Au mai rămas câteva ore până vom rupe şi ultima filă din Calendarul pe 2023, iar pregătirile pentru Revelion, socotit pe bună dreptate Cea mai lungă noapte a anului sunt în toi, dacă nu cumva au luat sfârșit. Iar Noul An 2024 este bine-venit!
În ajunul Revelionului şi în prima zi din ianuarie – de Sf. Vasile – tradiţia cere ca grupuri de copii, de adolescenți ori tineri să meargă la urat. Datinile pomenesc de o mare varietate de colinde de ceată, cele mai populare fiind Plugușorul, Vasilca, Urăturile, în diverse versiuni locale, variante laice și creștine. Sunt răspândite, de asemenea, Jocul Caprei, Ursului sau Căiuților – animale înfăţişate simbolic, având valoare rituală, participanţii costumându-se adecvat. Reprezintă tradiții frumoase, obiceiuri respectate de către cei mari, perpetuate de copii şi tineri, ce pornesc în mici grupuri pentru a-şi colinda semenii. Gospodarii, oamenii de bine îi primesc cu drag, bucuroşi să audă la uşă zvon de glasuri cristaline, răsplătinu-i aşa cum se cuvine.
Cel mai cunoscut obicei a rămas din bătrâni Pluguşorul, care era la origine o practică magică de alungare a răului, ca şi de proslăvire a fertilităţii şi bunăstării. Chiar dacă diferă de la munte la şes costumaţia şi interpretarea au rămas în esenţă aceleaşi.
Urările de prosperitate şi belşug bucură, fireşte, gazdele, care îi cinstesc pe colindători cu tot felul de dulciuri, fructe şi bani. Incantaţia magică de odinioară are o semnificaţie telurică în zilele noastre, colindătorii dorindu-le gospodarilor să aibă parte de încă un an cu sănătate şi bucurii, împliniri materiale şi pace în suflete
Vechile cântece populare românești interpretate în aceste zile de cete de copii și de flăcăi au anumite particularități în funcție provincii, câteva fiind comune. Cu prilejul Anului Nou tradiţia cere să se meargă și cu Ţurca și Capra. două animale înfăţişate simbolic, având valoare rituală, participanţii costumându-se adecvat. Ei cântă cam așa: ”Foaie verde şi-o alună/ Scumpe gazde – Seară bună/ Ia deschideţi porţile/ Să intre căpriţele// Ţa, ța, ța, căpriţă ţa/ Nu te da, nu te lăsa/ Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa/ Nu-i alta mândră ca ea//”(…)
Cum spunem mai înainte, cel mai cunoscut obicei se numește Pluguşorul, care are anumite diferențe în zona de la munte față de şes în privința costumaţiei şi interpretării. Dar esenţa s-a păstrat, iar urătorii spun așa: “Aho, aho/ Mâine anul se-nnoieşte/ Pluguşorul se porneşte/ Şi începe a brăzda/ Pe la case a ura// Iarna-i grea, omătu-i mare/ Semne bune anul are/ Semne bune de belsug/ Pentru brazda de sub plug” (…)
De Sf. Vasile
Pe 1 ianuarie, de Sf. Vasile, poposesc alţi urători, care vin cu noi cântări și obiceiuri populare, precum, Sorcova şi Semănatul, colinde menite să readucă speranţa, optimismul şi starea de bine în viaţa comunităţii.
Umblatul cu Sorcova intră mai ales în grija copiilor. Ei poartă o crenguţă sau un băţ împodobite cu flori de hârtie colorată, atingând cu ele de mai multe ori persoana urată, rostind un descântec, menit să aducă sănătate, putere de muncă, vitalitate celui vizat: „Sorcova, vesela/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Peste vară, primăvară/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de tramdafir //Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oţelul/ La anul şi La mulţi ani!”.
În prima săptămână din Noul An se sărbătoreşte pe 1 ianuarie – Sf. Vasile, apoi pe 6 – Boboteaza, iar Sf. Ion încheie pe 7 ianuarie ciclul bogat al Sărbătorilor de Iarnă.
La Mulţi Ani în 2024 !
Fiind ultima rubrică de profil pe anul în curs, nu ne rămâne în încheiere decât să vă adresăm, stimați cititori, un călduros La Mulţi Ani şi un Nou An 2024 mai bun!
Horia C. Deliu
