– susţine Cătălin Lazăr, directorul executiv al Fundaţiei Pro Natura
Despre activitatea Fundaţiei Pro Natura cu sediul în localitatea Ozun, ce are ca principal scop desfăşurarea de activităţi educaţionale şi programe de protecţia mediului înconjurător la nivel local, regional şi global, prin programe comune cu organizaţii similare în domeniul social şi al protecţiei mediului înconjurător, am aflat recent, şi-anume la jumătatea lunii mai a.c., când la Sfântu Gheorghe a avut loc lansarea proiectului „Delta Dunării ne priveşte pe toţi. Ne implicăm împreună!”, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, în urma selecţiei naţionale din cadrul segmentului „Spaţii Verzi. Arii naturale protejate”. Cu ocazia acestui eveniment l-am conoscut pe Cătălin Lazăr, directorul executiv al Fundaţiei Pro Natura, un tânăr care debordează de energie şi care este convins că doar implicarea responsabilă a fiecăruia dintre noi, indiferent de domeniul de activitate, mai poate duce la schimbarea lucrurilor în bine. Iar cum cu noţiunea de protecţia mediului ne întâlnim în fiecare zi, la fiecare pas, am considerat că nu este lipsit de interes să prezentăm cititorilor noştri dorinţa lui Cătălin Lazăr de-a nu sta deoparte ci de a se implica, activ, în proiecte care, în opinia lui, vor avea şi finalitate.
Reporter: Cătălin, ce le poţi spune cititorilor noştri despre activitatea aceasta laborioasă de protecţie a mediului, în care eşti implicat?
Cătălin Lazăr: În primul rând aş dori să menţionez că protecţia mediului este un concept vast. În zilele noastre estre extrem de vehiculat, teoretizat, fiecare dorind să dea o explicaţie referitoare la însemnătatea acestuia. Activitatea mea a încercat să surprindă latura unei implicări active în protecţia mediului, în conştientizarea importanţei unei abordări participative a acestei problematici, căci fără a avea o implicare activă nu putem vorbi de rezultate viabile pe termen lung. Aşa se explică intenţia şi dorinţa mea de a implica tânăra generaţie, căci ea este segmentul din cadrul comunităţii careia i se adresează activitatea şi proiectele noastre, iar ea poate fi responsabilizată prin implicare, obţinând astfel garanţia unui generaţii viitoare conştiente şi implicate.
Reporter: Cine eşti tu, Cătălin Lazăr?
Cătălin Lazăr: În prezent sunt student în anul II la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, dar activitatea mea desfăşurată până în prezent a gravitat în jurul unor iniţiative civice – şi aş enumera doar câteva – cum ar fi: sunt iniţiatorul şi fondatorul şantierului arheologic de la Mereşti-Vârghiş, în perioada 1993-1995, fiind cel care a reuşit împreună cu doamna doctorand pe atunci, Viorica Crişan, de la Muzeul Naţional al Transilvaniei, să punem bazele acelui şantier, împreună cu o echipă de tineri voluntari, elevi pe atunci ai Liceului Teoretic Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, arătând tuturor celor care priveau sceptici inţiativa noastră,că se poate! Totodată sunt fondatorul paginii Adolescent Magazin din cadrul cotidianului Cuvântul Nou, alături de Narcis Iordan şi Marius Chitic, o iniţiativă de care îmi este dor şi pentru care regret şi în ziua de azi că nu mai există.
Reporter: De ce ai ales o organizaţie neguvernamentală din acest domeniu de activitate?
Cătălin Lazăr: Sincer, am decis să mă implic în această acţiune a protecţiei mediului, într-o lume extrem de frumoasă şi deosebită a fundaţiilor şi organizaţiilor non-guvernamentale, pornind de la dragostea pe care o port soţiei mele. Soţia mea este cadru didactic universitar la Universitatea Transilvania din Braşov, a terminat facultatea de Ecologie şi protecţia mediului în Sibiu şi este doctorandă a Universităţii din Bucureşti, avându-l ca profesor pe binecunoscutul Dumitru Murariu, director al Muzeului Naţional „Grigore Antipa”. Am fost amândoi implicaţi în mai multe proiecte cu finanţare fie europeană sau din alte surse, ce vizau protecţia mediului – dau un exemplu doar, proiectul Life plus Conservarea acvilei ţipătoare mici în România, unul din marile proiecte cu finanţare europeană pe segmentul biodiversitate- şi recunosc că m-a prins „microbul” şi acum nu mai pot sau mai bine zis nu mai vreau să scap de el.
Reporter: Ce-ai reuşit să realizezi în scurtul timp ce a trecut de la preluarea Fundaţiei Pro-Natura?
Cătălin Lazăr: Am venit cu un suflu nou, zic eu, cu o idee de abordare a unor grupuri ţintă noi, şi, fără falsă modestie, aş dori să enumăr câteva dintre rezultate marcabile pe care am reuşit să le facem de la preluare până în prezent. Primul ar fi faptul că am depus un proiect la Fundaţia pentru parteneriat din Miercurea Ciuc, prin care am dorit să organizăm o tabără ecologică cu înscrierea unor licee, reuşind să strângem alături opt instituţii oficiale şi să derulăm acest proiect. Selecţia naţională a fost destul de riguroasă, iar la final au fost aprobate 24 din cele aproape 200 de proiecte depuse la nivel naţional, unul dintre acestea fiind şi cel al nostru.
Al doilea lucru pe care îl consider demn de menţionat este acela că în condiţiile în care România elaborează noul model cadru de implementare a noii politici agricole comune 2014-2020, am reuşit să aducem Fundaţia Pro Natura, şi implicit judeţul Covasna, în cadrul reţelei naţionale de dezvoltare rurală, în cadrul grupului tematic de lucru numărul VI, numit Mediu şi Infrastructură verde, menit tocmai să elaboreze aceste propuneri pentru dezvoltarea rurală, zic eu la un nivel destul de înalt.
