Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune autorităţilor înfiinţarea unui nou tip de societate comercială – „SRL de exerciţiu”, care să permită adolescenţilor între 16 şi 18 ani să deruleze activităţi economice, potrivit Programului de Guvernare 2021-2024 al Mediului de Afaceri, publicat luni de organizaţia patronală.
Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a subliniat într-o conferinţă de presă că „SRL-ul de exerciţiu” nu ar trebui supus niciunui regim de taxare şi ar trebui să permită o cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro pe an.
„Propunem să dăm posibilitatea unui tânăr să-şi facă o firmă aşa-numită ‘SRL Exerciţiu’, începând cu vârsta de 16 ani, o firmă care să aibă o durată limitată în timp, care să poată să fie înregistrată la Registrul Comerţului, pentru care să nu plăteşti niciun fel de taxe, cu o cifră de afaceri maxim de 20.000 de euro – pentru a nu risca să speli bani prin această firmă sau dacă un părinte care are nişte firme mari să nu îi facă copilului o firmă şi pe acolo se scurg o grămadă de bani – o firmă care să fie o singură dată pe o singură persoană, să nu cuprindă taxe la constituire, să se înregistreze online, să aibă un registru special la Registrul Comerţului, iar la împlinirea vârstei de 18 ani această firmă să se închidă sau să se transforme într-un SRL purtător de taxe şi impozite”, a declarat Florin Jianu.
Liderul patronatului IMM-urilor a menţionat că unul dintre puţinele acte anuale necesare funcţionării acestui tip de societate ar trebui să fie un document de raportare contabilă în partidă simplă la ANAF şi la Ministerul Finanţelor.
„Este o propunere pe care am văzută în ţările nordice, în Suedia, este o propunere care transformă o joacă, un exerciţiu, într-o realitate. Acest SRL Exerciţiu poate fi făcut de un tânăr la vârsta de 16 ani, poate reprezenta un exerciţiu pentru el, dar un exerciţiu legat de realitate, pentru că merge şi-şi înscrie firma la Registrul Comerţului şi face online, nu plăteşte taxe şi impozite dar pune un document de raportare în partidă simplă la ANAF şi la Ministerul de Finanţe, şi practic el învaţă structura economiei şi pune în aplicare câteva mecanisme ale economiei. Dacă venim şi cu o finanţare din fonduri europene de susţinere a acestor tipuri de iniţiative, o să vedeţi că mai vine o nouă generaţie de tineri antreprenori, tinerii români vor fi tentaţi mai degrabă să intre în antreprenoriat şi să dezvolte ceva decât să plece în străinătate”, a precizat Florin Jianu.
Un alt punct inclus în Programul de Guvernare 2021-2024 al Mediului de Afaceri redactat de CNIPMMR se referă la schimbarea impozitării pe salarii pentru tinerii de până în 24 de ani.
Astfel, Consiliul Naţional al IMM-urilor a introdus această măsură în replică la propunerile PSD şi USR privind anularea impozitării salariilor minime, propuneri despre care CNIPMMR consideră că vor provoca dezechilibre bugetare şi vor crea distorsiuni pe piaţa muncii.
„Am văzut propunerea PSD şi dacă nu mă înşel şi propunerea USR, de a renunţa la impozitarea salariului minim pe economie. Acest lucru e o greşeală, pentru că pe de o parte bugetul de stat se bazează foarte mult pe aceste contribuţii care vin de la 1,3 milioane de salariaţi, în condiţiile în care avem 5,55 milioane de salariaţi. Deci de la 20% dintre salariaţi nu mai vin astfel de contribuţii. (…) Toţi (angajatorii, n.r.) vor fi tentaţi să meargă în sfera salariului minim, pentru că acela (în cazul renunţării la impozitare, n.r.) nu e purtător de impozite, şi atunci mai pierzi şi din impozitele şi taxele pe care le încasai de la celelalte categorii de salariaţi. Propunerea noastră e ca tinerii de până în 24 de ani angajaţi pe durată nedeterminată şi program complet de lucru să plătească o taxă fixă de 100 de lei pe lună, reprezentând contribuţiile şi impozitele, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult de valoarea salariului mediu brut anual”, a explicat Florin Jianu.
Preşedintele CNIPMMR a susţinut că măsura propusă ar crea locuri de muncă pentru tinerii cu vârsta de până în 24 de ani, categorie care este serios afectată de şomaj.
„Ce înseamnă acest lucru? În acest moment, tinerii până în 24 de ani care se află într-o formă de învăţământ, studenţii de până în 24 de ani, sunt asiguraţi. Deci ei, fie că au sau nu au un loc de muncă, sunt asiguraţi în sistemul de asigurări din România. Statul se obligă să asigure aceşti tineri, chiar dacă ei nu contribuie cu nimic. Practic, dacă am crea nişte locuri de muncă în această categorie sub 24 de ani şi i-am scuti de această contribuţie la sănătate şi de contribuţia la pensie şi cer o sumă fixă de 100 de lei, indiferent de salariu, ai crea nişte locuri de muncă, pentru că şomajul e cel mai mare în această categorie de vârstă, şi ai ajuta şi angajatorul, pentru că poate să dea un salariu mai mare acestor tineri. E vorba de primul loc de muncă, durată nedeterminată până se îndeplineşte această vârstă, şi program complet de lucru. Deci nu se pot crea distorsiuni în piaţă, cum am văzut la celelalte propuneri şi care vă spunem sincer că vor dezechilibra bugetul de stat şi ele nu se bazează pe realitate”, a menţionat Florin Jianu.
O a treia măsură la care s-a referit preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor a fost introducerea de cursuri de educaţie antreprenorială şi de robotică din clasa zero a sistemului de învăţământ.
În documentul Programul de Guvernare 2021-2024 al Mediului de Afaceri, CNIPMMR a mai inclus următoarele propuneri: înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării; susţinerea de către stat, prin programul Romania Tech Nation, a unui număr de minimum 20.500 de start-up-uri, finanţate cu câte un grant de 50.000 de euro pentru fiecare; eliminarea contribuţiilor pentru asigurări sociale şi de sănătate pentru participarea salariaţilor la profit; reducerea TVA la marja agenţiilor de turism de la 20% la 9%; introducerea ‘primei de incoming’ în turism, prin deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi pentru fiecare turist străin adus în România.
AGERPRES
