După ce am lansat cele 6 propuneri ale PNL Sfântu Gheorghe de modificare a Constituției, am avut mai multe reacții pozitive, dar și negative și de aceea m-am gândit să mai intervenim odată pe două dintre aceste teme. Deoarece domnul deputat Horia Grama a avut bunăvoința de a ataca doar două dintre subiecte, înțelegem că restul de 4 sunt și pe placul domniei-sale, adică cele trei propuneri ale domnului Cziprian Lorand, consilier județean liberal: votul obligatoriu, clarificarea raporturilor Președinte / Guvern / Parlament, introducerea procurorilor în zona funcționarilor publici și una a mea: scăderea vârstei de candidatură la 18 ani pentru alegerile locale și pentru Camera Deputaților.
Dar să revenim la cele două subiecte atacate de domnul Grama: scăderea vârstei de vot la 16 ani și transformarea Zilei de 1 decembrie în Ziua Națiunii Române și adăugarea unei Zile Naționale a României în data de 10 mai, ziua independenței de stat, așa cum a fost ea proclamată în 1877. În ceea ce privește ultima propunere, cred că ați înțeles că argumente solide m-au făcut să cred că 10 mai este mai potrivită decât 9 mai, propunerea mea inițială și mulțumesc atât celor care mi-au sugerat asta, dar și politicienilor importanți din această țară care s-au pronunțat pe acest subiect, care cred că își va găsi locul, mai devreme sau mai târziu pe agenda publică din mai multe motive expuse anterior.
De ce sunt totuși acum în favoarea scăderii vârstei de vot la 16 ani în România?
3 contraargumente, 7 argumente și o recomandare europeană.
Încep prin a-l cita pe domnul deputat Grama: „Guruianu vrea să-și aducă susținătorii la vot, nu mă miră ideea sa. Am văzut că mulți tineri sunt folosiți în campanii electorale, normal că cei care îi folosesc vor să le dea și drept de vot. Dacă 18 ani este însă vârsta majoratului, atunci cred că e normal să rămână și vârsta minimă pentru vot”).
a. Sunt onorat că domnul deputat crede de câțiva ani încoace că tinerii sunt susținătorii mei și că eu sunt reprezentantul lor. Chiar dacă evident, generațiile au trecut, tinerii au crescut și au apărut constant alte generații între 16-18 ani, mă bucur că domnul Grama crede că sunt votanții mei.
b. Tinerii din jurul meu, care s-au implicat în campania prin care am ajuns consilier local independent, sau după aceea, S-AU IMPLICAT DIN PROPRIA LOR VOINȚĂ, nu au fost ”folosiți”, domnule deputat, dar poate știți dumneavoastră alte exemple. Acei tineri și alții asemenea lor se implică și acum și încearcă să producă acele schimbări de mentalitate atât de necesare societății noastre.
c. Tinerii s-au implicat în campanii electorale chiar dacă nu aveau 18 ani pentru că le permite legea, domnule deputat. În ciuda ”marilor” atacuri din ultimii ani care mi-au fost aduse cum că am fost ajutat de minori în campaniile electorale, ar trebui să știți că între 16 și 18 ani, tinerii din România au dreptul legal să se implice în campaniile electorale și chiar să facă parte din organizații de elevi ale partidelor politice.
Dacă asta a fost partea de contraargumentare, mi-ar plăcea să știți cu toții 7 dintre argumentele pentru care sunt de acord cu o asemenea propunere de scădere a vârstei de vot la 16 ani.
1. UNIUNEA EUROPEANĂ RECOMANDĂ ACEASTĂ MĂSURĂ
La 24 iulie 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat rezoluția prin care recomanda statelor să analizeze posibilitatea de a scădea vârsta minimă de vot la 16 ani, pentru toate tipurile de alegeri. În U.E., toate țările au marja de 18 ani, cu câteva excepții: la nivel statal Austria a coborât vârsta minimă de vot de la 18 la 16 ani, Scoția, 7 dintre cele 16 landuri din Germania, un canton din Elveția, deocamdată. Un studiu autriac a demonstrat reducerea impactului pe care părinții îl au asupra votului copiilor, conducând la creşterea interesului față de alegeri în rândul tinerilor.
2. CREȘTE REPREZENTATIVITATEA ȘI IMPLICIT LEGITIMITATEA CELOR ALEȘI
Votul pentru tinerii de 16 si 17 ani este în mod clar o opțiune în favoarea creșterii reprezentativității și implicit a legitimității. Grupul acesta social ce are propriile preocupări, dificultăți și interese, au o perspectivă distinctă asupra problemelor cu care se confruntă–în special referitor la sistemul educaţional, unde efectele tuturor politicilor aplicate sunt simțite direct de acest grup.
3. CREȘTE PARTICIPAREA ȘI IMPLICAREA TINERILOR ÎN SOCIETATE
Tinerii au deja responsabilități sociale și drepturi cetățenești, fără a avea însă dreptul de a vota. Participarea în procesul electoral îi poate ajuta să fie conștienți mai devreme de responsabilitatea pe care o au față de societate, de rolul și poziția lor socială.
4. SE ELIMINĂ DISCRIMINAREA PE BAZĂ DE VÂRSTĂ
O persoană care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să intemeieze o familie prin intermediul institutiei căsătoriei și apoi, „minorul dobândeşte, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu”, iar „capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile”. Astfel, dacă o persoană de 16 ani poate fi destul de responsabilă pentru a-şi asuma toate drepturile şi obligaţiile ce vin odată cu posibilitatea de a încheia acte juridice, putem presupune ca aceeaşi seriozitate poate fi aplicată și comportamentului electoral.
