Zeci de tineri dar şi adulţi din judeţ au descoperit că sunt infectaţi cu virusul imunodeficitar HIV, ei fiind contaminaţi cu virusul mortal în primii ani de viaţă, mai precis în perioada anterioară anului 1989. Mulţi dintre ei sunt victime ale sistemului sanitar din acea perioadă, şi au avut ghinionul să ia acest virus în primii ani din viaţă, când au avut nevoie de asistenţă medicală.
„Sindromul 1989”
Medicul şef de la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Sfântu Gheorghe, Gabriela Porumboi, ne-a spus că în primii ani de după revoluţie s-a înregistrat un număr mare de cazuri cu persoane infectate cu HIV, atât din rândul copiilor cât şi al adulţilor care, după ce au beneficiat de diverse tratamente medicale s-au trezit infectaţi cu acest virus. “Marea majoritate a tinerilor pe care îi avem sub tratament sunt născuţi în anul 1989. Se pare că acel an a fost unul în care s-a întâmplat ceva în toată România, nu numai la noi în judeţ “, ne-a spus Gabriela Porumboi.
Potrivit acesteia, în judeţul Covasna sunt înregistrate 16 persoane cu HIV, în decursul timpului doar doi pacienţi decedând din cauza acestui virus. Şapte bolnavi au contactat virusul imunodeficitar după ce au avut mai multe contacte sexuale, fie cu prostituate, fie cu diferiţi parteneri. Alţi doi pacienţi au luat HIV în urma unor transfuzii de sânge sau după ce au fost internaţi la spital, iar patru dintre aceştia au aflat că sunt infestaţi după ce au donat sânge. Îmbucurător este faptul că în ultimul timp nu s-au mai înregistrat cazuri noi. Medicul Gabriela Porumboi a făcut precizarea că, durata de supravieţuire a bolnavilor de HIV/SIDA este în creştere, de la 30 la 40 de ani, nu se mai moare după 10-15 ani dacă cel infectat urmează tratamentul consecvent.
Pacienţii cu HIV/SIDA sunt luaţi în evidenţele Direcţiei de Sănătate Publică ei beneficiind de consiliere, tratament gratuit, monitorizare a bolii de patru ori pe an şi de un ajutor din partea statului de aproximativ 600 de lei lunar. În cadrul programului naţional iniţiat de Ministerul Sănătăţii Publice, persoanele infectate cu HIV au medicamentaţie gratuită. Aceste medicamente nu se găsesc, în general, în farmaciile cu circuite deschis. Cu privire la acest aspect medicul şef de la secţia de boli infecţioase a precizat: “Eu scriu reţetele lunar iar pacienţii vin aici şi îşi iau medicamentele. Aşa am şi un control foarte riguros al medicamentaţiei şi ştiu exact dacă îşi fac terapia cum trebuie. În plus, la fiecare trei luni ei vin şi noi le facem toate analizele, iar de două ori pe an le facem analize din punct de vedere al încărcăturii virale. Sunt nişte teste specifice prin care putem stabili stadiul de evoluţie al bolii, eficacitatea tratamentului sau dacă virusul devine rezistent la medicamentaţie. Unii dintre ei, după ani întregi de medicamente luate încep să devină rezistenţi la schema respectivă de tratament. În aceste cazuri, cu acordul centrului de la Braşov de care aparţinem, suntem nevoiţi să schimbăm medicamentaţia. În funcţie de gravitatea bolii, medicamentele necesare tratării nu costă puţin. Cea mai ieftină schemă de tratament costă 2.000 lei , dar se ajunge şi până la aproape 8.000 lei pe lună” a declarat Gabriela Porumboi.
Problema de integrare, mai acută la copii…
Din păcate, societatea de astăzi este foarte puţin informată cu privire la modul de transmitere al acestei boli, motiv pentru care bolnavii de SIDA sunt “puşi la zid” de semenii lor, pe nedrept, fiind marginalizaţi. Ca urmare, copiii nu sunt acceptaţi cu drag în colectivităţile din care fac parte iar adulţii întâmpină greutăţi în găsirea unui loc de muncă, atunci când fişa medicală solicitată la angajare arată că suferă de această boală. “Am pacienţi care suferă de această boală, şi totuşi au un loc de muncă stabil. Problema nu este la adulţi, ci la copii. Am avut un caz în oraş, acum 12 ani, când copilul a trebuit să părăsească şcoala din cauza părinţilor care au fost foarte indignaţi şi nu au vrut să accepte ca copiii lor să înveţe în clasă cu un purtător HIV. Părinţii ar trebui să renunţe în a-i discrimina pe copii.
