Investiţiile, indiferent de forma lor, sunt cele care prin crearea de noi locuri de muncă şi plus valoare determină dezvoltarea unei localităţi, a unei zone. În judeţul Covasna, ca de altfel în fiecare judeţ al ţării, fiecare loc de muncă nou creat înseamnă un şomer mai puţin, un venit în plus din fonduri private pentru o persoană sau pentru o familie, un beneficiu pentru comunitate.
La sfârşitul lunii martie a.c., în presa covăsneană a fost publicată informaţia cu privire la intenţia reprezentanţilor companiei austriece Holzindustrie Schweighofer de a construi o fabrică de cherestea în localitatea covăsneană Reci, investiţie în valoare de 150 de milioane de euro, care ar duce la crearea a cca 650 de noi locuri de muncă. Din păcate, ştirea cu privire la «cea mai mare investiţie din ultimii 20 de ani» potrivit fostului senator UDMR, Olosz Gergely, a iscat dispute aprige atât în rândul politicienilor cât şi al reprezentanţilor societăţilor comerciale din judeţ ce îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.
Pentru a avea posibilitatea să prezentăm locuitorilor din judeţul Covasna realitatea din teren cu privire la felul în care va arăta viitoarea fabrică de la Reci, o parte dintre reprezentanţii presei din judeţ am avut ocazia să vizităm, recent, fabrica de la Sebeş, parte a grupului Holzindustrie Schweighofer. Şi, deşi unii dintre noi, cu mai mulţi ani în cartea de muncă, aveam idee despre ce înseamnă o fabrică mare, chiar dacă nu una din domeniul de prelucrare a lemnului, ceea ce am văzut la fabrica de la Sebeş a depăşit toate aşteptările.
Istoric şi prezent
În sala de protocol a societăţii, directorul administrativ Răzvan Cosma şi directorul tehnic Robert Schelberger ne-au prezentat un filmuleţ din care am aflat următoarele: „De peste trei secole familia Schweighofer este implicată în activitatea de prelucrare a lemnului. Pentru aceasta ne strǎduim în continuare sǎ gǎsim soluţii inovatoare şi pieţe noi. Produsele din lemn marca Schweighofer sunt cǎutate în peste 60 de ţǎri, cota exportului fiind de peste 80%! Societatea noastrǎ, cu cei aproximativ 2.500 de angajaţi, prezentǎ în România în patru locații de producție, a devenit lider de piaţǎ incontestabil în domeniul prelucrǎrii masei lemnoase. Acest succes a fost înregistrat pe parcursul ultimilor ani. În 2002 am construit prima fabricǎ de cherestea Schweighofer în Sebeş. A urmat apoi, în 2007, fabrica de cherestea din Rǎdǎuţi, iar doi ani mai târziu Schweighofer achiziţiona unitatea de producere a panourilor încleiate din Siret şi în 2010 fabrica de panel din Comǎneşti. Avantajele majore ale locaţiilor de producţie din România sunt disponibilitatea materiei prime de calitate superioară din păduri administrate durabil, personalul bine calificat şi facilităţile oferite de portul internaţional Constanţa, de unde produsele noastre pot fi expediate către clienţii din întreaga lume. (…) Agricultura si silvicultura au fost pentru Schweighofer, încǎ de la început, domenii importante. Suntem profund înrǎdǎcinaţi în naturǎ şi tradiţie şi prin aceasta dǎm societǎţii noastre stabilitate. În Cehia şi România pǎdurile sunt administrate de cǎtre experţi profesionişti în silviculturǎ, dupǎ principii strâns legate de naturǎ şi durabilitate. Grupul Schweighofer este permanent interesat sǎ cumpere sau sǎ administreze pǎduri – de preferinţǎ rǎşinoase. El este dispus sǎ preia administrarea de pǎduri precum şi sǎ execute lucrǎri de exploatare pentru care poate pune la dispoziţie cele mai noi tehnologii şi personal bine calificat. În România, Grupul Schweighofer oferǎ ca serviciu complementar construirea de drumuri forestiere cu metode îndelung dovedite şi de protejare a mediului înconjurǎtor. Grupul Schweighofer este conştient de responsabilitatea sa faţǎ de naturǎ şi faţǎ de generaţiile urmǎtoare şi de aceea investim pe termen lung şi durabil în valori, atunci când planificǎm, prelucrǎm şi vindem produsele noastre”.
