Un grup de cercetători, arhivişti, muzeografi, preoţi, profesori şi sociologi au elaborat o cronologie istorică dedicată oraşului Sfântu Gheorghe cu prilejul aniversării a cinci secole şi jumătate de la prima atestare documentară ca aşezare urbană a localităţii.
Lucrarea intitulată ”Sfântu Gheorghe – Sângiorgiu – 550 de ani de atestare ca oraş” reuneşte informaţii şi documente de arhivă ce acoperă cele mai importante evenimente ale devenirii oraşului.
Coordonatorul lucrării, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că, deşi informaţiile sunt focalizate pe eveniment, aceasta oferă date despre întreaga istorie de aproape 6.000 de ani a aşezării.
Ioan Lăcătuşu
”Informaţiile despre această aşezare se întind pe o perioadă de 6.000 de ani de locuire neîntreruptă, respectiv din neolitic. Pentru istoria veche am pus în circuitul public date din repertoriul arheologic al judeţului Covasna şi din documente referitoare la săpăturile efectuate pe teritoriul oraşului, iar pentru perioada medievală, modernă şi contemporană, date din surse româneşti şi maghiare, începând cu anul 1332 anul primei atestări documentare şi după 1461 anul atestării ca oraş. Informaţiile sunt redate cronologic, cu descrierea pe scurt a evenimentelor şi indicarea surselor”, a declarat Ioan Lăcătuşu.
Lucrarea conţine, printre altele, date despre evoluţia demografică, despre structura populaţiei pe etnii, limbă maternă, confesiuni, structura socio – profesională, despre etapele dezvoltării localităţii, instituţiile publice, viaţa socială, politică şi culturală a urbei, despre patrimoniul şi monumentele de for public, evenimente istorice şi sociale.
Cronologia cuprinde numele prefecţilor, primarilor şi parlamentarilor din ultimul secol şi date despre prezenţa la Sfântu Gheorghe a unor personalităţi marcante ale vieţii publice naţionale, cum ar fi oameni politici, scriitori, actori.
Ioan Lăcătuşu a subliniat că s-a pus un accent deosebit pe perioada interbelică şi pe viaţa comunităţii româneşti din zonă, respectiv pe convieţuirea interetnică, deoarece aceste date nu sunt, în foarte multe cazuri, prezentate în lucrările de specialitate realizate în limba maghiară.
”Sfântu Gheorghe nu a fost niciodată o localitate monoetnică, ci o localitate multiculturală şi pluriconfesională. (…) Istoria acestor locuri nu începe cu venirea secuilor în zonă şi nu reprezintă numai istoria secuilor. Deci cei care, în continuare, vehiculează clişee, prejudecăţi despre faptul că românii aici sunt veniţi, că sunt puţini sau că a fost un proces de românizare trebuie să citească cu atenţie cronologia noastră şi să se convingă de adevărul istoric. (…) Nu punem în discuţie prezenţa majoritară a concetăţenilor noştri maghiari, ceea ce au realizat ei în decursul istoriei, patrimoniul, cultura lor, dar trebuie să spunem răspicat că Sfântu Gheorghe are o fizionomie multiculturală şi că reprezintă o subsumare a convieţuirii interetnice şi a eforturilor celor care au trăit şi trăiesc aici”, a mai spus Ioan Lăcătuşu.
Acesta a amintit că lucrarea conţine date şi despre comunitatea romă, despre negustorii armeni şi meseriaşii saşi şi germani, precum şi despre puternica comunitate evreiască ce a trăit pe aceste meleaguri şi care, din păcate, a fost decimată în condiţiile tragice ale anului 1944.
Nu în ultimul rând, cronologia evidenţiază rolul important jucat de anul 1968 în viaţa comunităţii locale, când a fost înfiinţat judeţul Covasna şi anul 1979 când Sfântu Gheorghe a fost declarat municipiu reşedinţă de judeţ.
”Cu tot respectul cuvenit, afirm că niciuna dintre cărţile concetăţenilor maghiari – 5, 3, 10, câte or fi – nu ar putea reda în întregime întreaga dimensiune a oraşului Sfântu Gheorghe fără această cronologie pe care am conceput-o împreună cu Vasile Stancu, Vasile Lechinţan şi alţi colaboratori”, a conchis Ioan Lăcătuşu.
Lucrarea a fost realizată după ce conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe a anunţat în urmă cu câteva luni că îşi va face propria editură de carte, sub egida căreia va scoate pentru început trei lucrări doar în limba maghiară dedicate aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a localităţii ca aşezare urbană.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
