[box]

Ad Here: 609x107

[/box]

Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), asociație cultural-științifică care funcționează sub egida Academiei Române împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), instituţie de spiritualitate ortodoxă şi cultură românească, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, care funcţionează cu binecuvântarea şi sprijinul Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, continuând proiectele şi manifestările, devenite tradiţionale, şi organizând altele noi, împreună cu partenerii săi –  Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Asociația Ștefadina din București, Centrul Cultural Topliţa,  Liga Cultural-Creştină „Andrei Șaguna”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș ş.a.-, în cursul anului 2020 au realizat un program complex de proiecte, activităţi şi manifestări ştiinţifice, culturale, civice, sociale și de spiritualitate ortodoxă. Consolidându-și statutul de instituții de știință și cultură cunoscute, cu un important nucleu de cercetare format din colaboratori statornici, cu un potențial recunoscut de cercetare și interpretare a realității, competitiv la nivel național, cele două Centre și-au îndeplinit cu profesionalism, echilibru și onestitate menirea pentru care au fost înființate.

 

Desfășurarea majorității manifestărilor din cursul anului 2020 au fost adaptate în conformitate cu  reglementările activităţilor publice în timp de pandemie, majoritatea fiind  fiind organizate on – line.

Şi în anul 2020, un sprijin  deosebit l-a constituit continuarea cofinanţării  de către Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară, a unor importante proiecte cultural-științifice și de promovare a valorilor naționale din județele HARGHITA și COVASNA, din rândul cărora le menționăm pe cele implementate de către  Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, CEDMNC şi  CESCH. Printre aceste se numără  proiectul Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox.

 

În subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei funcționează Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe și Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea Ciuc, precum și muzeele bisericești de la Mănăstirea „Sf. Proroc Ilie” din Toplița și de la Catedrala Ortodoxă – Paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe.

La demisolul catedralei funcționează Muzeul Spiritualităţii Româneşti (MSR) din cadrul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC). Muzeul a fost inaugurat la 4 decembrie 1993, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, din iniţiativa şi prin strădania Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi a Parohiei Ortodoxe Sf. Gheorghe I, sub oblăduirea căreia fiinţează acest muzeu.

Expoziţia permanentă a Muzeului Spiritualităţii Româneşti ilustrează continuitatea de locuire a românilor pe aceste meleaguri, precum şi vechimea creştinismului lor, încă din vremea etnogenezei neamului românesc, prin vestigiile creştine de la Olteni (sec. III) şi Poian (sec. VI). Sunt expuse numeroase piese de valoare din importanta colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă din sec. XVIII şi XIX, multe dintre ele provenind de la biserici dispărute sau din lăcaşuri de cult rămase cu credincioşipuţini sau chiar fără credincioşi, în urma vitregiilor şirăutăţilor vremii.

În spațiile de depozitare, Muzeul deține un număr mare de icoane pe lemn și pe sticlă. Majoritatea lor necesită lucrări de restaurare și conservare, întrucât piesele de patrimoniu ecleziastic au fost depozitate la parohii în condiţii care nu îndeplineau în totalitate normele de păstrare şi conservare a patrimoniului naţional mobil. Printre autorii unor importante icoane care se păstrează în părţile noastre îl amintim pe Gligorie din Târgul Pietrii (Piatra Neamţ), a cărui activitate a marcat influenţele artistice şi legăturile cu românii din părţile Moldovei, pentru partea de nord a Eparhiei.

Muzeul posedă numeroase cărţi religioase, expunând o serie de rarităţi: Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643), Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652), Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699), un Liturghier tipărit în anul 1713 de Antim Ivireanul, precum şi numeroase alte tipărituri cu caracter religios provenite din vestitele centre tipografice de la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Iaşi, Mânăstirea Neamţ, Roman, Blaj – artefacte culturale ce atestă, o dată în plus, legăturile spirituale ale românilor localnici cu cei de pretutindeni.

Având în vedere valoarea patrimoniului și starea de conservare a acestuia, respectiv pericolul deteriorării în timp a obiectelor de patrimoniu, una din prioritățile Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Centrului Ecleziastic de Documentare  „Mitropolit Nicolae Colan”,  în următorii trei ani, îl reprezintă proiectul Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox.

În acest sens, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat încheiat între Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară, și Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, în cursul anului 2020, în cadrul proiectului „Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox”– s-a asigurat achizionarea serviciilor de restaurare și conservare a 24 icoane pe lemn și 16 icoane pe sticlă şi  30  volume carte veche bisericească, realizându-se astfel obiectivul proiectului.

Având în vedere specificul  şi complexitatea activităţii de restaurare și conservare, atât  a icoanelor pe lemn cât şi a volumelor de carte veche bisericească, precum  şi numărul restrâns al instituţiilor acreditate să execute asemenea lucrări, pentru restaurarea și conservarea celor 24 icoane pe lemn, 16 icoane pe sticlă şi 10 volume de carte veche bisericească s-a acceptat oferta Muzeului Brukenthal din Sibiu și a restauratorului Ioan  Munteanu  din Sibiu, iar pentru celelalte 20 de volume de carte veche bisericească a fost selectată oferta S.C. Ştefadina Comserv SRL din Bucureşti.

 

În anul 2020 a continuat  cofinanţarea de către SGG a  proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative” – proiect cultural-științific. În conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat încheiat între Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară și Centrul European de Studii Covasna Harghita CESCH, prin volumele editate a fost atins obiectivul proiectului, respectiv introducerea în circuitul public a informațiilor referitoare la  istoria, patrimoniul etnografic și cultural românesc din județele Covasna și Harghita, la personalitățile care s-au născut sau au activat în Transilvania de Sud-Est,  precum şi marcarea unor evenimente importante din istoria locală şi naţională, printre care împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, 80 de ani de la impunerea  Dictatului de la Viena şi 100 de ani de la recunoaşterea internaţională  a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 prin Tratatul de Pace de la Trianon ş.a.