O fabrică de cherestea… ca un ceasornic
După o rundă scurtă de întrebări şi răspunsuri, gazdele noastre- Răzvan Cosma şi Robert Schelberger ne-au prezentat în amănunt, timp de mai bine de trei ore, tot fluxul de producţie ce începe cu preluarea buştenilor şi se finalizează cu trimiterea către clienţi a produselor finite- cherestea, produse încleiate, peleţi şi brichete- produse ce sunt livrate la export în Japonia şi în ţările din Orientul mijlociu, iar în proporţie de 20-25% pe piaţa internă …dar şi energie electrică produsă pe bază de biomasă, ce este „injectată” în sistemul naţional.
Procesul de fabricaţie începe cu recepția buştenilor de la cca 300 de furnizori din ţară, prin alimentarea unei linii de sortare atent supravegheate, computeriazat, de angajaţi tineri, şi continuă cu decojirea, depozitarea pe diametre şi lungimi, debitarea în profile, conform comenzilor clienţilor, finalizarea produselor, uscarea, împachetarea, depozitarea şi încărcarea în containere, în vederea transportării în portul Constanţa, de unde produsele fabricate la Sebeş sunt livrate în cca 60 de ţări. Deşi pare de domeniul irealului, datorită tehnicii electronice de preluare a materiei prime, fiecare buştean ce intră în fabrica de prelucrare este inventariat, cu toate caracteristicile lui, iar evidenţa acestora este păstrată şi poate fi consultată, în fiecare moment.
Răzvan Cosma a precizat că randamentul la debitare se situează în jurul cifrei de 60%, în timp ce randamentul final este aproape de 100%: totul se foloseşte, nimic nu se aruncă. Astfel, coaja buştenilor este folosită ca biomasă în centrala de producere a energiei termice şi electrice, iar rumeguşul şi tocătura sunt materii prime din care se produc brichete şi peleţi de diferite forme şi dimensiuni, sau sunt livrate fabricii din vecinătate pentru producţia de plăci presate.
Din totalul celor 750 de salariaţi, din care cca 100 sunt femei, în jur de 50 îşi desfăşoară activitatea în zona administrativă a societăţii, iar restul în producţie. Potrivit directorului Răzvan Cosma, persoanele care doresc să lucreze în fabricile grupului Holzindustrie Schweighofer nu trebuie să aibă, neapărat, calificare în domeniu prelucrării lemnului, ci se califică la locul de muncă, mai ales că în marea majoritatea a fazelor de lucru munca acestora constă în urmărirea computerizată a desfăşurării procesului de producţie. Potrivit directorului, la fabrica de la Sebeş nu se înregistrează o fluctuaţie mare de angajaţi, mare parte a acestora desfăşurându-şi activitatea în această unitate de producţie încă din primul an de funcţionare.
Proiect pentru Reci
Viitoarea fabrică de la Reci se va întinde pe o suprafaţă de 70 de hectare, în noua unitate de producţie ce se doreşte a se finaliza în cursul anului viitor urmând să se debiteze în jur de 800.000 mc material lemnos/an. Conform previziunilor investitorilor, 80% din cherestea va fi livrată la export, cea mai importantă piaţă de desfacere fiind Asia, în principal Japonia. La fel ca şi la Sebeş, şi noua fabrică de la Reci va folosi produsele secundare în viitoarea centrală de cogenerare ce va produce energie termică pentru consumul propriu dar şi energie electrică.
Noua investiţie va crea 650 locuri de muncă, dar totodată, în industriile aferente vor fi generate încă 2000. Pentru viitoarea fabrică din judeţul Covasna, Holzindustrie Schweighofer caută parteneri stabili dar şi potenţiali parteneri locali care să-şi aducă aportul la construirea acesteia precum şi la lucrările ulterioare.
Deşi parte a politicienilor dar şi a «lemnarilor» covăsneni au ridicat vocea împotriva realizării acestei investiţii, majoritatea locuitorilor din Reci îşi doresc ca în localitatea lor să se construiască noua fabrică de cherestea, unde îşi vor găsi un loc de muncă.
Maria Graur
