Dincolo de strălucirea costumelor de festival sau a zâmbetului din filmele de promovare, Corina Martin, președintele Asociației Litoral-Delta Dunării (ALDD) și vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), dezvăluie, într-un interviu acordat AGERPRES, parte din „secretele” energiei sale, parcă inepuizabile.
Corina Martin declară că este tentată, teoretic, de asumarea politică pentru a putea face lobby pentru schimbările pe care le vrea în turismul românesc.
AGERPRES: Dincolo de strălucirea costumelor de festival sau a zâmbetului din filmele de promovare, cum este omul Corina Martin?
Corina Martin: Sunt un om absolut normal și simplu. Din ceea ce aud foarte des de la cei din jurul meu, înțeleg că am de cel puțin zece ori mai multă energie decât un om obișnuit…dar mie asta mi se pare firesc. Mi se spune „bateria Duracell” sau „Lady Redbull”, pentru că nu am stare până nu văd lucrurile pe care le am în minte, rezolvate. Și îmi pun multe în minte, pentru că vreau mereu mai mult și mai bine. Cer mult de la mine și de aceea și celor din jurul meu le cer mult, ca să țină pasul cu mine. Iubesc muzica, am prieteni alături de care împart bucuriile simple ale vieții, nimic prețios sau sofisticat, pur și simplu căldura prietenilor, muzica și dansul îmi sunt de ajuns. Mă bucur de cele mai simple daruri ale vieții, interacționez mult cu oamenii, mă încarc cu bucuria pe care o aduc, prin ceea ce fac pentru orașul meu și Dobrogea mea, si pentru turismul românesc. Și fac asta voluntar, de opt ani. Nu sunt plătită, nu am salariu sau venituri din managementul asociațiilor și organizațiilor pe care le conduc de atâția ani, dar consider asta o misiune și mi-o asum.
AGERPRES: Ați fost tentată să intrați în politică? De ce?
Corina Martin: Da, mă tentează teoretic asumarea politică, pentru că văd în jurul meu cum politicul dictează regulile și cadrul pentru mediul economic. Legislația și modificarea acesteia se pot face numai în cadru politic și îmi este tot mai clar că stând deoparte, decid alții pentru tine. Am ajuns la un nivel la care e nevoie să implementez în macro viziunea, ideile, abordarea mea pentru turismul românesc, a mea și a colegilor pe care îi reprezint sau cu care lucrez. Ori, câtă vreme deciziile politice încă nu iau serios în calcul consultarea cu mediul privat, este limpede că nu rămâne decât să intrăm, câțiva dintre noi, în politică, pentru a putea face lobby pentru schimbările pe care vrem să le aducem pentru turismul acestei țări. În plus, se pare că din datele de naștere, am o predispoziție astrală spre a conduce mase, spre a fi leader, spre a deschide drumuri. E clar că nu trebuie să mă concentrez pe a face bani pentru afaceri proprii, ci pe a aduce bine și schimbare în comunitățile mari. Îmi iubesc enorm și definitiv orașul și țara. De aceea nu am plecat de aici, acolo unde restul familiei mele s-a stabilit, tocmai pentru că eu cred în misiunea mea și în ceea ce știu și pot să fac. Aleg să construiesc, aici.
AGERPRES: Care este modul preferat de a vă petrece timpul liber? Care este răsfățul dumneavoastră suprem?
Corina Martin: Muzica, dansul, prietenii mei. Și călătoriile, dar acestea sunt un răsfăț personal. Eu îmi pun mai presus misiunea și datoria față de răsfățul meu personal…
AGERPRES: În ultimii ani, Asociația Litoral-Delta Dunării este tot mai bine prezentă în presă, se scrie despre inițiativele asociației, există multe propuneri de proiecte și la fel de multe inițiative. Câte dintre acestea s-au transformat în proiecte de succes?