5. INFLUENȚA ASUPRA VOTURILOR ÎN ANSAMBLU NU AR FI MARE
Conform statisticilor oferite de EUROSTAT, la 1 ianuarie 2010 în România existau 484,024 persoane având vârsta de 16 şi 17 ani, dintr-un total de 21,462,186 (15). În acelaşi timp, numărul celor ce au peste 18 ani şi implicit ar avea drept de vot dacă duminică viitoare ar avea loc alegeri este de peste 17,492,677. Numărul de voturi ce ar putea fi exprimate în plus nu ar fi foarte mare, reprezentând o creştere de doar 2,69%.
6. „CINE PLĂTEȘTE TAXE, TREBUIE SĂ FIE REPREZENTAT”
Esențial principiu al democrației, ”toate persoanele care plătesc taxe trebuie să fie reprezentate în sistemul politic”. Dacă la 16 ani ți se dă reptul legal de a munci și ai obligația de a plăti taxele și impozitele impuse de stat, este profund nedemocratic să nu ai drept de vot.
7. RACORDAREA LA MILENIUL AL III-LEA
Astăzi, accesul la informație este lejer, iar un tânăr se maturizează mult mai rapid, decât era în epocile trecute. Distinctia este arbitrară între 16 și 18 ani și nimănui nu cred că-i trece prin minte că există numai oameni bine informați care votează, dar nici nu le anulăm acestora dreptul la vot. Limita stabilita la 18 ani este până la urma una aleatoare, la începutul secolului trecut fiind în aproape toate țările de 21 de ani, iar înainte de aceasta chiar și 25 sau 30 de ani. Și atunci au fost folosite aceleași argumente, dar cred că timpul a demonstrat invaliditatea lor. Mai mult, vă rog să nu uitați că societatea oferă deja tinerilor la 16 ani posibilitatea de a alege în chestiuni extrem de importante: se pot căsători, pot să renunțe la sistemul de învățământ, își pot lua responsabilitatea unui loc de muncă etc.
și rezoluția Uniunii Europene:
Resolution 1826 (2011)1
Expansion of democracy by lowering the voting age to 16
1. The Parliamentary Assembly has discussed the issue of lowering the minimum age for voting on various occasions, most recently in its Resolution 1630 (2008) on refreshing the youth agenda of the Council of Europe.
2. Demographic evolution in Europe could lead to the increasing marginalisation of young people in the political process, which risks being dominated by issues primarily of interest to older people. Such a development could endanger the stability of democracy at a time when social cohesion is more important than ever.
3. The increasingly low turnout at elections throughout Europe, in particular among the 18-24 age group, is also worrying for the future of democracy. Research indicates that the longer young people have to wait to participate in political life, the less engaged they are when they are adults.
4. In 2007, Austria became the first member of the Council of Europe and of the European Union and the first of the developed world’s democracies to adopt a voting age of 16 for all municipal, state and national elections. Germany has also lowered the voting age in some Länder. The canton of Glarus in Switzerland has lowered the voting age to 16 for local and regional elections. The issue is being debated in the parliaments of several other member states.
5. Recalling the numerous initiatives that already exist to promote the participation of young people, whether through specific institutions or by means of a co-management system, as laid down by Recommendation 1019 (1985) on the participation of young people in political and institutional life, the Assembly stresses the need to ensure that young people are well prepared for their participation in civic life and emphasises that:
5.1. the larger the share of society taking part in elections, the greater the representativeness of those elected;
5.2. 16 and 17 year-olds already have responsibilities within society, but without having the right to vote;
5.3. better participation in voting will help to make young people more aware of their responsibility for defining their position and role in society;
5.4. better education for democratic citizenship must be provided by education systems to enable future fully fledged citizens to exercise their new rights;
5.5. schools can constitute a model for democratic participation if students are involved in their decision-making process;
5.6. a voting age of 16 would be more conducive to a higher turnout of first-time voters, and thus to a higher turnout overall.
6. Particular emphasis must also be placed on the principles of democracy, which call for the participation of the largest possible number of people in the political and decision-making process, on the constant concern of all democrats to extend and improve the democratic functioning of our societies, on the possibility of bringing new blood into the electorate and thus giving greater room for the expression of the concerns of the younger generation, on the importance of effectively combating the growing danger of exclusion of young people and on the desirability to do everything possible to facilitate their integration into the structures of society.
7. The Assembly therefore calls on member states to:
7.1. create the necessary preconditions for the participation of young people in civic life through education and the promotion of community involvement;
7.2. investigate the possibility of lowering the voting age to 16 years in all countries and for all kinds of elections;
7.3. examine the possibility of lowering the minimum age of eligibility to stand for different kinds of elections (local and regional bodies, parliament, senate, presidency) wherever this would seem appropriate.
1 . Assembly debate on 23 June 2011 (26th Sitting) (see Doc. 12546, report of the Political Affairs Committee, rapporteur: Mr Aligrudić). Text adopted by the Assembly on 23 June 2011 (26th Sitting).
Mulțumesc frumos tuturor celor interesați de subiect și care au dezbătut sau dezbat încă, direct sau online, ceea ce cred cu tărie că ar corecta o nedreptate și ar duce societatea cu un pas înainte!
Mădălin Guruianu,
Președinte PNL Sfântu Gheorghe
Consilier Local în C.L. Sfântu Gheorghe
