Stăm și ne minunăm ce a ajuns sărmanul greieruș, care mii de ani în nopțile de vară a încântat oamenii cu țârâitul lui. Și care, după cum se știe, a devenit personaj îndrăgit în fabule învățate de copii în anii de școală. În opoziție cu harnica furnică, greierele simboliza, nu doar omul leneș, ci și artistul care cânta muncitorului obosit după o zi de muncă, pentru a-l relaxa și a-l face să se simtă bine. Deci în felul său și această vietate își câștiga hrana.
Dar, of! ce-a ajuns azi! Recent am aflat întristătoarea știre precum că „Greierele a devenit aliment în Uniunea Europeană” (stiripesurse.ro) după cum ne anunță reporterul Ionel Dancu în articolul său postat în 12/02/2002: „Începând din data de 10 februarie, greierele de casă a devenit aliment în UE. Comisia Europeană a autorizat ca specia „Acheta domesticus” să fie comercializată în tot spațiul UE în formă congelată sau uscată pentru gustare și sub formă de pudră ca ingredient alimentar.” Bineînțeles, Comisia UE nu ne obligă, doar propune, dar de obicei, după un timp, propunerile ei devin lege pentru toate statele: „Comisia UE susține că este la latitudinea consumatorilor să decidă dacă vor sau nu să mănânce insecte”. Motivația deciziei UE este că insectele reprezintă o „sursă alternativă de proteine” și că insectele „sunt consumate în mod regulat în multe părți ale lumii”.
Deci, după lăcuste și viermi de făină, acum am trecut la greierii de casă, iar în viitor Dumnezeu știe ce va urma, căci specialiștii UE sunt tare pricepuți și grijulii cu sănătatea noastră. Și n-ar fi un păcat să-i întrebăm dacă au gustat și ei aceste bunătăți pline de proteine. Să fim oare pregătiți astfel pentru o eventuală criză alimentară viitoare? Nu de alta, dar acum le avem aproape pe toate.
Cât despre hrana noastră zilnică în general ar mai fi multe de spus. Fac ce fac românii și mereu se aleg cu paguba. Ne tot lăudăm noi cu producția agricolă de top în UE, însă se pare că mâncăm „la mâna a doua”, după cum reiese dintr-un alt articol postat pe stiripesurse.ro , în 13/02/2022 de redactorul Alexandra Cruceru, cu titlul „Avertisment din Parlamentul European: „România riscă să devină o țară unde se mănâncă resturile aruncate de Germania, Franța și Italia!” Autoarea articolului comentează spusele europarlamentarului Daniel Buda la Antena3 despre eșecul clasei politice românești în a asigura populației hrană de calitate: „Trăim un paradox în România, în condițiile în care avem asigurat din sursă internă doar 24% din necesarul de carne de porc. Restul îl importăm din Europa sau din afara UE. Asta, în condițiile în care tu, ca țară, te lauzi că ești prima din Europa la exportul de cereale: porumb, grâu, orz ș.a.m.d. Este nevoie de o intervenție a statului aici.” Nu putem spune că europarlamentarul n-are dreptate. Referindu-se la necesitatea de a dezvolta capacitatea de procesare în România, pentru a se reduce importurile de alimente din alte țări, el afirma că acum avem această oportunitate prin Planul Național Strategic etc. și, dacă nu o facem: „România va deveni o țară în care se vor desface produse și vom mânca, probabil, resturile pe care le aruncă țări precum Germania, Franța sau Italia. Să nu ne imaginăm că ei vor consuma zgârciurile de la un porc sau de la o vită. Este foarte important să încercăm să ne asigurăm o independență alimentară.”
Se pare că străinii care încep să cunoască câte ceva din viața social-politică de la noi își formează o anumită părere, uneori nefavorabilă nouă, pentru că ei, cum am spune, „judecă la rece”. În acest sens, sunt amintite cuvintele ambasadorului Norvegiei: ‘voi, românilor, nu sunteți normali la cap. Puteți hrăni 80 de milioane de oameni și importați până și banalul cartof sau măr’.
Și uite-așa, dacă nu ne trezim la realitate și nu punem toți umărul la a scoate Țara din situația destul de dezastruoasă în care s-a împotmolit, vom ajunge peste câțiva ani să mâncăm numai insecte și ce ne mai lasă alții. Cu lupte de stradă, hoții, jafuri și scandaluri interminabile n-avem nicio șansă pentru un progres real și, precum în fabula lui Jean de La Fontaine, „Greierele și furnica”, alții, prin alte țări, vor munci cu seriozitate și vor trăi bine, iar noi vom țârâi doar: „cri, cri, cri!” pentru un pic de hrană.
Mihai Trifoi