În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Covasna care a avut loc ieri, primul punct de pe ordinea de zi, care a intrat în dezbaterea consilierilor, a fost aprobarea drapelului oficial al judeţului Covasna.
După mai bine de o oră în care s-au prezentat cele două modele de steaguri, consilierii au votat varianta care este folosită şi în ziua de azi, şi care prezintă stema judeţului pe un fundal cu albastru deschis şi auriu.
„Au fost elaborate două variante de steag și anume:
Varianta A – O pânză dreptunghiulară, cu laturile proporționate 2:3, albastră, tăiată de un brâu de aur, purtând în mijloc stema județului Covasna. Proporția fasciilor: 1-3-1.
Cromatica steagului derivă din smalțurile stemei. Astfel cele 2 fascii laterale au culoarea câmpului stemei, albastră, iar brâul, care poartă stema, a primit smalțul sorii din stemă – aur –, arătând că soarele strălucește pentru toți (Sol omnibus lucet, după Petronius);
Varianta B – O pânză dreptunghiulară, cu laturile proporționate 2:3, albă, purtând în mijlocul câmpului stema județului Covasna.
La alcătuirea proiectului s-a avut în vedere ca stema cu câmpul albastru să fie purtată de o pânză de culoare albă, pentru a scoate în evidență simbolul heraldic”, se explică în raportul de specialitate.
Potrivit specialistului heraldist Szekeres Attila, cel care a gândit şi realizat cele două machete de steag pentru dezbatearea de ieri, braţul armat simbolizează vitejia localnicilor care şi-au apărat graniţele, iar inima străpunsă de sabie reprezintă sacrificiul acestora. Despre culorile de fundal – albastru deschis şi auriu – specialistul a explicat că au fost alese din cromatica stemei, albastru simbolizând libertatea crului, iar auriu, strălucirea soarelui. Acesta a mai spus că este o coincidenţă că fundalul steagului se asemănă cu steagul secuiesc, fiind singura variantă cromatică care ar fi arătat bine.
Consilierul judeţean PSD Calinic Sabin a fost singurul care a ridicat problema identităţii culturale româneşti în acest context, atrăgând atenţia că nici stema şi nici steagul nu conţin elemente reprezentative pentru comunitatea românească din zonă, ci doar simboluri istorice specifice comunităţii maghiare. De asemenea, acesta a dorit să atragă atenţia colegilor care au votat varianta finală a steagului, că istoria este importantă, însă au trecut 500 de ani de când această stemă a fost făcută şi nu mai are aceeaşi simbolistică ca atunci.
„Drapelul, flamura judeţului, este o chestiune sub care trebuie să ne regăsim cu toţii, iar românii nu se regăsesc (…) Aceste simboluri aparţin trecutului, iar noi trebuie să ne făurim un prezent şi un viitor împreună. Dacă etnia română e ignorată din punctul de vedere al semnificaţiei unui steag, nu este deloc în regulă. Comunitatea românească a fost ignorată şi din stemă, iar acum şi din acest drapel”, este de părere avocatul Sabin Calinic, care a menţionat că exprimă nu doar punctul său de vedere, ci şi al mai multor organizaţii civice româneşti.
În raportul de specialitate, dar şi în expunerea de motive se arată că „potrivit legii, este necesar supunerii dezbaterii publice și consultării locuitorilor a modelelor astfel realizate, în vederea stabilirii variantei reprezentative.
Dintre aceste 2 proiecte de steag Consiliul Judeţean Covasna va însuși pe cel mai reprezentativ, și-l va înainta Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împreună cu documentația aferentă, pentru ca după consultarea Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, documentația să fie înaintată pentru aprobare definitivă prin Hotărâre de Guvern.
Chiar dacă în cadrul şedinţei de Consiliu s-a declarat că problema steagurilor şi stemelor este foarte veche, în perioada de dinaintea şedinţei de consiliu în care consilierii judeţeni au votat modelul final de stemă, nu s-a anunţat nicio dezbatere publică în care locuitorii să-şi exprime părere cu privire la modelul de stemă dorit.
„ În 2004, fostul prefect Codrin Munteanu a atacat în instanţă steagul judeţului, iar la acea vreme instanţa a hotărât că două judeţe, Harghita şi Covasna, nu pot avea steag propriu. Atunci am spus că instanţa a arătat unde este ţinutul secuiesc pentru că în Harghita şi Covasna nu este voie, iar în restul ţării, unde se aplică aceeaşi lege, unităţile administrativ-teritoriale au voie să aibă steag, ceea ce mi se pare absolut ieşit din comun”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
De asemenea, acesta a arătat mai multe fotografii în care blazoanele familiilor nobile de români din Transilvania prezentau braţul armat ca element principal.
Cei trei consilieri români prezenţi la şedinţă au votat împotriva acestei hotărâri.
***
Consiliul Judeţean Covasna foloseşte steagul votat în cadrul şedinţei de ieri, de mai mulţi ani, motiv pentru care au fost iscate mai multe dispute şi procese cu Instituţia Prefectului Judeţului Covasna dar şi cu diferite ONG-uri româneşti, deoarece până luna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 141 din 10. 06. 2015, privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, unităţile administrativ-teritoriale nu puteau avea steaguri proprii, ci doar steme sau fanioane.
. .
Maricela Dan