Astfel, în perioada de desfășurare a proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”– s-a asigurat achizițonarea serviciilor de editare și distribuire gratuită a nouă lucrări cultural-științifice cu valoare deosebită pentru istoria, cultura și spiritualitatea populației românești din județele Covasna și Harghita şi a românilor, în general, după cum urmează:

  1. Slujire și mărturisire. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – un sfert de veac de misiune și slujire pastorală, coordonator PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, ediție îngrijită de pr. dr. Laurențiu-Gabriel Panciu și dr. Ioan Lăcătușu, Edit. Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2020;
  2. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi românii din sud-estul Transilvaniei, de Marius Banciu, Cuvânt de binecuvântare PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Postfaţă dr. Ioan Lăcătuşu, Edit. Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2020;
  3. Bisericile Românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945, de Laurențiu-Gabriel Panciu, Cuvânt de binecuvântare PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Postfaţă dr. Ioan Lăcătuşu, Edit. Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2020;
  4. Cronica parohiei Bățănii Mari (1920-1940), de pr. Ioan Garcea, Cuvânt de binecuvântare PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Ciprian Hugianu, Edit. Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2020;
  5. Reeditarea volumului Depresiunea Întorsurii Buzăului. Studiu geografic, istoric și economic, de Laurian Someșan, Emil Micu și Vasile C. Pop (Brașov, 1947), ediţie îngrijită de Corina Bărăgan – Sporea, Prefaţă de Ioan Lăcătuşu, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020;
  6. Profesioniștii noștri 27. Istoricul Vasile Lechințan la 70 de ani, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu; Cuvânt de binecuvântare PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020;
  7. Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020;
  8. Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu, Cuvânt de binecuvântare PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe;
  9. Acta Carpatica, vol. VI / 1 Istorie, vol. VI / 2 Etnografie-Sociologie-Cultură, redactor responsabil Ioan Lăcătuşu, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019.

 

A continuat şi cofinanţarea  proiectului Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita, proiect lansat în anul 2019. În conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat încheiat între Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară și Centrul European de Studii Covasna Harghita, în perioada de desfășurare a proiectului Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita, obiectivele principale ale acestuia au fost atinse, după cum urmează:

  • s-a inventariat fondul de carte de la Biblioteca „Nicolae Colan”, ce funcționează cu sprijinul CESCH și al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna (5.000 de volume);
  • s-a constituit biblioteca virtuală Eurocarpatica, în cadrul bazei de date pe care CESCH și CEDMNC o administrează în prezent, prin scanarea a 500 de volume de istorie, cultură și spiritualitate românească;
  • a fost asigurată scanarea și punerea în circuitul public, sub formă digitală și tipărită, a publicațiilor românești editate în perioada interbelică, în fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita.
  • Ediția a XXVI-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie s-a desfășurat la Complexul Național Sportiv Izvoru Mureșului, jud. Harghita, în zilele de 25-26 septembrie 2020, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei și a Asociației Ștefadina din București, a Institutului de Cercetări Socio–Umane (ICSU) „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, a Centrului European în Probleme Etnice (CEPEAR) din subordinea Academiei Române,  a Muzeului  Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) și a Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM).

Este a doua ediţie a sesiunii când această importantă manifestare  s-a desfășurat cu  sprijinul Secretariatului General al Guvernului României. Este prima oară când lucrările sesiunii s-au desfășurat cu  respectarea  măsurile impuse de starea de alertă.

Sesiunea fost deschisă de PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, cu un cuvânt de binecuvântare intitulat „Timpul ca dar al lui Dumnezeu”, în care a vorbit despre importanţa familiei tradiţionale creştine în educarea copiilor. De asemenea, ierarhul locului a subliniat şi importanţa parohiei şi şcolii în educaţia copiilor. „Împreună, Biserica, familia şi şcoala pot schimba chipul societăţii româneşti pentru binele şi prosperitatea neamului nostru românesc”, a mai punctat episcopul Covasnei şi Harghitei. Frumoase cuvinte de apreciere și mulțumire pentru organizatori respectiv pentru  toți cei care s-au implicat în organizarea și desfășurarea sesiunii au rostit şi domnii: Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României, prof. univ. dr. Ion Solcanu, din partea Academiei Oamenilor de Ştiinţă, prof. univ. dr. Valeriu Tabără, din partea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi alţi profesori universitari şi cercetători, din principalele centre universitare ale ţării.

În deschiderea sesiunii, a fost prezentată  Biblioteca virtuală „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna–Harghita, realizată de SC Ștefadina SRL București, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului.  Cu acest prilej a fost  vernisată  expoziţia foto-documentară Românii din fostele scaune secuiești și Marea Unire, expoziție organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în Programul „Centenarul Marii Uniri”.

În încheierea acestui prim segment din programul sesiunii  a fost  vizionat filmul documentar „Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

 

Lucrările sesiunii  s-au desfășurat în plen și pe secțiuni: Istorie, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Colecţii şi colecţionari, Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediția din acest an a sesiunii au  participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți din peste 35 de localități din întreaga țară. Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 7/2020, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna – Harghita și Asociația Ștefadina din București.

În final, moderatorii lucrărilor din plen și din cele șase secțiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor și au făcut sugestii și propuneri pentru edițiile viitoare. S-a apreciat că ediția din acest an a Sesiunii a fost o întrunire științifică de înaltă ținută, reprezentând una din cele mai reușite ediții, dintre cele 26 ale manifestării. A fost evidențiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conținutul și mesajul acestora, precum și climatul în care s-au desfășurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite, sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice, sau capitole din lucrări de doctorat și masterat.