Corina Martin: Personal, cred că toate sunt proiecte de succes. Festivalul Antic Tomis, eveniment devenit deja de tradiție în orașul Constanța și pentru fanii turismului cultural și istoric, a împlinit deja trei ediții. Am reușit să atragem, la a treia ediție, peste 15.000 de turiști la finalul sezonului estival. Un alt proiect, ,,Parada Litoralului Românesc”, organizat încă de la înființarea asociației, din anul 2007, a devenit o tradiție și o sărbătoare a litoralului, de la un capăt la altul. Este un eveniment prin care atragem anual peste 30.000 de turiști la 1 mai! „Litoralul pentru toți” este un program creat de ALDD special pentru prelungirea capetelor de sezon prin oferirea unor tarife maximale speciale — un proiect care a înregistrat 10 ediții deja și care a adus o inovație — voucherul gratuit de intrare la atracțiile turistice din județ, pentru orice turist care cumpără o vacanță de acest tip.
Implementarea taxei de promovare în stațiunea Mamaia este un concept nou nu doar pe litoralul romanesc, ci în România! Un model unic de organizare, de care sunt foarte mândră și care aduce peste 200.000 euro anual în conturile Asociației, buget destinat exclusiv promovării stațiunii Mamaia. Așa am reușit să creăm și să lansăm Filmul oficial al stațiunii, lansat cu succes la Bruxelles, București, Chișinău, Londra, Tel Aviv și pe care îl vom prezenta la Haga, în Olanda. Prin acest proiect am editat și produs primele broșuri de prezentare a stațiunii Mamaia, în română, engleză, ebraică, germană și poloneză, pentru piețele pe care le consideram strategice. Și tot astfel am reușit să finanțăm și să lansăm o campanie întreagă de promovare — ,,Mamaia Style”, dar și show-uri de promovare la Târgul de Turism al României și la târgurile de la Londra și Tel Aviv. Am reușit să organizăm evenimente de promovare a Litoralului prin competiții sportive precum Gale Superkombat cu promovare directă pe Eurosport în 90 de țări, Cupe Europene de Yachting, Show-uri de acrobație aeriană, Festival european de motorbike etc. Un alt proiect frumos este promovarea inedită asociată cu echipa de bob a României, ce a devenit recent Campioana Europei, cu bobul branduit cu numele stațiunii Mamaia. Am realizat, cu ,,Mamaia Style”, cele mai mari show-uri de promovare turistică din România.
AGERPRES: Cum apreciați Delta ca destinație de turism sustenabil? Care sunt problemele Deltei atunci când vorbim de infrastructura de cazare și transport?
Corina Martin: Delta Dunării este una din destinațiile care se bucură de dezvoltarea unui turism sustenabil, luând în considerare în primul rând implicarea comunităților locale în dezvoltarea turismului, printr-o strânsă colaborare cu autoritățile locale și organizațiile cu profil turistic și de protecție a mediului. Lipsește, însă, o strategie coerentă la nivelul autorităților publice centrale, o strategie la care să lucrăm împreună și pe care să o urmărim indiferent de schimbările politice sau de viziune publică. Având în vedere distribuția resurselor naturale ale Deltei Dunării, care împiedică traficul rutier pe majoritatea porțiunilor din rezervație, pot afirma că pentru anumiți turiști acest lucru poate fi o piedică întrucât accesul în majoritatea locurilor din interiorul Deltei Dunării se face doar cu vaporul sau cu barca. Întorcându-ne la conceptul de turism sustenabil… Faptul că traficul rutier este aproape imposibil către interiorul Deltei facilitează biodiversitatea și conservarea resurselor naturale, ceea ce face ca Delta Dunării să poată avea un grad redus de poluare și să se mențină un paradis natural. Nu suntem mulțumiți de rezultatele pe care le avem pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, e încă nevoie de foarte multe și mari eforturi. Ne lovim de lipsa unei abordări prioritare și focusate pe potențialul imens pe care Delta Dunării îl are în tabloul general al turismului românesc.
AGERPRES: Este Delta Dunării o destinație de vacanță cerută de români și cât de accesibilă este din punct de vedere al prețurilor?
