Astăzi, 13 septembrie, se împlinesc 50 de ani de la înființarea Grupului de Pompieri Covasna, și 170 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, momentul cel mai important din istoria pompierilor români.
Cu acest prilej, astăzi, 13 septembrie, între orele 12:30-13:00, este programată Defilarea efectivelor ISU Covasna în municipiul Sfântu Gheorghe, pe următorul itinerar: str. Oltului – B-dul G. Bălan – 1 Decembrie 1918 – Str.Miko Imre – Parcul Elisabeta. Apoi, între orele 13:00 – 14:00, tot în Parcul Elisabeta va avea loc Ceremonialul militar de înaintare în grad şi citirea ordinelor de zi, a mesajelor şi alocuţiunilor prilejuite de Ziua Pompierilor din România, în spaţiul pietonal din centrul municipiului Sfântu Gheorghe, şi defilarea efectivelor la sediul ISU Covasna.
„Pompierul” (lb. română), „soldat du feu” (lb. franceză), „Feuerwehrmann” (lb. germană), „vigile del fuoco” (lb. italiană), „fireman” (lb. engleză) nu sunt doar denumiri ale luptătorului cu focul. Pentru că pompierul se luptă, pe tot parcursul carierei sale, nu doar cu focul, ci și cu apa, cu vântul, cu înălțimile, cu orice elemente care pun în pericol viața ori integritatea oamenilor, animalelor ori a bunurilor. Pompierul nu are niciodată o misiune simplă: el este la datorie indiferent de condițiile meteo, de data calendaristică, de oră, ori de problemele personale. Din prima zi în care a îmbrățișat această carieră, pompierul s-a pus la dispoziția semenilor, asumându-și restricțiile, condiționările și riscurile pe care le presupune această meserie. Iar riscurile, uneori ating cote maxime, atunci când viața îi este pusă în pericol. El poate avea o tură liniștită, fără evenimente, până în clipa în care sună alarma. Acesta este momentul în care pompierul se dezbară de temeri sau de spaime, uită de foame, sete ori oboseală și, mânat de simțul responsabilității, pornește către locul intervenției.
„În fiecare an, la 13 septembrie, sărbătorim actul istoric săvarşit de pompierii militari din Bucureşti în apărarea Revoluţiei române de la 1848, împotriva intervenţiei străine. Aflându-se în contact cu populaţia Bucureştiului, cu fondatorii revoluţiei, pompierii aderă la ideile progresiste ale acestora şi işi manifestă deschis ostilitatea faţă de cotropitori, fiind gata de orice sacrificiu pentru apărarea fiinţei naţionale şi a pămantului strămoşesc. Când a început să sune goarna şi să bată tobele de alarmă, militarii pompieri, cu drapelul tricolor, au pornit spre locul unde se afla oastea turcească. În Dealul Spirii, acest loc intrat în istorie, detaşamentul pompierilor din Bucureşti, compus din 150 de soldaţi, 8 sergenţi, 2 toboşari, 2 gornişti şi 4 ofiţeri, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, s-a prezentat în ţinută de intervenţie la incendiu la care se adăugau cartuşierele şi armele incărcate. În înfruntarea ce a urmat, peste 70 de soldaţi pompieri au căzut la datorie. Această bătălie a fost prima afirmare a patriotismului, vitejiei şi calităţilor morale de care dau dovadă pompierii militari. Apreciind sacrificiul eroilor din Dealul Spirii, curajul şi fierbintele patriotism al pompierilor militari, primul Parlament al Romaniei acorda în anul 1860 pensii pe viaţă participanţilor la eroicul act, precum şi medalia „PRO VIRTUTE MILITARĂ”. Jertfa dată de pompieri la 13 Septembrie 1848, s-a înscris ca un preludiu la marile bătălii care urmau să se desfăşoare la Griviţa, Plevna, Smârdan şi Vidin, pentru independenţa naţională. În bogata carte a tradiţiilor de luptă ale pompierilor militari s-au înscris glorioase pagini în războiul sfânt de reîntregire a neamului din 1916 – 1918, precum şi dovezile de curaj şi dăruire dovedite pentru înlăturarea efectelor devastatoare ale bombardamentelor din a doua conflagraţie mondială.” (www.isujcv.ro).
Oana-Mihaela Costache