 

Cu sprijinul  Secretariatului General al Guvernului s-a desfăşurat şi cea  de-a XVIII-a ediţii a Universităţii de la Izvoru Mureşului, organizată în acest an  on-line.  Acest important proiect românesc s-a desfăşurat  în perioada  11-18 octombrie 2020,   sub genericul  Românii la un secol de la Recunoașterea internațională a Marii Uniri, de către Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu CESCH, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

În cadrul proiectelor cu profil asemănător, a numeroaselor cursuri, şcoli şi universităţi de vară, Universitatea de la Izvoru Mureşului şi-a conturat un profil distinct de forum româno-român ce asigură cadrul propice dezbaterii problemelor ce vizează prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti, în medii multietnice şi pluriconfesionale.

Organizarea Universităţii face parte dintr-un proiect național cu largă participare publică, ce oferă cadrul organizat dezbaterii unor teme de interes pentru întreaga societate românească, în mod deosebit pentru comunităţile româneşti din mediile multietnice şi pluriconfesionale din ţară, și pentru comunităţile româneşti istorice din jurul graniţelor naţionale şi din diaspora.

Universitatea de Vară Izvoru Mureşului a intrat în conştiinţa publică drept un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român” atât prin participanţi (tineri din afara hotarelor ţării şi din ţară), prin temele abordate, cât şi prin corpul conferenţiarilor format din elita universitară, culturală și politică românească. Din păcate, la ediţia din acest an nu au putut participa reprezentanţii românilor din comunităţile istorice, de peste hotare, şi nici cei din mediile multietnice şi pluriconfesionale din ţară. În schimb,  cu acest prilej, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciu de Dezvoltare Comunitară,  a fost editat şi volumul monografic „Forumul româno-român, Universitatea  de la Izvoru Mureşului (1998 -2020)”, ediţie îngrijită de Mihai Groza, Ioan Lăcătuşu şi Costel Cristian Lazăr.

 

Pe tot parcursul anului,  CESCH şi CEDMNC au primit un sprijin constant din partea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Preasfinţiei Sale Părintele Episcop Andrei şi a membrilor Permanenţei Eparhiale a Biroului Prezidiului Academiei Române, şi a unor generoşi sponsori şi binefăcători.

Şi în cursul anului 2020 a continuat colaborarea celor două Centre,  cu partenerii tradiţionali din întreaga ţară, principalele asociaţii culturale  din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita, cu instituţiile de cultură şi şcolille cu predare în limba română din cele două judeţe şi  cu parohiile  ortodoxe din Eparhia  Covasnei şi Harghitei,  în mod deosebit cu preacucernicii preoţi parohi de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, Paraclis Episcopal. De asemenea, a continuat şi s-a consolidat parteneriatul strategic şi colaborarea fructuoasă  între cele două Centre şi Societatea şi Asociaţia „Ştefadina Comserv” SRL din Bucureşti şi Tipografia şi  Editura „Magic Print” din Oneşti.

 

În acest mod, cu modestele resurse umane ale celor două Centre şi cu restricţiile impuse de efectele pandemiei, în cursul anului 2020 au fost realizate proiectele şi manifestările cultural–ştiinţifice devenite tradiţionale şi iniţiate altele noi, după cum urmează:

  1. Proiecte şi acţiuni de spiritualitate ortodoxă, de istorie şi cultură românească, din judeţele Covasna şi Harghita

I.1 Manifestări culturale şi ştiinţifice organizate (20)

  1.  Permanențe eminesciene, Recital de poezie și muzică susținut de Cenaclu literar Buna Vestire din Miercurea  Ciuc, condus de poetul Ionel Simota; Centrul Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan, 13 ianuarie 2020; a fost prezentată  comunicarea: Donaţie de carte, de Ziua Culturii Naţionale, pentru noua bibliotecă publică „Nicolae Colan”;  colecţia „Ediţii. Mihai Eminescu, 170 de ani de la naştere” (dr. Ioan Lăcătuşu);
  2. Simpozionul Alexandru Ioan Cuza în conștiința românească, 24 ianuarie 2020; a fost prezentată comunicarea  Legăturile românilor din sud – estul Transilvaniei cu românii de peste Carpați, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza” (dr. Ioan Lăcătuşu);
  3. Simpozionul cu tema „Trianon 100. Un secol de la recunoașterea Marii Uniri”, 4 iunie 2020; în program a fost cuprinsă şi comunicarea: Cele mai recente cercetări românești despre Trianon. Volumul „Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politică revizionistă”, cordonatori Vasile Pușcaș și Ionel N. Sava, Prefață și postfață de Vasile Pușcaș (Dr. Vasile Lechințan, dr. Ioan Lăcătușu);
  4. Zillele Andrei Şaguna, ediţia a, 20 – 29 iunie 2020
  1. Evocarea „230 de ani de la înălțarea Bisericii Sf. Gheorghe”, Statuia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe (Dr. Ioan Lăcătușu)
  2. Înmânarea titlului de Cetățean de onoare al comunității românești din Sfântu Gheorghe, ediția 2020,  Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe;
  3. Convenția pentru o doctrină națională, Moderator, prof. univ. dr. Radu Baltasiu; cu participarea: dr. Codrin Munteanu, dr. Ioan Lăcătușu, George Simion, Eugen Popescu, Dan Tănase, pr. Antonie -Vasile Tămaș, Catălin Lazăr, prof. univ. dr. Ioan SABĂU  POP – Hanul Nufărul (Reci);
  4. Simpozionul cu tema De la actul de justiție din 4 iunie 1920, de la Trianon, la Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Hanul Nufărul (Reci); a fost prezentată comunicarea: Scrieri memorialistice despre luptele din Primul Război Mondial desfășurate pe teritoriul județului Treiscaune: volumul Lanțuri frânte, de I. Gr. Oprișan. ( Ioan LĂCĂTUȘU, ing. Ciprian HUGIANU), Hanul Nufărul (Reci);
  5. Colocviul cu tema „Lucrări științifice de doctorat privind românii din sud-estul Transilvaniei”;
  6. Dezbaterea cu tema Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei în cadrul Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediția a XII-a: comunicarea Proiecte culturale  referitoare la  istoria şi cultura românească din sud – estul Transilvaniei finanţate de SGG României (Dr. Ioan LĂCĂTUȘU);
  7. Înmânarea premiilor I.I. Russu, ediția 2020, în prezența participanților la manifestare și a autorităților publice locale;
  8. Reuniunea „Români pentru români” Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna și Harghita. Înmânarea premiului „Pr. prof. Ilie Moldovan”
  9. Lansări de carte: Noi apariţii la editurile Grai Românesc şi Eurocarpatica, Căminul cultural Vâlcele
  10. Ziua Imnului, 29 iulie 2020; evocarea: Din istoricul Cimitirului Internaţional al Eroilor din Sfântu Gheorghe (Dr. Ioan LĂCĂTUȘU)
  11. Ziua Limbii române. Şezătoare literară: Prima Şcoală Românească, 29 august 2020: comunicarea Românii maghiarizaţi: Români care şi-au pierdut limba (Dr.Ioan LĂCĂTUȘU)

