În întâmpinarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituție care funcționează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, împreună cu partenerii acestora, au realizat mai multe proiecte cultural-științifice, din rândul cărora menționăm: volumele apărute în colecția Centenarul Marii Uniri, din cadrul editurii Eurocarpatica, studii, articole și expoziții documentare, sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, dezbateri, lansări și prezentări de cărți etc. O sinteză a informațiilor cuprinse în majoritatea acestor proiecte sunt prezentate în studiul de față, intitulat Comunitatea românească din județul Covasna. Arc peste timp: 1918-2018. Studiul își propune să prezinte succint principalele repere demografice și identitare ale comunității românești din județul Covasna, în anul 1918 (având ca bază documentară recensământul din anul 1910) și din anul 2018 (valorificând, în principal, datele recensământului populației și locuințelor, din anul 2011). Atât pentru anul 1918, dar mai ales pentru anul 2018, au fost folosite informații din baza de date a Centrului European de Studii Covasna-Harghita și din Arhivele Naționale, rezultate în urma cercetărilor efectuate și a monitorizării vieții publice naționale, regionale și a județului Covasna.
Probleme ale învățământului în limba română
Alături şi împreună cu Biserica Ortodoxă, şcolile cu predare în limba română, cu toate greutăţile pe care le întâmpină, datorită scăderii numărului de elevi şi a cadrelor didactice calificate, rămân instituţii identitare fundamentale pentru educarea şi formarea tinerilor, viitorii membri ai comunităţilor româneşti din zonă.
Din datele înregistrate la recensământul populației din noiembrie 2011 rezultă că în județul Covasna existau 5088 locuitori români cu studii superioare (12,7 %), 4236 absolvenți ai școlilor postliceale și de maiștri (10,6%), 26 799 absolvenți ai școlilor liceale, profesionale și de ucenici (67,0%), 8002 persoane cu studii primare (10,0%), 1100 fără studii absolvite, din care 433 analfabeți (2,75/1,1%). Cifrele care redau nivelul de educație al populației de naționalitate română din județul Covasna, după instituțiile de învățământ absolvite, sunt comparabile cu cele înregistrate la nivel național, cât și cu cele ale populației de etnie maghiară din județ, cu excepția absolvenților de studii superioare, care au o pondere mai mică în cazul maghiarilor din zonă. Ponderea analfabeților în rândul populației de etnie romă, în județul Covasna, este de 15,3%.
În anul școlar 2018-2019, în școlile și secțiile cu predare în limba română din județul Covasna învață 10076 elevi, din care: învățământ antepreșcolar – 50, preșcolar – 2120, primar – 3509, gimnazial – 2366, liceal – 1481, profesional – 336 și postliceal – 214.
Rețeaua școlară în limba română din județul Covasna cuprinde în prezent: a) Colegiul național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe; b) Liceele: „Mircea Eliade” și „Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului, Liceul tehnologic „Constantin Brâncuși” din Sfântu Gheorghe, secții în limba română la unele licee din Covasna, Sfântu Gheorghe și Tg. Secuiesc. Există școli gimnaziale în toate localitățile monoetnice românești și în localitățile etnic–mixte cu un număr mai mare de români. Îmbucurător este faptul că, în majoritatea colegiilor naționale, liceelor, școlilor gimnaziale și primare s-au obținut rezultate bune și foarte bune la învățătură. În mai multe școli au fost inițiate proiecte europene și parteneriate cu școli din țară și din Europa. Sunt editate publicații școlare și volume ale profesorilor cu preocupări literare, culturale și științifice.
Majoritatea școlilor gimnaziale din județ, cu predare în limba română, poartă numele unor ilustre personalități ale istoriei și culturii românești: Mihai Eminescu (Valea Mare), Mihai Sadoveanu (Întorsura Buzăului), George Coșbuc (Zagon), Avram Iancu (Covasna), dar și al unor personalități născute pe meleagurile județului Covasna: Nicolae Colan (Sfântu Gheorghe), Romulus Cioflec (Araci), Nicolae Russu (Sita Buzăului), Gheorghe Zaharia (Brădet). În anul Centenarului Marii Uniri, Școala gimnazială din Barcani a primit numele Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna. Au rămas nepersonalizate școlile gimnaziale din Dobârlău și Hăghig.
Cele mai mari greutăți ale învățământului în limba română din județul Covasna sunt cauzate de scăderea numărului de elevi și asigurarea funcționării claselor sub efectiv, precum și lipsa, din ce în ce mai mare, a profesorilor români calificați. În prezent, nu mai există învățământ în limba română în orașul Baraolt. În mai multe localități, copii români studiază în clase cu efective reduse. Sunt și comune în care, din lipsa școlii în limba română, copiii de români învață la școlile maghiare. O mare provocare o reprezintă funcționarea claselor de limba română din școlile gimnaziale din Sf.Gheorghe, precum și perspectiva pierderii statutului de centru financiar al școlilor în care numărul elevilor a scăzut sub 300.
