Constantin Vlad se ocupă de agricultură de când se ştie. Acesta dovedeşte, prin munca depusă şi prin puterea exemplului, că merită pe deplin funcţia de vicepreşedinte şi de reprezentant al zonei Buzaielor în Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine. Titi Vlad, aşa cum este cunoscut de oamenii din zona Buzaielor, are în prezent 50 de capete bovine şi o fermă unicat în zona de sud – est a Transilvaniei, inspirată din fermele de munte ale Austriei. Interviul care urmează ne va pune în temă cu multe aspecte reale ce privesc agricultura, atât la nivel local, cât şi în general.
Spuneţi-ne câte ceva despre dumneavoastră.
Sunt fermier în Întorsura Buzăului, sat Floroaia. Deţin un număr de 50 de capete bovine în fermă şi sunt Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Floroaia Mare. Această Asociaţie a fost fondată în anul 2000 şi a fost prima Asociaţie a Crescătorilor de Bovine din ţara Buzaielor. Totodată, sunt şi vicepreşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine din Covasna, respectiv membru în comitetul director.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră agricultura?
Pot să încep prin a vă spune cum văd eu diferenţa între viaţa la sat şi cea de la oraş. Am avut multe posibilităţi de a locui într-un oraş mare ca Braşovul sau Sibiul. Nu am ales să fac asta pentru că am ştiut că părinţii mei au nevoie de sprijin, dar şi pentru că îmi este foarte dragă această zonă. De mic am observat că rudele care veneau în vizită la ţară considerau că mâncarea are un gust diferit, un gust mai bun. La gândul că de la ţară pleacă mâncarea, este aer curat, apă curată, este linişte, copilăria adevărată şi peisaje de vis, am decis că acesta va fi locul unde îmi voi petrece viaţa. Aşadar, agricultură fac de când mă ştiu, şi o fac cu atâta drag încât nu obosesc niciodată. Povara cea mai mare pentru fermieri în general, nu este munca şi nici oboseala, ci lipsa banilor.
De cât timp sunteţi vicepreşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine?
În anul 2000, după ce s-a înfiinţat Asociaţia din Floroaia Mare, ne-am unit cu alte două Asociaţii care existau deja în judeţul nostru şi am înfiinţat Asociaţia Judeţeană. Din anul 2001 ocup funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine Covasna.
Ce a însemnat pentru dumneavoastră obţinerea acestei funcţii?
Pentru mine personal a însemnat o responsablitate foarte mare din cauza condiţiilor legislative care încă nu erau puse la punct, în perioada respectivă. Încă nu ştiam clar ce putem facem pentru membri înscrişi în Asociaţie. Trebuie menţionat că atunci nu se ofereau subvenţii. Practic, în anul 2000 ne-am constituit ca un sindicat. Vroiam să avem o formă de organizare cu care să ne putem cere drepturile şi prin care să purtăm dialoguri cu instituţiile publice, să le cerem să ne sprijine cu fonduri, cu proiecte, cu programe şi aşa mai departe. De când au intrat fondurile europene, situaţia este incomparabilă.
Cum sprijiniţi populaţia zonei Buzaielor prin intermediul funcţiei de vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine?
Încă din anul 2000 am fost genul de Preşedinte de Asociaţie care s-a zbătut permanent. În calitate de vicepreşedinte am participat la toate şedinţele organizate la nivel judeţen, dar şi la multe şedinţe susţinute la nivel naţional. Aici obţineam multe informaţii noi, importante şi exacte pe care ulterior le transmiteam tuturor membrilor Asociaţiei. Pe lângă informaţiile legislative, aduceam noutăţi şi legate de creşterea animalelor.
Mai mult decât atât, participarea la şedinţele judeţene şi interjudeţene mi-a oferit ocazia să obţin răspunsuri la întrebările pe care agricultorii din zona Buzaielor le aveau.
În plus, prin intermediul Asociaţiilor s-au făcut lucrări de reabilitare şi modernizare a păşunatelor, lucrări care erau foarte necesare.
Cred că este foarte important, în calitate de vicepreşedinte de Asociaţie Judeţeană şi de Preşedinte de Asociaţie locală, să fii un exemplu de bună practică. Astfel că, mi-am construit personal un adăpost de bovine adus ca exemplu din zona de munte a Austriei. Este unicul adăpost de acest fel din partea de sud – est a Transilvaniei. Este un adăpost foarte înalt, aerisit, construit numai din scândură şi laţi. La început toată lumea a spus că sunt nebun, că îmi vor îngheţa animalele. Cu toate acestea, este a 7 – a iarnă pe care văcuţele mele o petrec în acest adăpost şi nici măcar una din cele 50 de vaci nu a arătat vreun simptom de răceală. Din contră, le merge foarte bine. Singura problemă pe care o provoacă iernile geroase de la noi este scăderea cu 5 – 10 % a producţiei de lapte pe durata zilelor cât durează frigul. Dar dacă animalele sunt bine hrănite şi apa de băut este caldă, atunci problema aceasta poate trece insesizabilă.