16.  Sesiune Națională de Comunicări Ştiințifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. istorie. cultură. civilizație”, Izvoru Mureşului, 25-26 seprembrue:  comunicările: Finalizarea proiectului istoricului Ioan Ranca de editare a volumelor Românii din scaunele secuiești  în antroponimele din conscripții; scaunele Treiescaune și Odorhei (Dr. Ioan Lăcătuşu),   Starea de spirit a locuitorilor români şi maghiari, din Arcul Intracarpatic, în anii premergători Tratatului de la Trianon (1916 -1919) (Dr. Ioan Lăcătuşu, ing. Ciprian Hugianu), Problematica Trianonului și a Dictatului de la Viena, în presa maghiară din județul Covasna (2020) (Dr. Ioan LĂCĂTUȘU) ;

  1. Universitatea de la Izvoru Mureşului Ediția a XVIII-a, 12-16 octombrie 2020 cu tema Românii la un secol de la Recunoașterea internațională a Marii Uniri: Comunicările: Comunitățile românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, la o sută de ani de la Recunoașterea Marii Uniri– – Proiecte și demersuri pentru menținerea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș; Proiecte și demersuri pentru menținerea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, Evoluții demografice în județele Covasna, Harghita și Mureș.Consecințe pe termen mediu și lung ale declinului demografical populației din cele trei județe ( Ioan Lăcătuşu);
  2. Simpozionul cu tema Cultură și spiritualitate românească în fostul județ Treiscaune, 16 noiembrie 2020 (desfășurat on-line); au fost prezentate comunicările:, Editarea„Cronicii Bisericii ortodoxe din Băţanii Mari”, de pr. Ioan Garcea – un nou demers de recuperare a istoriei locale (Ciprian Hugianu);Biblioteca virtuală „Eurocarpatica” – importantă sursă de documentare pentru cercetarea culturii şispiritualităţiiromâneşti din sud-estul Transilvaniei (Erich-Mihail Broanăr);Repere de cultură și spiritualitate românească din fostul județ Treiscaune, în perioadă interbelică (Ioan Lăcătuşu);
  3. „Zilele Nicolae Colan”, Ediţia a XXIX-A, 27 noiembrie – 6 decembrie 2020; comunicări: Conferinţa cu tema Episcopul Nicolae Colan – Pastoraţieşi misiune în anii ce au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944) ( Ioan Lăcătuşu şi ing. Ciprian Hugianu); Proiecte derulate de CESCH  şi CEDMNC, în anul 2020, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, (Dr. Ioan Lăcătuşu);
  4. Simpozionul cu tema 1 decembrie 1918 – istorie şi actualitate în judeţul Covasna (manifestarea s-a desfăşurat on-line), comunicări: Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie în Sfântu Gheorghe, judeţul Treiscaune, în perioada interbelică (1919 -1940) (Dr. Ioan Lăcătuşu); Protopopii Aurel Nistor şi Ioan Rafiroiu – principalii lideri ai comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune (1922 -1940) – Ciprian Hugianu; Volume de istorie locală și regională apărute la Editura „Eurocarpatica” în anul 2020 (Erich Mihai Broanăr).

 

I.2. Volume și publicații apărute la editurile Grai Românesc şiEurocarpatica (31)