Rezistența prin cultură
Din inițiativa societății civile românești din județele Covasna și Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a unor foști miniștri, parlamentari și prefecți din aceste județe și a unor personalități științifice și culturale din principalele centre universitare ale țării, după separarea pe criteriu etnic a instituțiilor de cultură din județele menționate, a fost înființat Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu secțiile Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci și Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, și s-a reușit asigurarea existenței Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sf. Gheorghe.
Datorită unui management performant, atât Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cât și Teatrul „Andrei Mureșanu”, au devenit instituții recunoscute pe plan național, pentru performanțele profesionale obținute. Cele două instituții și asociațiile partenere au implementat mai multe proiecte valoroase, finanțate de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și au organizat activități cu elevi din principalele școli ale județului.
În peisajul cultural românesc al județului Covasna, un loc distinct îl ocupă şi bibliotecile orășenești din Întorsura Buzăului și Covasna, bibliotecile comunale și căminele culturale din localitățile monoetnice românești și unele asociații culturale, cum sunt: Fundația „Mihai Viteazul” (prof. ing. Maria Peligrad), Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna” (pr. Sebastian Pârvu și pr. Ioan Marin), Asociația pentru Comunitate (Daniel Șanta), Asociația GRIT (Florentina Teacă), Asociația de tineret Ecou (Alexandru Ujvarosi) Despărțământul ASTRA Covasna–Harghita (Maria Crețu-Graur), Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna (pr. Ioan Ovidiu Măciucă), Asociația „Voievozii Munților” din Vâlcele (pr. Vasile Antonie Tămaș), Asociația Pedagogilor Români din județul Covasna (Loredana Munteanu), Asociația „Suflet Românesc” din Târgu Secuiesc (Constantin Pătru), instituțiile și asociațiile culturale din Depresiunea Întorsurii Buzăului: Ansamblul folcloric Cununa Carpaţilor (Constantin Olteanu), Corul Plai Întorsurean (Tatiana Teacă), Asociația Brâul Sitean (Daniel Neagoe), Grupul vocal Pădurenii, Barcani (Cristina Deteșanu), precum „Florile Zagonului” (Marin Bălăcean), „Oltul” Hăghig (Laura Incze), „Căciula” Zăbala (Liviu Boc), „Junii Covăsneni” (Oana Maria Șulea) și „Românașul” (Nicolae Poteică). În ultimii ani au sporit legăturile culturale și comunitare cu românii de peste hotare, în mod deosebit cu cei care trăiesc în comunitățile istorice, din jurul actualelor frontiere ale României.
Calendarul manifestărilor de cultură românească și spiritualitate ortodoxă din județ cuprinde importante manifestări, devenite tradiționale, cum sunt: hramurile mănăstirilor și bisericilor ortodoxe, în multe locuri incluse în cadrul Zilelor localităților respective; Sântilia din Voineștii Covasnei și cea de la Zăbala, Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă „Crăciunul la Români” de la Sfântu Gheorghe, Balul portului popular, Festivalul „Tinere talente”, Festivalul coral „George Sbârcea” și manifestarea „Mihai Viteazul și Visul Unirii” – organizate de Fundația Mihai Viteazul, „Sântilia Sânpetrului” de la Vâlcele, „Ziua Iei” și „Ziua Limbii Române”, organizate de Asociația GRIT, șezătorile și balurile – care reiau, în forme actualizate, cunoscuta și îndrăgita horă a satului.
La acestea se adaugă numeroasele manifestări și proiecte organizate de către Asociația pentru Comunitate, din rândul cărora menționăm: Ziua Astronomiei, Balul pentru comunitate; Punte între generații – Seniorii noștri și lecțiile lor de viață; Ziua Educației Non – Formale, Spectactole de teatru invitate; Campanii caritabile, Campanii de ecologizare în județ, Club de debate, dezbateri academice; Clubul Umaniștilor – Club de dezbateri publice, Organizare de concerte eveniment cu ocazia Zilei Naționale a României 1 Decembrie; spectacole de teatru în colaborare cu actorii Teatrului Andrei Murșeanu; Librăria pentru comunitate – singura librărie de carte românească din Sfântu-Gheorghe, a funcționat între 2005 și 2009, Taberele pentru comunitate – 2005-2008, Tabere inter-etnice, tabere de marketing și comunicare, jurnalism, tabără de publicitate și vânzări, cu peste 300 de elevi participanți., Cinemateca pentru comunitate – proiecții de filme românești cu subtitrare maghiară și filme maghiare cu subtitrare română, Campanii de realizare a unor marcaje turistice în județ, Campanie – „Împreună pentru drumuri mai bune” etc. În ultimii ani, este tot mai prezentă în viața publică a județului, Direcția Județeană de Sport și Tineret Covasna (Ioan Marian Știopu, Cătălin Nicolae Lazăr), cu importante proiecte adresate tineretului, cum ar fi: „Proiect de Țară – România Mea”, tabere de cultură și tradiții românești etc.
