În perioada 14.01.2016 – 30.03.2016 echipele de inspectori din cadrul DSVSA vor efectua inspecții în 796 exploatații non profesionale și profesionale de animale privind respectarea condițiilor de ecocondiționalitate (SMR și GAEC), în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.
În principal, vor fi verificate următoarele aspecte :
SMR 4 – Principii şi cerinţe generale ale legislaţiei alimentare şi proceduri în domeniul siguranţei produselor alimentare
Se consideră respectată condiţia SMR 4 atunci când sunt îndeplinite cerinţele privind igiena alimentelor şi a hranei pentru animale, există documente prin care se poate realiza trasabilitatea produselor alimentare iar alimentele plasate pe piaţă se încadrează în parametrii de siguranţă şi calitate stabiliţi de legislaţia sanitară veterinară în vigoare.
Fermierii care cresc animale sau obţin produse primare de origine animală, trebuie să întocmească şi să păstreze documente de evidenţă cu privire la: natura şi originea furajelor utilizate în hrana animalelor.
Ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un produs primar de origine animală implică un risc pentru sănătatea publică, fermierii trebuie să dispună de proceduri pentru retragerea/rechemarea din consumul uman a alimentului şi să notifice la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, măsurile dispuse. Direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, va notifica prin Sistemul rapid de alertă, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.
Se consideră nerespectată condiţia SMR 4 în situaţia în care:
a) au fost distribuite pe piaţă alimente nesigure, neadecvate consumului uman;
b) nu au fost respectate normele de igienă;
c) nu sunt respectate cerinţele privind igiena alimentelor şi a hranei pentru animale;
d) nu există documente privind evidenţa produselor alimentare şi a hranei pentru animale în vederea stabilirii trasabilităţii;
e) fermierii care cresc animale sau obţin produse primare de origine animală, nu au întocmit/păstrat documente de evidenţă cu privire la: natura şi originea furajelor utilizate în hrana animalelor.
Trasabilitatea produselor alimentare, ingredientelor care intră în compoziţia alimentelor, precum şi a furajelor de-a lungul lanţului alimentar este un element esenţial pentru asigurarea siguranţei alimentare.
- La nivelul exploataţiilor agricole care desfăşoară activităţi de producţie, prelucrare şi punere pe piaţă a alimentelor şi a hranei pentru animale se verifică dacă :
a) Există registrul exploataţiei (intrări şi ieşiri de efective, sacrificări, mortalitate, neutralizare cadavre etc.) completat corespunzător, conform prevederilor legale în vigoare. Registrul de exploataţie se solicită în cazul exploataţiilor comerciale. În cazul exploataţiilor nonprofesionale şi al celor comerciale de tip A, acesta poate fi înlocuit de colecţia de documente.
b) Fermierul deţine documentele privind originea şi starea de sănătate a animalelor achiziţionate în scopul producţiei de alimente. În cazul exploataţiilor nonprofesionale şi al celor comerciale de tip A care plasează pe piaţă produse de origine animală se verifică carnetul de sănătate, completat la zi, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
c) Registrul de consultaţii şi tratamente în fermă este completat corespunzător. În cazul exploataţiilor nonprofesionale şi al celor comerciale de tip A, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia de a notifica DSVSA judeţeană şi proprietarul animalului asupra interdicţiei de livrare a laptelui in vederea procesarii acestuia.
d) Fermierul deţine documentele privind natura şi originea produselor furajere folosite în hrana animalelor sau introduse pe piaţă. În cazul exploataţiilor nonprofesionale şi al celor comerciale de tip A, nu se aplică.
e) Fermierul deţine rezultatul analizelor pentru furajele şi ingredientele folosite în hrana animalelor sau introduse pe piaţă. Se verifică buletinele de analiză conform planului de autocontrol, numai în cazul exploataţiilor comerciale.
f) Sunt ţinute evidenţele de către Fermierul în privinţa produselor de protecţie a plantelor şi biocidele utilizate în realizarea produselor de origine animală sau vegetală. Nu se aplică la gospodăriile individuale.