  1. Editura Grai Românesc
  2. Slujire și mărturisire. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – un sfert de veac de misiune și slujire pastorală, coord. PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, ediție îngrijită de pr. dr. Laurențiu-Gabriel Panciu și dr. Ioan Lăcătuşu;
  3. dr. Laurențiu –Gabriel Panciu, Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc. Sionul Arcului Intracarpatic¸ cuvânt de binecuvântare PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, postfaţă de  dr. Ioan Lăcătuşu
  4. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi românii din sud-estul Transilvaniei,
    de Marius Banciu, cuvânt de binecuvântare PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, postfaţă de  Ioan Lăcătuşu;
  5. Bisericile Românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945, de Laurențiu-Gabriel Panciu, cuvânt de binecuvântare PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, postfaţă de  Ioan Lăcătuşu;
  6. Cronica parohiei Bățănii Mari (1920-1940), de pr.Ioan Garcea, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Ciprian Hugianu, cuvânt de binecuvântare PS Andrei Moldovan;
  7. Protopopul Pompiliu Dumbravă, ctitor al Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, de Ana Dumbravă, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2020, lucrare editată cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, ediție îngrijită de Liviu Dumbravă (trecut la cele veșnice), Adriana Dumbravă-Nistorescu și Cecilia Dumbravă-Teodorescu, cu o Postfață de Ioan Lăcătușu
  8. Liceul Teoretic Sfântu Nicolae din Gheorgheni. 100 de ani de la înfiinţare. Timpuri şi oamneni, de  Radu Traian Roşca, prefaţă de Cosmina Maria Nan, postfaţă de Costel Cristian Lazăr

 

  1. Editura Eurocarpatica

 

  1. Acta Carpatica, vol. VI / 1 Istorie, vol. VI / 2 Etnografie-Sociologie-Cultură, redactor responsabil Ioan Lăcătuşu;
  2. Reeditarea volumului Depresiunea Întorsurii Buzăului. Studiu geografic, istoric și economic, de Laurian Someșan, Emil Micu și Vasile C. Pop (Brașov, 1947), ediţie îngrijită de Corina Bărăgan – Sporea;
  3. Profesioniștii noștri 27. Istoricul Vasile Lechințan la 70 de ani, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu, cuvânt de binecuvântare PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei
  4. Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu;
  5. Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu, cuvânt de binecuvântare PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei;
  6. Mihai Trifoi, În așteptarea zilei de mâine. Articole, traduceri, comentarii și opinii, Prefaţă dr. Ioan Lăcătuşu;
  7. Elena Mândru (coordonator), Pagini ale istoriei învățământului românesc din județul Harghita
  8. Gheorghe Filip, Paspartu;
  9. Mihai Constantinescu, Muntele Bălai, ediția a II-a;
  10. Florin Bengean (coordonator), Tradiție, cultură și spiritualitate în Deda și împrejurimi.
    8;
  11. Ana Grama, Imanențe în consolidarea conștiinței de sine a Neamului.
    Imagini – Înscrisuri – Interferențe,     Prefaţă univ. dr. Ioan Opriş;
  12. Mihai Suciu, La porțile puterii;
  13. Victor Ştirbeţ, O viață în slujba Țării;
  14. Nicolae Bucur, Amprentele pelerinului. Eseuri, evocări, exegeze, cronici¸
  15. Mihaela Aionesei, La pas prin Patria Mamă, Prefaţă, dr. Ioan Lăcătuşu, Argument, dr. Vasile Lechinţan;
  16. Corneliu Mihail Lungu, Ioan Lăcătuşu, coordonatori, Profesioniștii noștri 28. Ioan Scurtu la 80 de ani¸
  17. Florentinna Teacă, Povestea comorii voineștenilor;
  18. Mihai Groza, Ioan Lăcătuşu, Costel Cristian Lazar, Forumul Româno-Român. Universitatea de Vară Izvoru Mureșului (1998-2020;
  19. Florentina Teacă, Mărturii fotografice/ Locuri și oamneni din județul Covasna. Volumul II;
  20. Ioan Tămaș Delavâlcele, Dialoguri de seară;
  21. Profesioniștii noștri 26. Petre Țurlea., ediție îngrijită și Prefață de Vasile Stancu și Ioan Lăcătușu;
  22. Valeriu Tănasă, Pelerinaj la izvoarele Vieții, Prefață Ioan Lăcătușu;
  23. iconom stavrofor Ioan Tămaș Delavâlcele, Formarea conștiinței naționale de către intelectualii ortodocși și greco catolici prin Școala Ardeleană, Prefaţă, prof. Mihai Trifoi;
  24. Marian Petcu (Coordonator), Mass media din România după 30 de ani. Editura Tritonic, Bucureşti, Ioan Lăcătușu, Florentina Teacă, contributori

 

De remarcat cele 28 de volume apărute în colecţia „Profesioniştii noştri (în doar 10 ani – 2010 -2020) şi cele peste 60 de volume apărute în colecţia „Centenarul Marii Uniri (1918 -1920), apărute doar în ultimii trei ani.

 

I.3. Studii apărute în reviste de specialitate şi în volume semnate de dr. Ioan Lăcătuşu,, Erich-Mihail Broanăr, Ciprian Hugianu și colaboratorii  CEDMNC şi CESCH (16)

 

