„Un joc popular tradiţional poate fi la fel de spectaculos, folosindu-te strict de autenticitate, fără a improviza. De ce? Pentru că reuşeşti să transmiţi emoţia.” – Rodica Boieru, coregraf
Este imposibil să nu fi fascinat de ei încă de când îi vezi pentru prima oară pe o scenă. Te fac să te îndrăgosteşti iremediabil de la o primă vedere a paşilor de dans. Te aduc mai aproape de tradiţie, de patria mamă şi de origini. Când îi vezi pe scenă ştii de ce trebuie să fii mândru că eşti român. Ansamblul „Brâuleţul” din Sita Buzăului este capabil de toate acestea şi de mult mai mult.
Pentru că sunt din ce în ce mai vizibili în zonă, în judeţ şi chiar în ţară, am vrut să stăm de vorbă atât cu cei care îi coordonează, cât şi cu dansatorii ansamblului folcloric „Brâuleţul” din Sita Buzăului. Aşa că le-am făcut o vizită la repetiţii. Sâmbăta noaptea, când toată lumea se distrează sau se odihneşte, ei muncesc din greu. Repetiţiile sunt programate în fiecare sâmbătă, începând cu ora 20 pentru că doar în acest interval au majoritatea membrilor timp liber: unii sunt ocupaţi cu şcoala, alţii cu munca. Se întâmplă de multe ori ca acest programul de repetiţii să se încheie chiar şi după miezul nopţii. Dan Neagoe, coordonatorul ansamblului şi directorul Căminului Cultural din Sita Buzăului şi Rodica Boieru, coregraf al ansamblului ne-au povestit tot ce am vrut să ştim despre Ansamblul „Brâuleţul” din Sita Buzăului.
Debutul ansamblului „Brâuleţul” din Sita Buzăului
Fondatorul şi actualul coordonator al grupului de dansatori, Dan Neagoe ne-a spus despre debut şi perioada de început a acestui proiect: „Ansamblul a luat fiinţă în 2007. Copiii care sunt aici şi repetă şi pe care i-aţi mai văzut pe scenă au fost copii de clasa a III a, a IV a în 2007. Cred că prima oară pe scenă au ieşit la „Primarul Favorit” ( n.r. emisiune televizată). Ulterior, în 2008, cred că toamna, am început şi cu o echipă de dansatori mai mari, 18 – 20 de ani. O parte din ei s-au căsătorit şi nu au mai venit, dar câţiva sunt chiar de atunci de la început. Acum vin micuţii din urmă, astfel încât cei care sunt acum clasa a X a, a XI a, a XII a sau chiar la facultate fac parte din ansamblul „Brâuleţul” – Seniorii, ca să zic aşa.”
Câţiva ani mai târziu, Dan Neagoe, directorul Căminului Cultural de la Sita Buzăului şi-a unit forţele cu Rodica Boieru, reprezentantă a Clubului Copiilor din Sita Buzăului, profesor de educaţie fizică şi sport şi coregraf.
„Ansamblul „Brâuleţul” şi „Mlădiţe Româneşti” (n.r. ansamblu care ţine de Clubul Copiilor) funcţionează separat, dar şi împreună. Când am început să colaborăm ne-am gândit că unde-s doi puterea creşte şi vrem să facem un lucru bun pentru comunitatea zonei”, a precizat Rodica Boieru.
Întrebaţi de motivul pentru care au vrut să pună la cale acest proiect, Dan Neagoe a răspuns: „În primul rând, ne place ceea ce facem. În al doilea rând ne dorim să promovăm dansul, portul, tradiţia şi obiceiurile. (…) Cred că suntem făcuţi pentru treaba asta – atât eu, cât şi Rodica.”
Despre membri şi recrutări
Ansamblul se poate lăuda cu un număr mare de membri. „În prezent în ansamblu sunt aproximativ 16 perechi la cei mari, plus 10 la cei mici, în total în jur de 50 de copii sunt angrenaţi acum”, a precizat Dan Neagoe.
Tot Dan Neagoe ne-a spus, în legătură cu vârstele pe care le au membri ansamblului că „Dacă ne referim strict la ansamblul „Brâuleţul”, cred că nu avem mai mic de 10 ani pentru că au crescut şi nu am mai făcut recrutări, ca să zicem aşa, iar maximul merge până la 30 de ani.”
Coregraf şi angajat al Clubului Copiilor din Întorsura Buzăului, Rodica Boieru a menţionat: „Da, referindu-ne strict la ansamblul „Brâuleţul” nu sunt mai mici de 10 ani, însă la Clubul Copiilor vin chiar şi de la 3 ani jumătate. Chiar avem aici câţiva care fac treabă.”
