai au pe noi. Crucea Eroilor a fost construită atât pentru Eroii Neamului, cât și pentru urmași. Noi suntem cei care trebuie să nu le dăm uitării jertfa!
Și trebuie să vă mai spun un motiv de mândrie: proiectul de restaurare, reabilitare, conservare și amenajare a unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Eroilor Neamului de pe Caraiman a fost inițiat de un covăsnean, Dumitru Codrin Munteanu. Lucrările au fost începute în anul celebrării Marii Uniri şi împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului, terminarea lor fiind marcată prin slujba de resfințire a monumentului, care s-a desfășurat în preziua sărbătoririi Zilei Naționale a României, 30 noiembrie 2020.
Probabil unii dintre cei prezenți la monument știau ca un alt fiu al Covasnei a avut un rol important în organizarea instituției Eroul necunoscut în România. Episcopului Justinian Teculescu i se datorează aducerea de la Mărășești și reînhumarea în Parcul Carol din București a rămășițelor pământești ale „Eroului Necunoscut” în 1924, exact în perioada de început a construcției Crucii de pe Caraiman.
Unul din militarii de la Depozitul 92 Geniu Arcuș a participat la această acțiune împreună cu soția și cu fiul lor, în vârstă de nici doi ani. Mă uitam la cei doi părinți cum îi arătau copilului și îi explicau ce vede. Și sunt sigură că acest băiețel, când va mai crește, va ști că datorită ostașilor Armatei Române, acest pământ a rămas românesc. Va ști că sângele Eroilor întărește temelia Țării. Și vă mărturisesc că am simțit că Eroii, cei mulți și anonimi, au zâmbit văzându-l pe copilul acesta.
Doamne, auzi-ne ruga pentru liniștea sufletelor lor!
Florentina Teacă
