În ziua de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei – ocrotitorul României, luni, 30 noiembrie 2020, un grup restrâns de enoriași aparținând Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Târgu Secuiesc au asistat la Te Deum săvârșit pentru Eroii Neamului de către preotul paroh Dan Iosif Cața, marcând astfel Ziua Națională a României. Nu pentru a „fura startul”, ci pentru că puțini fiind prezenți în biserică în această perioadă de pandemie, riscam ca în ziua de 1 decembrie să nu avem cu cine da mulțumire, laudă și Slavă lui Dumnezeu pentru toate. Și nici cu cine cânta „Veșnica pomenire” celor care prin jertfa lor plină de dragoste și devotament pentru țară, au înfăptuit unitatea națională a neamului în anul 1918.
După Sfânta Liturghie și predica în care părintele ne-a amintit despre misiunea de creștinare a neamurilor și a poporului român pe care a avut-o Sfântul Andrei, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării Mântuitorului Iisus la apostolat, am ieșit în curtea bisericii în care ne aștepta pustiul și un pui de geruleț.
Fără paradă militară, fără ceremonii sofisticate, fără oficialități. Doar noi, oameni simpli, vreo douzeci și cinci la număr cu tot cu copii, și deasupra Bunul Dumnezeu. Aproape aceiași enoriași aflați în sânul bisericii duminicile și la sărbători. Am pus mână de la mână, am luat o coroană de flori, am pregătit o colivă și o sticlă de vin, am aprins o candelă și cu sufletele pline de pioșenie, am asistat la Te Deum oficiat de părintele paroh în fața troiței ridicată în cinstea Eroilor Neamului. Depunerea coroanei la troiță s-a făcut de către locotenent colonel Gheorghe Giurgea, comandantul Secției de Pompieri de la Târgu Secuiesc și plutonier adjutant (în rezervă) Nicolae Pavel care ne-au fost alături.
Curtea bisericii altădată arhiplină de „oameni în frac”, reprezentanți de seamă ai comunității românești, era acum încălzită de aburul celor care privind în jurul lor, au cântat cu mai mult patos imnul „Deșteaptă-te, române!” și „Presărați pe-a lor morminte”, în timp ce copilașii prezenți fluturau încântați stegulețe tricolore. Pentru că azi nu erau alții „vedetele” la care priveau cu ochii măriți de uimire, ci aceste suflete pure care își exprimau dragostea de țară cu toată drăgălășenia specifică vârstei lor. „Ziua Eroilor „sărbătorită de Înălțarea Domnului anul acesta, s-a desfășurat cam în același fel, și acest fapt poate fi una dintre explicațiile eșecului la alegerile locale ale alianței partidelor românești. Nu că s-ar fi făcut „primăvară cu o floare”depusă de vreun partid la troiță, dar ar fi alinat sufletele românilor aflați și așa într-o mare deznădejde. I-ar fi făcut să mai spere, să mai creadă că sunt mai mult decât un număr care contează doar la vot. Dezinteresul partidelor arătat în această perioadă foarte grea pentru românii de rând, când știm că de multe ori cu o simplă vorbă se poate face Rai, au făcut ca românii să-și piardă încrederea în aleșii lor. Este o opinie personală, dar îmi permit s-o emit pentru că de aproape nemulțumirile se simt mai mult decât vor sau nu, unii să le vadă. Mulțumiți sufletește că și-au îndeplinit datoria morală și creștinească față de Eroii Neamului, creștinii au plecat la casele lor după ce au gustat din coliva și alte bunătăți puse drept prinos de mulțumire și recunoștință pentru jertfa lor.
Ca să închei în aceeași „notă”, reamintesc celor care nu iubesc Ziua Națională a României, că ziua de 1 decembrie stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat Unirea Transilvaniei cu România, în 1918. Nimeni n-a forțat pe nimeni să cedeze ceva! Unitatea s-a consimțit de comun acord, așa cum reiese dintr-un citat din cuvântarea președintelui Marii Adunări de la Alba Iulia, Gheorghe Pop: „Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”!
La mulți ani Români! La mulți ani România”
Mihaela Aionesei, Târgu Secuiesc