Modalităţile de recrutare a membrilor au fost clarificate de fondatorul ansamblului: „Recrutările vin de la sine. Pentru cei mici, de regulă dau câte un anunţ pentru că sunt mereu întrebat de persoane, de părinţi când începem cu o nouă generaţie, şi din când în când, pur şi simplu anunţăm. Pe cei mici îi recrutăm, iar cei mari vin singuri. Vin foarte multe persoane care vor să danseze, dar se descurajează repede”, a menţionat Dan Neagoe.
Motivul pentru care se descurajează o parte din persoanele care se înscriu în grup este „Volumul mare de lucru, iar gradul de dificultate este la fel de mare şi probabil se sperie de lucrul acesta”, a spus Rodica Boieru.
Şi Dan Neagoe a adăugat: „Probabil li se pare greu după o perioadă de timp şi nu mai vin, dar cei care au ambiţie reuşesc. Chiar am demonstrat faptul că sunt printre ei copii care au venit târziu, şi cu ambiţie şi fără jenă deja au intrat pe scenă.”
Tot în legătură cu procesul de recrutare, Dan Neagoe a spus: „Clubul Copiilor este „pepiniera”. Rodica fiind angajată aici ca profesor îi vede încă din timp.” Mai mult decât atât, acesta a precizat: „Ceea ce este mai important, şi nu doar pentru noi, este că prind drag de tradiţia românească şi de ţara asta, de mici. Cu cei mari a fost foarte greu să lucrăm. (…) Când îl creşti de mic şi începe încet – încet, nici nu îţi dai seama când iese pe scenă.”
Când i-am întrebat care au fost condiţiile sub care au fost acceptaţi în ansamblu, Vlad, unul din dansatori, ne-a spus „În primul a trebuit să ştim să dansăm, să învăţăm, să ne dăm silinţa, apoi să respecţi anumite reguli.” Loredana, colega lui a adăugat: „Şi să îţi placă foarte mult să dansezi. Dacă nu ţi-ar plăcea, nu ai reuşi niciodată să faci acest lucru şi nu ai putea să te integrezi.”
„Asta e România!” şi „Simţim româneşte” – sloganuri ale ansamblului
Întrebaţi care ar fi sloganul care ar putea defini cel mai bine ansamblul folcloric „Brâuleţul”, Dan Neagoe ne-a spus: „Asta e România!”. Explicaţia lui a fost următoarea: „Pe lângă suita de dansuri locale, ne-am pus în gând să facem atât cât putem din toate zonele ţării. Şi atunci, pe scena din Sita Buzăului sau unde o să mergem noi, localnicii şi spectatorii care vor fi acolo în sală vor avea ocazia să vadă într-un spectacol de două ore, să zicem, patru sau cinci sau trei zone ale ţării, diferite – şi aici mă refer de la port şi până la dans. Mai mult decât atât, Rodica este una dintre puţinele persoane din ţara asta care doreşte să facă ceva autentic.”
Rodica Boieru a menţionat: „Copii simt gustul pentru dans şi muzică populară de mici, şi încet ajungem la un alt slogan: „Simţim româneşte!”. Asta ne dorim în final.”
Reţeta de succes
Răspunsul la o întrebare care viza reţeta succesului acestui ansamblu a venit din partea coregrafului Rodica Boieru: „În primul rând colaborarea noastră ( n.r. dintre Căminul Cultural din Sita Buzăului şi Clubul Copiilor din Întorsura Buzăului, respectiv între Dan Neagoe şi Rodica Boieru). Un alt lucru este faptul că ei, copiii, vin aici din plăcere, dar în momentul în care ajung, sunt responsabili total. Deviza noastră este „libertate totală, răspundere totală pentru ceea ce faci”. În aceste condiţii nu se poate pune problema unui insucces. (…)De când am început colaborarea noastră eu mi-am spus: vreau să facem performanţă. Pentru că putem! Unde-s doi puterea creşte.”
Mai mult decât atât, directorul Căminului Cultural din Sita Buzăului a precizat: „Eu mă bucur extraordinar de mult pentru că la ora asta, adică la 22:45, copii ăştia nu sunt prin baruri sau discoteci, fiind chiar sâmbătă seara. Sunt aici cu noi. De aici poate mai mergem la un suc câteodată împreună, mai organizăm câte o petrecere, dar sunt copii cuminţi şi fac cu drag lucrul acesta. Iar faptul că trăim ceea ce facem şi suntem atraşi de lucrul acesta, cred că reuşim să transmitem. Fiind pe scenă şi făcând lucrul acesta din toată inima, transmitem vrând-nevrând, şi cred că asta este a doua motivaţie pentru care am avut succes. Poate e prea mult spus „succes”, dar pe unde am ajuns am plăcut. (…) Copiii, de câte ori intră pe scenă, nu contează că sunt 5 spectatori sau că sunt 500, ei reuşesc de fiecare dată să ridice sala în picioare.”
