Săptămâna trecută, Ansamblul „Cununa Carpaților” de la Casa de Cultură din Întorsura Buzăului a efectuat un turneu în Republica Moldova, în cadrul căruia a participat la două festivaluri de profil, reprezentând cu mândrie, orașul și țara. Despre acest turneu, despre activitatea din perioada următoare, dar și despre începuturile Ansamblului, coordonatorul și instructorul acestuia, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, Costică Oltean, ne-a spus mai multe, într-un interviu.
– Recent, Ansamblul „Cununa Carpaților” a efectuat un turneu în Republica Moldova. Vă rog să ne spuneți mai multe despre acest turneu: câte spectacole a cuprins, în câte localități, cu ce impresii v-ați întors…
. .
– Într-adevăr, am fost într-un turneu în Republica Moldova, mai precis, în Raionul Ungheni, unde am susținut două spectacole, de fapt trei, dar două au fost foarte importante. Primul spectacol a fost în comuna Pârlița, acolo a avut loc Festivalul de muzică și dans popular „Drăgaica” (…). Au participat foarte, foarte multe formații, iar evenimentul semăna mult cu Festivalul nostru – „Ciobănașul”, doar că se ținea în sală. Noi am fost ultimii care am urcat pe scenă, ne-au tratat ca pe niște vedete (…). M-am bucurat foarte mult că, într-adevăr, dansatorii și soliștii și-au făcut datoria și a ieșit un spectacol exact pe așteptările gazdelor. Al doilea spectacol pe care l-am susținut a fost în cadrul Festivalului „Recoltei și Tradițiilor Naționale”, cu participarea a foarte multor formații din multe Raioane. La fel, am fost primiți cu multă căldură, cu multă atenție și s-a făcut un schimb cultural și s-au legat prietenii, totodată (…). Cel de-al treilea spectacol a fost unul de gală – numit de organizatori „Spectacol de adio”(…) – și a fost extraordinar de frumos. Noi i-am și invitat deja pe organizatori, în primul weekend al lunii septembrie 2016, la noi (…).
– A fost primul turneu efectuat în Basarabia?
– Nu, noi am mai fost la ei, în aceeași zonă și ei au mai fost la noi, deci, într-adevăr sunt deja legate niște prietenii, doar că data trecută nu am fost cu echipa aceasta, ci cu echipa veche (…). Ansamblul cu care am fost de data aceasta este un ansamblu de tineret, iar membrii din acest ansamblu nu au fost prezenți acolo.
– Unde mai poate fi văzut Ansamblul „Cununa Carpaților” anul acesta? Ce spectacole mai pregătiți?
– Ne pregătim pentru un festival folcloric aflat la prima ediție, la Nehoiu, județul Buzău. Organizatorii au fost la Festivalul „Ciobănașul”, au rămas extrem de surprinși de ceea ce au văzut aici și au preluat modelul festivalului nostru. De asemenea, suntem invitați la două concursuri de dans popular: unul la Onești și unul în Galați. În același timp, ne pregătim pentru o nouă apariție televizată, de data aceasta la TVR Favorit. Amintesc că „Etno TV” a filmat la Festivalul „Ciobănașul”, dar acum suntem invitați la „TVR Favorit” și în luna decembrie vom merge la această televiziune.
– Deci, aveți, în continuare, o perioadă încărcată…
– Da, este o perioadă foarte încărcată, mai ales că acum începem să ne pregătim și pentru un alt gen: pentru colinde de Crăciun și totodată, pentru obiceiul popular de iarnă – „Zoritul”.
Începuturi…
– Aș dori să ne întoarcem cu gândul în timp și să ne spuneți povestea Ansamblului „Cununa Carpaților”. Când și cum s-a înființat acesta?
– Casa de Cultură a orașului Întorsura Buzăului a avut Ansamblul profesionist „Ciobănașul”, care a fost desființat, din păcate. Eu, într-adevăr, eram un membru din acest ansamblu profesionist și fiind angajat la Casa de Cultură, m-am gândit că ar trebui să ducem mai departe această tradiție, aceste dansuri populare deosebite pe care eu, personal, le știam și iată că am preluat întreg programul Ansamblului Profesionist „Ciobănașul” (…), iar la ora actuală avem 12 perechi de dansatori, 10 perechi care pot juca în scenă oricând și la orice oră. Avem câteva perechi de începători care vin din urmă și uite așa, încercăm să ducem mai departe tradiția și folclorul, atât întorsurean, cât și folclorul românesc, în general. Sunt tineri care vin să învețe să danseze sunt și care poate nu știu nici măcar pasul de bază de la o sârbă. Iată că, venind la Casa de Cultură, lasă cluburile, lasă orice alte îndeletniciri și vin să învețe, nu numai pentru scenă și pentru spectacole, ci și pentru ei, ca atunci când ajung să se căsătorească, chiar la nunta lor fiind, să arate că într-adevăr, pot să joace. Echipa actuală este formată de trei ani de zile. Eu, la Casa de Cultură joc de 20 de ani, dar am avut o echipă, vreo 10 ani, la Căminul Cultural de la Brădet și pe urmă a fost o altă echipă, de amatori, aici, la Casa de Cultură a orașului Întorsura Buzăului, iar acum trei ani, am înființat această echipă de tineret, cu care astăzi ne mândrim.