  1. Ioan Lăcătuşu, Episcopul Nicolae Colan, în timpul Dictatului de la Viena, în „Calendarul Renașterea 2020”, Anul III, Nr. 3, p. 169 -184
  2. Ioan Lăcătuşu, prof. univ. dr. Ioan Opriş, Pagini regăsite: demersul profesorului Ilie Șandru, din anul 1976, pentru marcarea centenarului nașterii Ioan Codru Tăslăuanu, în vol. Sesiunea de comunicări și referate „Octavian Tăslauanu”, ediția IX-a, 2016 (2017), p. 37–41
  3. Ioan Lăăcătuşu , Personalități românești din Covasna și Harghita, în „ Ștefadina file de arhive…”, nr. 1-2/2019, p. 121-152
  4. Ioan Lăcătuşu, Patriotismul cultural național (Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei), în „Rotonda valahă”, Anul V, nr 1 (16), 2020, p. 261 -268
  5. Ioan Lăcătuşu, Problematica Trianonului în mass-media română și maghiară, în „Eroii Neamului”, nr. 2/2020, p. 20 -38
  6. Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu, Mărturii documentare privind rezistenţa anticomunistă din judeţele Covasna şi Harghita prezentate în lucrările Institutului Naţional pentru Studierea Totalitarismului, în „Acta Carpatica”, nr. VI I/2019,  Istorie, p.  322 -345
  7. Ioan Lăcătuşu, Nevoile şi preferinţele culturale ale turiştilor din staţiunea balneară Covasna, în „Acta Carpatica”, nr. VI I/2019, Istorie Etnografie, Sociologie, Cultură, p. 86 -121
  8. Ioan Lăcătuşu, Florentina Teacă, Proiectul Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna şi Harghita, în „Acta Carpatica”, nr. VI I/2019,  Istorie Etnografie, Sociologie, Cultură, p. 86 -121, 196 – 204
  9. Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Aspecte ale integrării judeţului Trei Scaune, azi Covasna, în realitatea politică, economică, socială şi culturală a României Mari (1919), în „1919. Confirmarea internaţională a României Întregite”, volum îngrijit de Gheorghe Sbârnă, București, 2019
  10. Ioan Lăcătuşu, Un important deziderat al românilor din Arcul Intracarpatic,  îndelung solicitat,  este pe cale de a fi soluționat: înființarea în  cadrul Secretariatului General al Guvernului, a unei structurii însărcinată cu problemele comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, în  „Sangidava”, nr. 8 (XIV)/2020, p. 271-284
  11. Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu , Aspecte privind pandemiile de ciumă reflectate in documente existente în arhivele covăsnene, în „Sangidava”, nr. 8 (XIV)/2020, p. 146-169 
  12. Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu, Documente referitoare la istoria bisericii vechi din Sfântu Gheorghe, redactate de învățătorul Gheorghe Vasilescu în „Sangidava”, nr. 8 (XIV)/2020, p. 196-208 
  13. Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Mass- media maghiară şi română din spaţiul central european priviind problematica Tratatului de la Trianon (iunie 1920), în „Centenarul recunoaşterii internaţionale a marii Uniri”, Baia Mare, p. 32 -70
  14. Ioan Lăcătuşu, Dictatul de la Viena şiconsecinţele sale asupra poporului român, cu o privire specială asupra românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în „80 de ani de la Dictatul de la Viena”, Baia Mare, 2020, p. 30 -49
  15. Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Surse documentare referitoare la românii din Sfântu Gheorghe (sec. al XIX-lea), în „Acta Bacoviensia”, nr. XV/2020, p. 109 – 127
  16. Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu, Surse documentare referitoare la parohiile ortodoxe şi greco –catolice din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, până la 1 decembrie 1918, în „Acta Bacoviensia”, nr. XV/2020, p. 9 – 30

 

I.4 Participări la sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, colocvii, reuniuni, dezbateri

(dr. Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr, Ciprian Hugianu) (10)

 

 

1.      Participarea la spectacol de teatru „Nimic ce-i românesc nu piere”, susținut de elevii din Întorsura Buzăului, pe scena Teatrului „Andrei Mureșan”, 18 ianuarie 2020, comunicarea Dăinuire românească prin credință și cultură (Ioan Lăcătuşu)

  1. Participarea la Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Miercurea Ciuc, 18 ianuarie 2020 (Ioan Lăcătuşu)
  2. Participarea la întrevederile cu cu domnul Ludovic Orban, Prim-ministru al Guvernului României, la Palatul Victoria, 30 ianuarie 2020, şi cu domnul Antonel Tănase, Secretarul General al al Guvernului României, la Palatul Victoria, 24 februarie  2020 (Ioan Lăcătuşu)
  3. Zilele Miron Cristea, 17 iulie 2020; comunicările: Un important deziderat al românilor din Arcul Intracarpatic,  îndelung solicitat,  este pe cale de a fi soluționat: înființarea în  cadrul Secretariatului General al Guvernului, a unei structuri însărcinată cu problemele comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș (Ioan Lăcătuşu); Aspecte privind pandemiile de ciumă reflectate in documente existente în arhivele covăsnene ((Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu); Documente referitoare la istoria bisericii vechi din Sfântu Gheorghe, redactate de învățătorul Gheorghe Vasilescu (Ioan Lăcătuşu,   Ciprian Hugianu)
  4. Şedinţa Cenacului Literar „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc, Prezentarea unor noi apariţii de la Ediura Eurocarpatica (Ioan Lăcătuşu)
  5. Simpozionul „Centenarul recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri” şi „80 de ani de la Dictatul de la Viena”, Baia Mare, 6 septembrie 2020, comunicările: Mass- media maghiară şi română din spaţiul central european priviind problematica Tratatului de la Trianon (iunie 1920) şi Dictatul de la Viena şiconsecinţele sale asupra poporului român, cu o privire specială asupra românilor din judeţele Covasna şi Harghita (Ioan Lăcătuşu,   Vasile Stancu);
  6. Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” şi a Arhivelor Naţionale Bacău, 12 octombrie 2020; comunicările: Surse documentare referitoare la românii din Sfântu Gheorghe (Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu), Surse documentare referitoare la parohiile ortodoxe şigreco –catolice  din Sfântu Gheorghe, până la 1 decembrie 1918 (Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu)
  7. Conferinţa Protopopii Ioan Beloiu şi Ioan Rafiroiu – lideri importanţi  ai comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune (Ciprian Hugianu), în cadrul Proiectului cultural „Intersecții culturale”
  8. Simpozionul Internațional „Monumentul Tradiție și Viitor” Ediția a XXII-a, Iași 8 octombrie – 10 octombrie 2020, Ioan Lăcătușu,  comunicarea  Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei (Ioan Lăcătuşu, Erich Mihail Broanăr)
  9. Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, 9 decembrie 2020; comunicările Proiecte derulate de CESCH şi CEDMNC, în anul 2020, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului( Ioan Lăcătuşu) şi Protopopii Aurel Nistor şi Ioan Rafiroiu – principalii lideri ai comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune (1922 -1940 (Ciprian Hugianu).

