Comisarul european Corina Creţu a declarat, luni, că proiectul PE care prevede că guvernele statelor membre UE care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie riscă suspendarea fondurilor comunitare răspunde principiului „toleranţă zero faţă de fraudă”.
Comisarul european Corina Creţu: Guvernele statelor membre UE care nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie riscă suspendarea fondurilor comunitare
„A fost o discuţie întreagă în cadrul Comisiei Europene şi în Parlamentul European. Urmează să se ia o decizie în Consiliu. Eu cred că răspunde acestui principiu pe care îl avem foarte clar în Comisia Europeană şi în Uniunea Europeană, <toleranţă zero faţă de fraudă>, dar şi respectarea valorilor şi principiilor europene. Ceea ce m-am luptat eu ca şi comisar european a fost să fie pentru toate statele membre şi să fie pe orizontală, deci practic se va aplica asupra tuturor fondurilor, dacă va fi votată de Consiliu (Consiliul European – n.r.)”, a declarat Corina Creţu.
Întrebată dacă România va avea de suferit din cauza acestui proiect, ea a afirmat că poziţia a fost exprimată de preşedintele CE Jean-Claude Juncker.
„Rămâne de văzut cum va funcţiona acest mecanism în formula adoptată probabil în mai, la Sibiu. La ora actuală oricum avem toleranţă zero faţă de fraudă şi practic îngheţăm toate fondurile. Deci practic această rezoluţie vine să completeze ceea ce avem deja implementat. Până la ora actuală nu erau legate de aceste condiţionalităţi mai degrabă politice, ci de unele macro-economice. Cred că sunt cazuri şi cazuri. Să vedem cum va fi adoptat şi cum va funcţiona acest mecanism”, a completat Creţu.
Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie vor risca suspendarea fondurilor comunitare, conform unui proiect de rezoluţie aprobat recent de Parlamentul European.
„Asistată de un grup de experţi independenţi, Comisia Europeană va avea sarcina de a depista «deficienţe generalizate în privinţa statului de drept» şi va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăţilor efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanţării”, se arată în proiectul aprobat joi de Parlamentul European cu 397 de voturi pentru, 158 împotrivă şi 69 de abţineri.
Planul va fi implementat doar dacă va fi aprobat după negocieri de Parlamentul European şi de Consiliul European.
Imediat ce un stat membru sancţionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot hotărî deblocarea fondurilor.
Comisarul european, despre aderarea la Zona Euro: Este un deziderat
Comisarul european Corina Creţu a declarat, luni, că aderarea României la zona Euro „este un deziderat de urmărit”, adăugând că dezvoltarea nivelul de trai şi creşterea economică ar trebui să fie obiectivele ţării noastre odată cu intrarea în respectivul spaţiu.
„Eu cred că este cel mai important este ca o ţară să fie pregătită pentru a intra în zona Euro. (…) Sigur că depinde şi de un dialog constant cu Comisia Europeană, cu viitoarea Comisie Europeană. Deci este un deziderat care este de urmărit şi prin politica de coeziune şi prin politicile UE de a reduce discrepanţele dintre regiuni şi dintre ţări, dintre Nord şi Sud, dintre Est şi Vest. Este important ca odată cu intrarea în zona era să se crească nivelul de trai al oamenilor. Acesta cred că este scopul intrării în zona Euro, nu de a avea euro ca scop în sine”, a declarat Corina Creţu, la Palatul Parlamentului
Întrebată dacă România este pregătită să adere la zona Euro, Comisarul European a punctat: „Economica românească este în creştere şi cred că Banca Naţională şi experţii naţionali pot da mai multe amănunte”.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a reconfirmat, la sfârşitul lunii decembrie, că România intenţionează să propună drept dată de adoptare a monedei euro anul 2024.
Mediafax.ro