Şi Rodica Boieru a completat: „Indiferent de numărul de spectatori, copii prestează cu aceeaşi calitate ceea ce au de prezentat publicului.”
Ce înseamnă „spectacol” pentru ansamblul „Brâuleţul”: „…Un joc popular tradiţional poate fi la fel de spectaculos, folosindu-te strict de autenticitate.” – Rodica Boieru
Coregraful Rodica Boieru ne-a oferit o perspectivă foarte clară în privinţa spectacolelor pe care le organizează cu ansamblul „Brâuleţul”: „Majoritatea merg pe ideea de spectacol, dar nu se gândesc că de multe ori fac kitsch-uri. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar asta e realitatea. Nu este suficient doar să faci ceva care să placă ochiului, ci trebuie să şi ştii ce ai de transmis mai departe. Trebuie să culegi cu mult simţ de răspundere partea aceea de folclor, cântecele şi dansurile tradiţionale, pentru a le transmite mai departe. Trebuie să trăieşti în vatra folclorică respectivă dacă vrei să abordezi un dans din altă zonă, dacă vrei să abordezi un dans din altă zonă. Există riscul să urci pe scenă şi să te vadă un localnic şi tu prezinţi dansul acelui localnic, iar el să râdă de tine pentru că paşii nu corespund. (…) Un joc popular tradiţional poate fi la fel de spectaculos, folosindu-te strict de autenticitate, fără a improviza. De ce? Pentru că reuşeşti să transmiţi emoţia. Dacă reuşeşti să faci acest lucru, mai bine de atât nu se poate.”
În plus, coregraful a adăugat: „Trebuie să transmit mai departe ceea ce ştiu, şi o fac cu foarte mult simţ de răspundere. De ce? Nu este suficient doar să ştiu să dansez. Am fost şi am studiat ani mulţi zonele, vetrele folclorice din care am preluat jocurile tradiţionale şi le-am transpus în scenă aşa cum trebuie, fără să falsific. Deci, m-am informat culegând folclor din zonele respective. Nu le iau de pe internet, nu le iau de la nu ştiu ce ansamblu pentru că mi-a plăcut, nu! Am studiat zonele folclorice şi m-am orientat după marii coregrafi ai ţării.”
Unde poate fi văzut Ansamblul Folcloric „Brâuleţul”
Chiar dacă nu lipseşte de la nici un eveniment cultural din zona buzaielor, Ansamblul poate fi văzut pe scenă şi la evenimente naţionale: „Putem să ne lăudăm cu un bogat palmares. Participăm la festivaluri, concursuri prin ţară şi ţinem o strânsă colaborare cu Clubul Copiilor. Avem copii care participă şi activează la ambele formaţii (n.r. Ansamblul Folcloric „Brâuleţul” şi „Mlădiţe Româneşti”) şi participă la concursuri şi festivaluri de talie mare din ţară, de exemplu Festivalul Naţional de Căluş Oltenesc pentru Copii de la Slatina, care se desfăşoară anual. La acest festival participă peste 2000 de copii din toată ţara. Mai mergem la Sighetul Marmaţiei, la Botoşani sau la Tulcea la festivalul naţional şi internaţional de folclor pentru copii „Peştişorul de Aur”.”, ne-a spus Rodica Boieru.
Dan Neagoe a completat: „În plus mai mergem la foarte multe festivaluri de genul zilelor de comună unde suntem invitaţi în diverse locuri din ţară. Din păcate, multe din festivalurile din ţară nu sunt aşa cum trebuie să fie. Nu totdeauna se urmăreşte festivalul în sine şi esenţa lui. Dar una peste alta, putem fi văzuţi în multe locuri din ţară.”
Cea mai mare realizare
Am întrebat şi care este cea mai mare realizare a echipei care alcătuieşte ansamblul „Brâuleţul”. Rodica Boieru ne-a spus că „Orice reprezentaţie a noastră este o mare realizare. Facem sacrificii, în ideea că este consum neuropsihic şi fizic maxim, de multe ori până la epuizare, dar făcând ceea ce ne place, trecem cu uşurinţă peste aceste greutăţi. Orice învăţăm în plus nou, orice reprezentanţă pe care o avem în faţa publicului pentru noi este o mare realizare.”
Şi Florina, membră al ansamblului, a oferit un răspuns similar, pusă în faţa aceleiaşi întrebări: „Fiecare moment este important şi special în felul lui.”
Despre denumirea ansamblului
Am dorit să ştim care este povestea din spatele numelui acestui ansamblu folcloric. Fondatorul ne-a spus: „Asta fost ideea mea. Ulterior aş fi vrut să fac şi ceva modificări şi vă spun şi de ce. Am realizat după un an, doi, dar deja începusem să devenim cunoscuţi, că sunt foarte multe ansambluri brâuleţul în ţară.”