Un alt proiect al nostru, depus spre aprobare în parteneriat cu Primăria Sf.Gheorghe, ce poartă numele „Hai cu bicicleta! Arată că-ţi pasă!”, are ca scop, pe de o parte, elaborarea unui SUMP, adică Sustenable Urban Management Plan, care prevede implementarea unor transporturi cu impact minim asupra mediului, cum ar fi bicicleta, în cadrul strategiei de dezvoltare pe termen lung a oraşului, coroborat cu achiziţionarea unui număr de 85 de biciclete precum şi crearea unor puncte de închiriere ce vor sta la dispoziţia comunităţii. Am primit înţelegere din partea Universităţii Babes Bolyai –Extensia din Sfîntu Gheorghe, pentru a realiza un sondaj de opinie în vederea identificării nevoilor comunităţii legate atât de problemele de transport cât şi problemele de mediu, şi a oferi garanţia identificării unor nevoi reale ale comunităţii şi integrarea acestora în acest plan de mobilitate urbană durabilă. Totodată, am reuşit să obţinem- dacă acest proiect se va aproba- crearea unui grup de lucru consultativ, recunoscut oficial, în care se va regăsi atât partea civilă cât şi cea administrativă, ba mai mult decât atât, dorim să implicăm în acest comitet de lucru şi grupurile vulnerabile cum ar fi al celor cu dizabilităţi sau nevăzători, căci şi ei sunt parte integrantă a comunităţii.
Pe această cale vreau să felicit şi să mulţumesc Consiliului Local Sfântu Gheorghe care a aprobat încheierea acestui Acord de parteneriat între Municipiul Sfântu Gheorghe şi Fundaţia Pro Natura, în vederea aplicării la Programul de cooperare elveţiano- român prin Schema de Grant pentru ONG-uri – Fondul tematic pentru Participarea Societăţii Civile, în scopul obţinerii unei finanţări nerambursabile pentru implementarea acestui proiect.
Totodată, în prezent suntem la jumătatea implementării proiectului „Delta Dunării ne priveşte pe toţi. Ne implicăm impreună!”, prin intermediul căruia plecăm într-o tabără în Delta Dunării, în data de 17 august, împreună cu copii din judeţele Covasna şi Tulcea. Şi-aici doresc să fac o precizare: urmare a concursului organizat în vederea selecţionării celor care să participe la tabăra de educaţie ecologică de tip young ranger, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în localităţile Maliuc şi Vadu, am hotârât să mărim numărul participanţilor deoarece am întâlnit tineri dornici şi entuziaşti. Iar pentru a-i putea duce pe toţi, am solicitat şi am primit sponsorizare din partea OTP Bank, a SC Tribel FF din Sfântu Gheorghe şi SC Doripesco Braşov, cărora le mulţumim pentru sprijinul acordat.
Mai amintesc aici, nu în ultimul rând, un proiect depus la POS Mediu, axa 4, respectiv protecţia naturii, pentru o finanţare europeană nerambursabilă menită elaborării planului de management sustenabil a sitului Natura 2000, Oituz-Ojdula, un proiect depus în parteneriat cu custodele sitului şi anume Ocolul Silvic Privat Breţcu.
Reporter: Până în prezent mi-ai vorbit numai despe lucruri frumoase. Chiar totul este „roz” în jurul tău?
Cătălin Lazăr: Aş dori să spun şi despre anumite lucruri cu care te confrunţi şi care te trag înapoi. Ne izbim de foarte multă reticenţă din partea administraţiilor publice locale. E o muncă foarte grea, şi, se pare, unii dintre cei care lucrează în instituţii ale statului nu sunt încă pregătiţi pentru aşa ceva. Statul, prin organismele abilitate, nu a venit cu oferte foarte mari de a lucra cu societatea civilă. Nu cunosc, spre exemplu, motivul pentru care Consiliul Judeţean Covasna a înfiinţat, recent, o insituţie menită a gestiona centalizat capitalul natural şi dezvoltarea durabilă, în condiţiile în care Uniunea Europeană vorbeşte tot mai accentuat de aplicarea de politici buttom-up şi despre externalizarea de către administraţii a unor activităţi spre vocea civilă reprezentată de ONG-uri.
Aş vrea ca factorii de decizie să înţeleagă că acest capital natural, al tuturor, nu ţine cont de politică, nici de religie şi nici de etnie. Iar cu privire la încercarea de a atrage acest lucru spre interese proprii, am marea întrebare dacă cineva îşi dă seama de responsabilitatea pe care şi-o asumă?!
Reporter: Câteva vorbe de final de discuţie, Cătălin.
Cătălin Lazăr: Vreau şi ţin morţiş să trăiesc cu impresia că am făcut tot ce se poate şi mă bucur că această dragoste pentru mediul înconjurător se desfăşoară în familie, deoarece eu cu soţia mea împărtăşim aceleaşi gânduri, şi sunt convins că asemenea nouă, mai sunt mulţi alţii. Să privim în jur la schimbările climatice, de exemplu, şi să înţelegem că de noi depinde dacă facem ceva în folosul nostru, dacă ne implicăm sau doar ne lamentăm şi rămânem cu mâinile încrucişate.
Pornesc de la premiza că „omul sfinţeşte locul”, şi în momentul în care cât mai multor semeni de-ai noştri va începe să le pese de viitor, şi se vor implica, înseamnă că nu este totul pierdut!
A consemnat Maria Graur