I.5. Expoziții (4)

  • Românii din sud-estul Transilvaniei în lucrări științifice de doctorat” (19 iunie – 31 iulie 2020), Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe.
  • 80 de ani de la Dictatul de la Viena, 8 august 2020, Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe
  • Cultură și spiritualitate românească în fostul județ Treiscaune, 10 noiembrie 2020, Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe.
  • Presa românească și bilingvă din județele Ciuc, Odorhei și Trei Scaune din perioada interbelică, 16 noiembrie 2020,Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe

 

  1. Gestionarea fondului documentar, a bibliotecii și a bazei de date cu utilizator multiplu. Valorificarea științifică a surselor documentare, realizarea de lucrări şi studii interdisciplinare și multidisciplinare pe profil intercultural în spațiul de confluență culturală și geografică al Curburii Carpaților (21)

 

  1. Îmbunătăţirea inventarierii fondului documentar privind cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, prin preluarea de noi documente create sau păstrate de comunitățile românești din zonă;
  2. Continuarea acţiunii de prelucrare arhivistică şi transpunerea în format electronic a bazei de date şi a fondurilor documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, cu sprijinul Societăţii „Ștefadina” Comserv SRL din Bucureşti; colecția cotidianului „Mesagerul de Covasna”, arhiva curentă a FCRCHM, CESCH, CEDMNC, Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” ş.a.
  3. Sporirea numărului de cărți și publicații din biblioteca documentară; donarea de cărți bibliotecilor publice orășenești, comunale și școlare;
  4. Actualizarea bazei de date, în format electronic, cu utilizator multiplu;
  5. Coordonarea activităţii Grupului de cercetare „Ion I. Russu”, care realizează analiza anuală a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal și decernarea anuală a premiului „Ion I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară.
  6. Asigurarea bazei de date şi acordarea asistenţei de specialitate la elaborarea unor lucrări de licenţă, masterat, grad didactic şi doctorat: pr. Florin-Elisei Vatamanu, pr. Cornel Irimia Vlad, pr. Nicu Lazăr, prof. Attila Lazăr, prof. Florentina Teacă ş.a.
  7. Organizarea de manifestări cultural – ştiinţificeşi editarea de publicaţii pentru marcarea a 100 de ani de la adoptarea Trataului de Pace de la Trianon şi a 80 de ani de la impunerea Dictatului de la Viena
  8. Organizarea colocviului cu tema „Lucrări științifice de doctorat privind românii din sud-estul Transilvaniei”; elaborarea proiectului de editare a unei Crestomaţii cu texte reprezentative referitoare la  istoria românilor din  judeţele Covasna şi Harghita
  9. Participarea la redactarea Notei cu problemele prioritare ale comunității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, pentru a căror rezolvare se solicită sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului României, prezentată domnului Prim-ministru Ludovic Orban, în   februarie 2020
  10. Redactarea unor sinteze documentare din  Revista presei maghiare care abordează problematica convieţuirii interetnice
  11. Actualizarea bibliografiei tematice selective referitoare la românii din Covasna şi Harghita
  12. Continuarea activităţii de  cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural românesc din județele Covasna și Harghita
  13. Tehnoredactarea majorităţii volumelor care au apărut la editurile Grai Românesc și Eurocarpatica. Sprijinirea editării unor noi scrieri monografice ale localităților: Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Topliţa, Covasna, Vama Buzăului, Voșlobeni, Bălan, Deda ș.a.
  14. Participarea la editarea, sub îndrumarea nemijlocită a PS Andrei, a revistei Grai Românesc, periodic de spiritualitate ortodoxă al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, în noul format
  15. Editarea, împreună cu Asociația Ștefadina din București, a publicației Acta Carpatica VI/2019, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei;
  16. Întocmirea de recenzii şi prezentări de lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei
  17. Colaborarea cu publicaţiile locale şi regionale, cu Redacţia de ştiri pentru românii de pretutindeni Romanian Global News şi Agenţia Agerpres.
  18. Redactarea în cotidianul „Mesagerul de Covasna” şi pe facebook  a rubricilor „Pagini regăsite”, „Românii din Covasna şi Harghita”, „Românii din fostele scaune secuieşti în presa  românească din Transilvania, de dinainte de 1 Decembrie 1918”
  19. Participarea la realizarea proiectului „ Sărbătorirea Centenarului Mari Uniri, în întreg spaţiul românesc”, coordonat de prof. univ. Ioan Solcanu din Iaşi
  20. Sprijinirea cercetării privind Învăţământul confesional din localitatea Covasna, coordonată de dr. Ana Dobreanu, şef secţie la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
  21. Realizarea filmelor documentare „Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”şi „ File  din activitatea Fundaţiei „Mihai Viteazul” (1990-2020)

 

III. Alte acţiuni de spiritualitate ortodoxă, de istorie şi cultură românească (11)

 