Toată lumea trebuie să ştie că acestă boală nu se transmite pe cale orală, nici măcar prin salivă. De obicei se transmite prin act sexual, prin transfuzii de sânge, prin injecţii intravenoase la drogaţi.
Eu stau alături de ei de ani de zile, şi nu am luat acestă boală” ne-a spus medicul Gabriela Porumboi. Aceasta s-a plâns de faptul că, deşi cei suferinzi de HIV ar trebui să beneficieze de consiliere psihologică, la noi în judeţ nu există psiholog specializat pe acest domeniu. “Nu a venit nimeni să se angajeze pe acest post, drept urmare eu mă ocup şi de acest aspect. Am o colaborare foarte bună cu pacienţii mei cu care discutăm toate problemele…“ povesteşte medicul.
A avea sau a nu a nu avea copii
Nimănui pe lumea asta nu-i poate fi luată bucuria de a deveni părinte, astfel că şi persoanele suferinde de SIDA pot avea copii, cu asumarea riscului că aceştia pot fi purtători ai virusului.
Medicul şef de la secţia de boli infecţioase ne-a spus: „Persoanele bolnave de SIDA au aceleaşi drepturi sociale şi familiale ca toţi cetăţenii, iar decizia de a face un copil le aparţine în totalitate. Prin consilierea psihologică pe care le-o ofer, intenţionez să îi informez cu privire la riscurile la care sunt supuşi copiii născuţi din părinţi cu HIV. La mamele seropozitive există anumite reguli. În primul rând mamele sunt obligate să nască prin cezariană, iar în al doilea rând nu au voie să alăpteze. Copilului respectiv trebuie să i se iniţieze terapie din prima zi, fie că este sau nu purtător al virusului. Acest lucru nu avem de unde să îl ştim imediat, abia în câteva zile îl aflăm, motiv pentru care noi suntem obligaţi să îi administrăm tratamentul. Eu ca medic coordonator trebuie să am sub supraveghere o mamă de genul acesta“. Gabriela Porumboi a precizat că toate informaţiile legate de persoanele purtătoare ale acestui virus sunt confidenţiale, nimeni din personalul care tratează bolnavii HIV neavând voie să divulge informaţii. “De multe ori atunci când ne mai vedem pe stradă, ne facem că nu ne cunoaştem. Asta din respect pentru ei şi pentru a nu îi pune în diverse situaţii neplăcute. Ei se feresc să se afişeze cu faptul că ne cunoaştem” a mai spus doamna doctor.
Cupluri
Conform legislaţie în vigoare, în momentul în care formează un cuplu bolnavul de HIV/SIDA este obligat să aducă la cunoştinţa partenerului de viaţă faptul că este infectat cu virusul imunodeficitar. În caz contrar, la momentul aflării adevărului, partenerul are dreptul legal de a-l da în judecată. În prezent, în oraşul nostru,există un singur cuplu format dintr-o femeie şi un bărbat, ambii bolnavi de SIDA. 80% dintre pacienţi şi-au început viaţa sexuală, femeile fiind înscrise în cadrul programului de Planning Familial, pentru a se proteja de o sarcină.
Depistarea bolii
Niciunul dintre noi nu se gândeşte că ar putea suferi de SIDA, pentru că uneori nu există simptome. Acestă boală este depistată adeseori în maternităţi, unde este obligatorie efectuarea testului sau la sălile de chirurgie. Vestea bună este că începând cu acest an la secţia de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean dar şi la maternitatea din Târgu Secuiesc s-a reuşit introducerea unor teste speciale de depistare a boli. “Sunt convinsă că sunt mult mai mulţi bolnavi de HIV care habar nu au de boală…”, susţine medicul Gabriela Porumboi.
Anna-Maria Chiţu