Mai mult decât atât, Rodica Boieru a adăugat: „Am propus „Brâul Sitean” pentru că la noi în zonă „Brâuleţul” nu este reprezentativ. Ca şi joc popular este brâul. „Brâul Sitean” ne reprezintă.”
Modalităţi de finanţare şi susţinere financiară a ansamblului
Economia României în momentul de faţă este prea puţin înclinată către proiecte culturale. Tocmai de aceea am dorit să ştim cum se descurcă din punct de vedere financiar ansamblul „Brâuleţul”. Dan Neagoe ne-a răspuns: „Finanţarea este o problemă mare. O mare parte din timp am finanţat eu ansamblul. Funcţionând în cadrul Căminului Cultural din Sita Buzăului, în fiecare an am obţinut anumite sume, dar mici, pentru funcţionare de la Consiliul Local. Fondurile erau alocate pentru funcţionarea Căminului, nu strict pentru ansamblu. În momentul de faţă, din păcate, Căminul Cultural din Sita nu are un costum popular. Primul rând de costume populare pe care le-am făcut le-au plătit părinţii, şi sunt ale copiilor. Credeţi-mă că niciunul nu şi-ar vinde costumul. Le-am cerut eu dansatorilor care s-au retras să mi le vândă, dar fiecare doreşte să îşi păstreze costumul. Apoi am făcut Asociaţia „Brâul Sitean” tocmai pentru a depune nişte proiecte pe la Consiliul Judeţean, chiar la APDRP pentru fonduri internaţionale şi aşa supravieţuim. Au mai fost şi ceva sponsorizări, dar foarte mărunte.” (…) „După ce în 2007 am renăscut formaţia de dansuri a Căminului Cultural din Sita Buzăului, inclusiv fostul primar şi actualul primar din Sita, Nicolae Stoica, susţin activitatea noastră culturală şi se implică atunci când avem probleme: începând şi de la o încălţăminte, costume, transport. La transport vreau să subliniez faptul că trebuie să ducem 30 de copii la un festival sau la zilele unei comune. Este greu, şi de aceea suntem ajutaţi în primul rând de primar şi chiar de directorul şcolii. Pe tema asta le mulţumim şi sperăm să fie alături de noi în continuare. Cu câţiva ani în urmă, cel puţin în Sita Buzăului nu mai exista nimic. Căminul Cultural era dat uitării, activitatea culturală era zero. Nu mai exista o formaţie de dansuri, nu mai exista un grup vocal. Cred că am dat puţin startul în zona buzaielor, vis-a-vis de problema asta, şi mă bucur foarte mult că în toate localităţile din zona noastră acum sunt formaţii de dansuri, grupuri vocale.”
Mai mult decât atât, Dan Neagoe a menţionat: „Am înfiinţat şi o asociaţie denumită „Asociaţia Brâul Sitean” pentru a putea să ne mai descurcăm cu una, cu alta, să mai facem un proiect. Eu sunt preşedinte şi Rodica este vice-preşedinte. Încercăm pe toate căile să putem supravieţui. Un costum pentru oricare zonă din ţară este minim 1000 de lei şi poate să ajungă la 2500 de lei, sau chiar mai mult, dacă vorbim despre un costum autentic de zonă, nu artizanale, ci făcute de mâna unui meşter popular.”
Ce spun membri despre ansamblu „Brâuleţul”?
Sigur că am stat de vorbă şi cu o parte din membri. În cuvinte puţine, Florina ne-a spus ce reprezintă pentru ea acest grup: „Ansamblul „Brâuleţul” este o foarte mare familie care te ascultă, te sprijină, care îţi dă sfaturi.”
Ce au învăţat ei din această experienţă până acum? „Să ştii cum să respecţi persoanele dintr-un grup, să ştii să te integrezi şi să fii acceptat.”, ne-a răspuns Vlad.
În privinţa motivelor care îi fac să vină cu atâta drag la repetiţii, Loredana ne-a spus: „În primul rând plăcerea pentru dans, apoi colectivul şi ducerea tradiţiei mai departe.”
Planuri de viitor ale ansamblului: „Dorim un ansamblu profesionist.”- Dan Neagoe
Planurile de viitor ne-au fost expuse pe scurt de Dan Neagoe: „Pe lângă performanţă mai este un lucru pe care ni-l dorim împreună. Dorim un ansamblu profesionist. Dorim ca o parte din copii aceştia să aibă o slujbă legată de lucrul acesta. Asta înseamnă ansamblu profesionist. Nu să vii la repetiţii obosit după o zi de muncă sau după 8 ore de şcoală, ci pur şi simplu să fii un profesionist. Cele 8 ore zilnice de muncă să le petreci pe scenă. Zona buzaielor nu are nici un ansamblu profesionist. Ca să obţin acest lucru o să bat la toate porţile până o să reuşesc acest lucru.”
Iulia Taraş