În majoritatea localităților românești din zonă asistăm la o mișcare de revitalizare a tradițiilor, a unor ocupații și meșteșuguri tradiționale, a portului popular, mișcare susținută de primăriile locale, cu sprijinul școlilor, parohiilor, căminelor și asociațiilor culturale. Deosebit de apreciate sunt icoanele ortodoxe pictate în atelierul de pictură bisericească al mănăstirilor din județ, cele realizate de familia Matei și Maria-Kornelia Schinteie din Covasna, Gheorghe Avram din Valea Mare, Alexandra Pintrinjel Hagiu din Zăbala, familia Opaiț din Sfântu Gheorghe, precum și sculpturile în piatră și lemn realizate de artizanii Marian Bobei din Sfântu Gheorghe, Iacob Borzos din Vâlcele, ș.a. Importante valori ale patrimoniului religios ortodox din zonă (icoane pe lemn și pe sticlă, obiecte de cult, carte veche și rară bisericească etc.) se află în custodia Muzeului Spiritualității Românești, de la catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, iar o parte din patrimoniul culturii populare se află în păstrare la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și la Muzeul etnografic „Maria” din Dobârlău.
În contextul crizei prin care trece presa scrisă din România, o adevărată performanță o constituie continuarea apariției publicațiilor cotidiene și periodice în limba română din județul Covasna: Observatorul de Covasna (editor, Daniel Șanta), Mesagerul de Covasna (director, Maria Crețu-Graur) și bilunarul Condeiul ardelean (director fondator, Doru Decebal Feldiorean), toate din Sfântu Gheorghe. La acestea se adaugă publicația de cultură editată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (Caietele de la Araci) și unele publicații școlare. La editurile Grai Românesc, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Eurocarpatica, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (Ioan Lăcătușu, Erich Mihail Broanăr) și Angvstia, a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (Valeriu Cavruc) au apărut 20 numere din anuarul Angvstia, patru numere a anuarului Acta Carpatica și peste 300 volume de istorie locală și regională, repertoare, cercetări etnografice și sociologice, monografii de localități, instituții și ale unor personalități, volume de documente, de eseuri, proză, versuri și memorialistică.
De remarcat o mai bună prezență în mass-media locală, regională și națională și în mediul on-line, pe Internet, a problematicii referitoare la păstrarea și afirmarea culturii românești, prin intermediul site-urilor principalelor unități ale administrației publice locale și ale instituțiilor identitare românești, a Agențiilor de știri Agerpres, Bazilica, Romanian Global News, a Radioului și Televiziunii publice, a Radio și TV Trinitas, Televiziunii și Radio Târgu Mureș ș.a. (Oana Mălina Negrea, Angela Bârsan, Eugen Popescu), a unor bloguri, precum cele ale publicistului Dan Tanasă, pr. Vasile Antonie Tămaș, dr. Mihai Tîrnoveanu ș.a., cât și interviurile acordate de membrii societății civile românești și alți lideri locali, la unele televiziuni comerciale, în publicațiile locale, regionale și naționale, cât și unor ziariști din străinătate.
În spațiul public din localitățile județului Covasna s-au ridicat câteva monumente ale unor personalități ale istoriei și culturii naționale: Mihai Viteazul, la Sfântu Gheorghe și Brețcu; Nicolae Bălcescu, la Sfântu Gheorghe și Vâlcele; mitropolitul Andrei Șaguna și Constantin Brâncuși, la Sfântu Gheorghe și ale unor personalități născute pe meleagurile județului – Romulus Cioflec la Araci, Justinian Teculescu la Covasna, Nicolae Colan la Sfântu Gheorghe. În anul Centenarului Marii Uniri, la Întorsura Buzăului se va dezveli bustul preotului Gheorghe Cerbu, participant la Adunarea Națională de la Alba Iulia, iar în orașul Covasna se vor înălța bustul poetului Mihai Eminescu și grupul statuar „Regele Ferdinand I, Regina Maria, alături de Iuliu Maniu și Ion I.C. Brătianu”. În perspectivă sunt în lucru proiecte pentru înălțarea bustului lui Andrei Mureșanu, în fața Teatrului din Sfântu Gheorghe ce-i poartă numele, al protopopului Aurel Nistor, în incinta Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe și al generalului Grigore Bălan, în fața sediului Arhivelor Naționale Covasna, instituție situată pe bulevardul ce poartă numele generalului. În majoritatea localităților sunt amenajate monumente ale eroilor din comunitate, căzuți în cele două războaie mondiale și cimitire ale eroilor în Brețcu, Dobolii de Jos, Araci și Sfântu Gheorghe.
Principala problemă a activității culturale românești din județele Covasna și Harghita o reprezintă asigurarea finanțării instituțiilor și asociațiilor culturale din aceste județe, și eliminarea cazurilor de discriminare a finanțării proiectelor culturale românești, de către consiliile locale. .(va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