În plus, tot în ideea exemplului personal, trebuie să spun că am participat de trei ori la INDAGRA la Bucureşti, unde am obţinut şi un loc I şi un loc III, dar şi la multe expoziţii judeţene unde am obţinut premii cu exponatele mele.
În calitate de reprezentant al fermierilor din zona Buzaielor am organizat şi patru expoziţii zonale de bovine, la Întorsura Buzăului. Acestea au fost făcute cu un scop de prezentare a fermelor din zonă. Evenimentul este o modalitate prin care fiecare fermier poate să compare diferenţele de genetică ale animalelor. Un alt scop al evenimentelor a fost de a oferi participanţilor, prin intermediul diverşilor sponsori şi din fondurile Asociaţiei, prime de participare şi produse necesare animalelor.
De fapt şi de drept un preşedinte de asociaţie trebuie să dea dovadă, în primul rând, de voinţa de a progresa. În calitate de preşedinte şi de vicepreşedinte trebuie să vii cu exemple concrete în faţa alegătorilor tăi. Aceştia trebuie să ştie că pot să obţină informaţii cât mai aproape de ei.
Sunt mai multe lucruri pe care le-am făcut pentru agricultorii din zonă, dar nu îmi mai aduc aminte de ele acum. Tot ce a fost posibil, legal şi omeneşte posibil să facem pentru oameni, am făcut. În toţi aceşti ani m-am implicat cu toată inima să îi sprijin pe oameni, pentru că am trăit între ei tot timpul. I-am iubit, îi iubesc şi îi înţeleg pe deplin pentru că munca aceasta este foarte grea.
Cum se fac înscrierile în Asociaţie?
Suntem foarte bucuroşi că, de când am început reamenajarea păşunatelor, oamenii vin la noi şi ne întreabă ce trebuie să facă să se înscrie. Asociaţia Crescătorilor de Bovine din Floroaia a ajuns să aibă în prezent peste 80 de membri, de la cei aproximativ 30 câţi erau la început. Majoritatea persoanelor care dau animalele în păşunat sunt înscrise deja în Asociaţie.
Pentru a se înscrie, un fermier trebuie să completeze o cerere de adeziune. Această cerere menţionează valoarea cotizaţiei stabilită în adunările generale. Este foarte simplu.
Potrivit unui studiu Eurobarometru, realizat în anul 2014, 53% dintre europeni cred că agricultura este o miză foarte importantă pentru viitor. Dumneavoastră ce părere aveţi?
Eu spun că este zisă cam târziu povestea aceasta. Toate Guvernele României, din 1990 încoace, trebuiau să ştie că România reprezintă o oază de producţii agricole şi zootehnice, întâi pentru noi, iar mai apoi pentru Europa. Afirmaţia din studiu este perfect adevărată. Întotdeauna am spus că dacă agricultura nu este susţinută la capacitatea ei şi nu se îndreaptă atenţia foarte serios înspre acest subiect, noi vom bate în continuare pasul pe loc. Am spus, la toate şedinţele şi în toate circumstanţele, că după 1995 se putea gândi şi aplica un proiect strategic uniform de dezvoltare a agriculturii în România, iar respectivul proiect să fie respectat de toate Guvernele, prezente şi viitoare. Chiar dacă se mai venea ulterior cu amendamente, datorită faptului că lucrurile se schimbă, oricum am fi fost departe.
Pentru zona Buzaielor care sectoare agricole sunt cele mai profitabile în prezent?
Pentru zona noastră zootehnia este cea mai profitabilă. Vorbesc aici de porcine, deşi datorită fluctuaţiei preţului la carne există riscuri, bovine sau ovine. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că fiecare trebuie să ţină animale în funcţie de suprafeţele de teren pe care le are. Proporţia ideală este de o unitate vită mare pe un hectar de teren, iar la ovine este de şase la unu.
Cum s-a schimbat peisajul agricol din ţara Buzaielor, în ultimii 10 ani?
Peisajul agricol s-a schimbat mult în ultimii 10 ani. S-a schimbat în bine. Mă bucur nespus să văd că în zona noastră se cultivă în prezent peste 70 sau 80 de hectare de porumb, ceea ce în urmă cu 10 ani era un doar un vis. În urmă cu 10 ani se găseau maxim 3 hectare de porumb la nivel de zonă.
Oamenii din zonă au înţeles că pentru a avea o afacere de familie, în acest domeniu, trebuie să ţină mai multe animale. Ideal ar fi ca fiecare fermier să reuşească să devină independent de procesatori. Trebuie să devină conştienţi că cel mai bine este să proceseze şi să vândă ei înşişi produsul finit, ca produs tradiţional.