Corina Martin: Conform datelor statistice din ultimii ani, Delta Dunării beneficiază de un număr dublu de turiști români, comparativ cu cei străini (58.095 turiști români în 2014, comparativ cu 22.790 turiști străini). Infrastructura de cazare variază de la resorturi și vile de lux la camping-uri și cazare în curțile localnicilor. Diversitatea de servicii face ca o excursie în Delta Dunării să poată fi accesibilă oricărui român care își dorește un sejur în acest paradis natural unic. Având în vedere că o mare parte dintre turiștii care sosesc în Delta Dunării sunt interesați de pescuit, admirarea păsărilor (birdwaching) și a peisajului, cele mai căutate zone sunt cele din inima deltei — Maliuc, Mila23, Crișan, dar și Murighiol, Mahmudia sau locurile de la vărsarea Dunării în Marea Neagră, precum Sulina și Sfântu Gheorghe.
În ultimii ani se promovează intens și zona lacului Razim, unde menționăm Jurilovca și Gura Portiței. Estimez că, în foarte puțini ani, Delta Dunării va atrage un capital imens și prețios de imagine turistică pozitivă pentru România, dar asta depinde în continuare și de noi. Sunt, însă, mulțumită pentru că apar tot mai multe investiții serioase în infrastructura de cazare și de transport fluvial, în ciuda indiferenței cu care este, în continuare, tratată această regiune turistică la nivel public central.
AGERPRES: Care sunt perspectivele de dezvoltare pentru sudul litoralului românesc?
Corina Martin: Sudul litoralului poate oferi, în primul rând, tipuri diferite de turism, față de nordul litoralului și este în proces de modernizare a infrastructurii de cazare și transport, mizând, în principiu, pe turism balnear, adresându-se unui grup țintă ce cuprinde seniori, familii etc. În sudul litoralului se poate dezvolta mai mult, în viitorul apropiat, turismul all-inclusive. E nevoie și de agrement mai mult și mă bucur că în această vară apare un parc tematic, de aventură, într-o stațiune din Sud. Rămâne însă nerezolvată problema dezvoltării și a promovării celor șase stațiuni pe care le are de administrat, singură și dintr-un buget total nesemnificativ, Primăria Mangalia. Îi cer, în continuare, primarului Mangaliei, Cristian Radu, să dezbatem și să implementăm împreună același model de succes pe care l-am realizat cu Primăria Constanța, pentru Mamaia, și anume Taxa de Promovare. Imaginați-vă ce ar însemna să strângem un buget de circa 400.000 euro/an, care ar urma să fie investit exclusiv în promovarea stațiunilor din sud, astăzi încă insuficient cunoscute și promovate.
AGERPRES: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă România ca destinație de turism în actualul context geo-politic?
Corina Martin: Turismul românesc a beneficiat, în anul 2014, având în vedere situația din Ucraina, de atragerea unor piețe altădată mai greu de convins. Multe companii de croazieră au ales să viziteze România în locul Ucrainei și au luat în calcul escale în Portul Constanța, și chiar dublarea timpului de escală în unele cazuri. În acest sens, acesta a fost un câștig pentru turismul românesc pe termen scurt. Rămâne o provocare să atragem cât mai multe vase de croaziere în portul Constanța în viitor, printr-o strategie la care lucrăm în prezent.
AGERPRES: Adresându-mă călătorului pasionat Corina Martin, care este destinația dumneavoastră favorită? De ce?
Corina Martin: Destinația mea de suflet este și va rămâne Grecia, în general insulele grecești, iar în particular, Santorini. Cred că am sânge grecesc în vene, dar nu știu dacă e adevărat. Mă simt însă acolo ca acasă, iubesc muzica, tradițiile, dansul și spiritul grecesc — absolut liber! Iar ca destinație pur și simplu de vacanță, Las Vegas și Honolulu, în combinație sau separat… Iubesc stilul american, probabil că desele călătorii pe pământul american m-au și influențat viziunea, stilul personal și atitudinea. Nu ascund asta, ci aș vrea să conving cât mai mulți români să aibă atitudine.
AGERPRES