– Câți membri are Ansamblul, în prezent, ce vârste și ce ocupații au aceștia?
– În total, la Casa de Cultură, la ora actuală, activează 36 de tineri. Majoritatea sunt elevi. Sunt câțiva care deja lucrează, dar sunt liceeni. Sunt câțiva și mai mari, dar vârsta membrilor este cuprinsă între 14 și 20 de ani.
– Se pot alătura noi membri?
– Sigur! Ansamblul „Cununa Carpaților” primește oricând noi membri.
– Ce calități ar trebui să aibă cei care doresc să se alăture Ansamblului?
– În primul rând, sunt selectați după înălțime și desigur, trebuie să le placă să danseze, pentru că dacă le place, restul se învață pe parcurs.
– Ce fel de dansuri aveți în program?
– La ora actuală avem șase suite de dansuri cu care putem merge oricând chiar și la televiziune. Este vorba despre o suită de dansuri locale, formată din șapte dansuri locale, se numește „Tablou coregrafic”, unde sunt incluse șapte bucăți din șapte dansuri locale, care formează acest „Tablou coregrafic ” – aceasta ar fi o suită de dansuri. Mai avem „Dansul de pe Someș”, Dansul „Crihalma”, „Dansul de Oaș” și Dansul „Sucitoarele” sau dansul cu beţe și „Dăişoara”.
– Ce vestimentație poartă membrii, în timpul spectacolelor?
– Fiecare dans are costumul adecvat zonei respective. La ora actuală, cu ajutorul Primăriei orașului Întorsura Buzăului, cu ajutorul Asociației „Cununa Carpaților” am reușit să completăm costumele, în mare măsură. Mai avem, încă, nevoie de multe lucruri, dar în momentul de față, cât de cât, putem să ieșim oriunde în lume, cu ce avem. Nevoie de costume ar mai fi, mai ales că, la ora actuală pregătim un dans din Moldova, la care nu avem costume deloc.
„Acest ansamblu este sufletul meu!”
– Ce reprezintă Ansamblul „Cununa Carpaților” pentru dumneavoastră?
– Acest ansamblu este sufletul meu! Eu am dansat de mic, nu am putut să mă îndepărtez de acest frumos obicei – dansul popular – cu toate că e foarte greu să menții o formație, mai ales în ziua de astăzi, când tinerii nu prea mai vor să se dedice folclorului și mai mult decât atât, când ei vin și pleacă – unii se căsătoresc, unii merg la școli (…), dar noi mergem mai departe. După cum am spus, acest ansamblu este sufletul meu, nu mă pot despărți de el, e ansamblul la care țin foarte, foarte mult și o activitate care îmi ia mult timp și multă energie.
– Pasiunea și talentul pentru dansurile populare sunt moștenire din familie?
– Mai mult sau mai puțin din familie, dar, de mic copil mi-a plăcut dansul și mi-a intrat în sânge, efectiv.
Apariții televizate, invitații pe scene din țară, dar și din Ungaria
– Revenind la Ansamblul „Cununa Carpaților”, vă rog să ne spuneți ce planuri de viitor aveți în ceea ce privește activitatea acestuia?
– Planul de viitor este să menținem activitățile zonei, activitățile culturale ale Casei de Cultură, în primul rând. Pe urmă, avem multe deplasări și dorim să stabilim legături între acest ansamblu și alte ansambluri (…). Pe unde mergem, noi reprezentăm, în primul rând, orașul Întorsura Buzăului, iar în Republica Moldova am reprezentat România. Anul viitor vom participa la un mare festival, în Ungaria și, apoi, vom mai vedea…așteptăm și alte invitații (…).
– În încheierea acestui interviu, ce mesaj doriți să le transmiteți membrilor Ansamblului și cititorilor noștri?
– Membrilor Ansamblului le-aș spune să „țină cu dinții” de aceste dansuri, pentru că, în primul rând, reușim împreună să ducem mai departe tradiția, folclorul românesc și să nu uite că, pe lângă acest efort de a duce mai departe această tradiție, ei fac și un sport – benefic organismului. Cititorilor le transmit să vină la Casa de Cultură să ne vadă! Poate să vină oricine, să vină să ia chiar lecții de dans, ca măcar pentru ei să știe câțiva pași de dans. Le transmit să păstreze această frumoasă tradiție – nu doar pasul de dans, ci și costumele populare deosebite – de la strămoșii noștri.
Ana Alina Costache