Oricum, în ceea ce priveşte agricultura, riscuri sunt la tot pasul. Totul este mişcător, nimic nu e concret. Ca exemplu, azi m-a sunat un fermier din Vama – Buzăului şi mi-a spus că a fost anunţat de procesatorul la care dă laptele că a redus preţul laptelui la 1, 23 de lei, de la 1, 40 de lei, cât trebuia să fie de la 1 noiembrie. Iar acest lucru este foarte grav. Suntem puşi în faţa faptului împlinit şi nu mai avem ce să facem.
Care sunt avantajele în a fi agricultor în zona Buzaielor?
Să faci agricultură în zona noastră este o nebunie. Trebuie să ai foarte mult curaj şi să îţi placă atât de mult, încât să nu îţi dai seama de toate greutăţile pe care le ai. Un avantaj în a fi agricultor în zona Buzaielor este dat de faptul că este printre puţinele posibilităţi de a avea un venit.
Dar dezavantajele?
În zona Buzaielor loturile de pământ sunt împărţite în parcele multe şi mici. Acest lucru este în detrimentul fermierului. Costurile de producţie ajung să fie foarte mari. În plus, este clar că temperaturile mici din timpul iernii ne fac munca mai grea.
Care sunt principalele lucruri pe care un fermier trebuie să le îndeplinească atunci când se pregăteşte de iarnă?
De regulă, fermierii din zona noastră sunt obişnuiţi cu pregătirea pentru iarnă. Totuşi un lucru este bine de ştiut şi ţin să pun accentul pe acest fapt, mai ales că lucrez şi în domeniul veterninar: fac apel la toţi crescătorii să încerce să îşi facă grajdurile cât mai aerisite. Iarna, la minus 37 de grade afară, atunci când intră în grajd nu trebuie să fie abur. Aerul în adăpost trebuie să fie curat ca afară. Dacă acest lucru este respectat, atunci eu garantez că sănătatea animalelor va fi alta. Mai mult, ferestrele la adăposturi trebuie să fie mari pentru că animalele au nevoie de lumină. La fel cum şi nouă ne place lumina, şi animalele au nevoie de acest lucru. Ele sunt necuvântătoare, astfel că noi trebuie să gândim pentru ele.
Care este cel mai important lucru pe care un fermier din zona Buzaielor trebuie să îl ştie?
În primul rând trebuie să ştie unde vrea să ajungă. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le ştie un fermier, dar este important să ştie care este poziţia de unde pleacă şi unde vrea să ajungă. Pentru asta trebuie să îşi facă o strategie de dezvoltare a propriei ferme. Pe parcurs, în funcţie de cerinţele pieţei, se poate adapta. Important este să meargă de la început până la final pe aceeaşi strategie, nu să facă investiţii pentru creşterea vacilor, iar mai apoi să continue cu pomicultura sau cu creşterea melcilor.
„Boala limbii albastre” este un fenomen care a cuprins şi judeţul Covasna. Ce trebuie să ştie cetăţenii în privinţa acestei boli?
„Boala limbii albastre” este o realitate. Am primit adrese despre mişcarea efectivelor de animale, despre interdicţii, despre necesitatea autorizării sanitar – veterinare în cazul în care cineva doreşte să vândă produse, sau să ducă animalele la abator. Ne îngrijorează această problemă. Din cauza ei au apărut costuri foarte mari cu prevenirea. Eu personal am plătit 400 de lei pentru dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea adăpostului. Mai mult, acest procedeu trebuie făcut de trei, patru ori pe an.
Care sunt simptomele cele mai des întâlnite în cazul acestei boli?
Formele supra-acute ale bolii limbii albastre sunt foarte periculoase şi foarte grave. În câteva ore de la apariţia simptomelor animalul poate muri. Sunt mai multe tulpini care produc boala. În principiu, în primă fază fermierul trebuie să observe dacă animalul este abătut, dacă are temperatură, salivează, i se usucă, se colorează şi începe să se ducă pielea de pe bot sau de pe mameloane. Acestea ar fi cele mai vizibile simptome ale bolii. Dacă fermierul observă că animalul este apatic, nu bea apă şi are temperatura de peste 38,5 de grade Celsius, fără îndoială trebuie chemat medicul veterinar.
Ce activităţi pregăteşte Asociaţia Crescătorilor de Bovine pentru oamenii din zona Buzaielor în viitorul apropiat?
Urmează a treia iarnă când în 26 ianuarie Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine, în colaborare cu Asociaţiile locale din zona Buzaielor, unde sunt invitate şi Dobârlăul şi Valea Mare, organizează o adunare generală. Aici invităm toţi factorii de răspundere de la nivel central, judeţean şi local, respectiv reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, ai APIA, ai Finanţelor, ai Poliţiei, ai Direcţiei Agricole, ai procesatorilor, dar şi pe fermieri. Programul evenimentului va începe cu prezentarea obiectivelor atinse şi va continua cu întrebări de la fermieri şi cu răspunsuri din partea autorităţilor.
Iulia Drăghici – Taraş