  1. Îndeplinirea atribuţiunilor de membru în Colegiile de redacție ale publicațiilor: Acta Carpatica, Acta Bacoviensia, Sangidava, .. file de arhivă, Pro Memoria. 1940-1945, ASTRA Buzăul Ardelean şi colaborator la revista Rotonda valahă, Mesagerul de Covasna, Informația Harghitei ș.a. (dr. Ioan Lăcătuşu)
  2. Activitate în cadrul Consiliului Știinţific al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (dr. Ioan Lăcătuşu, membru)
  3. Activitate în cadrul Comisiei de pe lângă Prefectura judeţului Covasna pentru atribuirea denumirilor din spaţiul public al judeţului (dr. Ioan Lăcătuşu, preşedinte)
  4. Sprijinirea elaborării proiectelor culturale ale asociaţiilor partenere din jud.Covasna și Harghita şi înaintarea lor spre obţinerea finanţării
  5. Stabilirea şi întreţinerea unor noi legături cu românii din românitatea apropiată şi din diaspora
  6. Acordarea de cărţi pentru premierea câştigătorilor unor concursuri şcolare din Sf. Gheorghe, Întorsura Buzăului, Covasna ş. a.
  7. Înmânarea titlului de cetăţean de onoare al comunităţiiromâneşti din Sf. Gheorghe, 23 aprilie 2020
  8. Stabilirea zilei de 14 martie ca zi de solidaritate a românilor de pretutindeni cu românii din Covasna și Harghita și instituirea acordării anuale a premiului „Pr. Prof. Ilie Moldovan”
  9. Sprijinirea realizării acțiunilor cuprinse în calendarul sărbătorilor naţionaleşi religioase şi al manifestărilor culturale şiştiinţifice organizate de către comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita
  10. Marcarea unor evenimente importante din viaţa comunităţilor româneşti locale (aniversări, comemorări etc.)
  11. Colaborarea cu Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul Cultural Topliţa, Asociaţia Învăţătorilor din jud. Harghita, Despărţământul ASTRA Buzăul Ardelean ş.a., pentru organizarea unor manifestări cultural – ştiinţifice şi editarea unor  volume de istorie locală.

 

În cursul anului 2020, sub semnăturile autorilor: dr. Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr, ing. Ciprian Hugianu, prof. Vasile Stancu,  drd. Florentina Teacă, prof. Corina Bărăgan – Sporea, în presa locală şi în  diverse volume au apărut peste 100 de articole şi au fost lansate şi prezentate peste 40 de volume. În perioada de referinţă, în presa locală, regională şi naţională au apărut aproape 50 de articole, ştiri şi reportaje referitoare la la activitatea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și a Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

 

Principalele sesiuni şi simpozioane organizate de cele două Centre  au devenit manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, recunoscute pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei, prin participarea unor distinşi cercetători din principalele centre cultural-ştiinţifice ale ţării şi cunoscute personalităţi ale mediului academic românesc.

Volumele editate reprezintă importante contribuţii la istoria şi cultura comunității românești din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică din zona Arcului Intracarpatic. Prin cercetările întreprinse s-a căutat formularea unor răspunsuri, din perspectivă interdisciplinară, la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească, în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste.

 

Pe tot parcursul anului 2020, până la declanşarea pandemiei,  cele două Centre au fost gazde generoase pentru o gamă largă şi diversă de acţiuni ştiinţifice, culturale şi civice, la care au participat numeroase personalităţi ale vieţii publice din întreaga ţară, fiind locul de întâlnire şi coordonare a activităţilor asociaţiilor cultural-creştine şi civice reunite în cadrul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna.

 

Ca obiective prioritare pentru activitatea viitoare, menţionăm: inițierea demersurilor pentru continuarea cofinanțării proiectelor culturale și științifice de către Secretariatul General al Guvernului, atragerea unui număr mai mare de tineri la manifestările organizate de cele două Centre, sporirea colaborării cu instituţiile partenere, protopopiate, parohii ortodoxe, şcolile cu predare în limba română din cele două judeţe şi cu mass-media; atragerea unor noi surse de finanţare a proiectelor iniţiate, îmbunătăţirea dotărilor ş.a

 

Și pe această cale mulţumim Părintelui Episcop Andrei pentru grija părintească şi sprijinul permanent acordat instituţiilor noastre, Secretariatului General al Guvernului României şi  conducerii Serviciului de Dezvoltare Comunitară din cadrul SGG,  Prezidiului Academiei Române, Societăţii şi Asociației Ștefadina din Bucureşti, Tipografiei Magic Print din Oneşti, Instituțiilor Prefectului din județele Covasna și Harghita, Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, Centrului Cultural Toplița, Inspectoratelor Școlare ale județelor Covasna și Harghita, tuturor partenerilor din întreaga țară, asociațiilor culturale din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, statornicilor colaboratori și generoșilor sponsori şi reprezentanţilor mass – media,  pentru sprijinul acordat, sprijin de care sperăm că vom beneficia și în continuare.

 

În cele peste două decenii de ani de activitate,  CEDMNC şi CESCH  au reuşit să creeze şi să menţină cu succes o colaborare continuă cu cercetători din principalele centre culturale ale ţării și cu instituțiile și asociațiile culturale din zonă prin organizarea și participarea la manifestări cultural-științifice (sesiuni, simpozioane, dezbateri, expoziții) și la proiecte culturale, prin redactarea unor lucrări și studii privind istoria locală și conviețuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei.

Cercetătorii din întrega ţară, care au valorificat ştiinţific informaţiile din arhiva şi biblioteca CEDMNC şi a CESCH au apreciat faptul că două Centre din Sfântu Gheorghe, împreună cu Muzeul Spiritualităţii Româneşti, de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe,  au în păstrare  o comoară cu valoare inestimabilă, importantă atât pentrui istoria locului, cât şi pentru istoria noastră naţională. Păstrarea acestei comori – parte a patrimoniului cultural naţional, transpunerea ei în format electronic, în vederea multiplicării numărului de beneficiari şi valorificarea ştiinţifică, prin continuarea cerecetărilor referitoare la istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita, sunt priorităţilor celor două Centre în anul 2021 şi în anii viitori.

 

Biroul de presă al CESCH şi CEDMNC

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail