Consiliul Judeţean Covasna şi Primăria Sfântu Gheorghe au fost acţionate în judecată de Prefectură pentru arborarea steagului secuiesc pe clădirile celor două instituţii.
Prefectul Dumitru Marinescu a cerut instanţei să dispună înlăturarea steagurilor albastru-auriu pe considerentul că sunt arborate ilegal, minorităţile naţionale având dreptul, conform legii, să-şi afişeze însemnele proprii doar la manifestările lor specifice, nu cu caracter permanent.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, au declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că nu vor înlătura steagurile şi, dacă va fi nevoie, vor merge până la Strasbourg pentru apărarea drepturilor şi simbolurilor comunităţii maghiare.
„Vedem că atât administraţia centrală, cât şi unele instanţe împart România în două – pe de o parte acele judeţe, localităţi şi comunităţi care au dreptul să-şi arboreze steagurile şi să-şi folosească simbolurile proprii, iar pe de altă parte Ţinutul secuiesc unde nu e voie (…) Noi considerăm că avem aceleaşi drepturi, în consecinţă nu suntem de acord cu Prefectura, nu dăm jos steagul şi mergem în instanţă să îl apărăm”, a afirmat Tamas Sandor.
Antal Arpad a adăugat că presiunile care se fac asupra comunităţii maghiare nu fac altceva decât să ‘întărească identitatea’ şi coeziunea membrilor acesteia.
„Dragostea faţă de steagul secuiesc nu poate fi îngrădită prin măsuri administrative şi juridice (…) Le mulţumim celor care atacă simbolurile noastre pentru că ajută la întărirea identităţii acestei comunităţi. În urmă cu zece ani dacă erau zece case unde era arborat steagul secuiesc, acum, după ce au fost atacate, sunt mii de case (…) Important e că se vede că nu e moftul unor politicieni, ci că aceste simboluri se află în sufletele oamenilor”, a spus Antal Arpad.
Anul acesta, Prefectura Covasna a acţionat în judecată şi alte primării care nu s-au conformat somaţiei de a înlătura steagul secuiesc, iar săptămâna trecută Curtea de Apel Braşov a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă în cazul Primăriei Ozun, dispunând îndepărtarea acestuia.
Prefectul Dumitru Marinescu a explicat că, potrivit legii, pe faţadele instituţiilor publice pot fi arborate doar steagul României, al Uniunii Europene şi însemnele unităţilor administrativ-teritoriale adoptate legal. Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale. Legea nu interzice minorităţilor naţionale să-şi folosească simbolurile naţionale în spaţiile publice, însă acestea pot fi arborate numai cu prilejul manifestărilor specifice acestora, deci nu cu caracter permanent, a spus prefectul Dumitru Marinescu.AGERPRES/(A – autor:
Oana Mălina Negrea/AGERPRES