g) Fermierul deţine rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau plante, care sunt importante pentru sănătatea umană. În cazul producătorilor de lapte trebuie să fie disponibile buletinele de analiză privind calitatea laptelui în cazul în care laptele este plasat pe piaţă. În cazul în care hrana pentru animale este plasată pe piaţă, se verifică dacă fermierul deţine documéntele privind înregistrarea/autorizarea ca operator în domeniul hranei pentru animale.
h) Există date relevante pe eticheta produselor alimentare şi a hranei pentru animale achiziţionate sau distribuite pe piaţă. În cazul produselor alimentare de origine animală obţinute în centrele de prelucrare a laptelui integrate în cadrul exploataţiei se verifică respectarea prevederilor legislaţiei specifice în vigoare
i) În cazul hranei pentru animale se verifică respectarea legislaţiei în vigoare privind etichetarea acesteia şi, după caz, dacă fermierul deţine reţeta de utilizare a aditivilor furajeri în hrana animalelor, precum şi a aditivilor alimentari în fabricarea produselor alimentare. Fermierul deţine reţeta de utilizare a aditivilor alimentari în fabricarea produselor alimentare în cazul produselor obţinute în centrele de prelucrare a laptelui integrate în cadrul exploataţiei. Nu se aplică în cazul gospodăriilor individuale.
j) Există planul fermei, iar circuitele pe care le utilizează în fermă şi sistemul de depozitare a produselor sunt corespunzătoare. Se verifică modul în care fermierul aplică proceduri în vederea evitării contaminării încrucişate a produselor obţinute, prin nerespectarea fluxurilor stabilite pentru circulatia personalului, materiilor prime/produselor finite, materialelor de ambalaj, deseurilor etc.
k) Fermierul detine informaţii cu privire la responsabilităţile directe în domeniul siguranţei produselor alimentare şi a hranei pentru animale – existenţa facilităţilor de acces la astfel de informaţii/surse de informare.
l) În cazul în care produsele de origine animală/hrana pentru animale sunt plasate pe piaţă, se verifică dacă fermierul este informat cu privire la responsabilităţile ce-i revin în calitatea sa de operator de industrie alimentară/hrană pentru animale.
- În cazul fermierilor cu activitate în domeniul alimentar se verifică dacă:
a) Sunt respectate normele generale privind igiena produselor alimentare la nivelul producţiei primare şi a operaţiunilor asociate acesteia (transportul, depozitarea şi manipularea de animale vii şi produse primare la locul de producţie, operaţiunile de transport pentru livrarea acestora).
b) Sunt respectate normele generale privind igiena produselor alimentare de origine animală la nivelul producţiei primare şi a operaţiunilor asociate acesteia (transportul, depozitarea şi manipularea de animale vii şi produse primare la locul de producţie, operaţiunile de transport şi livrarea acestuia), conform prevederilor cuprinse în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 111/2008.
c) Sunt respectate regulile de bune practici privind igiena produselor alimentare de origine animală în toate etapele producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării acestora, pentru adăposturile pentru animale, spaţiile în care se realizează mulsul, sacrificarea, abatorizarea, recoltarea produselor, echipamentele de muls, abatorizare, recoltare, animalele de producţie, personalul de deservire, spaţiile de depozitare a produselor; mijloacele de transport şi distribuţie;
d) Sunt respectate regulile de bune practici privind igiena produselor alimentare de origine animală în toate etapele producerii, prelucrării, depozitării şi comercializarii acestora, pentru adăposturile pentru animale, spaţiile în care se realizează mulsul, igienizarea, echipamentelor de muls, a spaţiilor de depozitare a produselor, a mijloacelor de transport şi distribuţie.
e) Fermierii deţin informaţii cu privire la bunele practici privind igiena produselor alimentare de origine animală pe care le realizează la nivelul exploataţiei – deţinerea unui exemplar al Ghidului de bune practici privind igiena produselor alimentare de origine animală. Se aplică în cazul produselor obţinute în centrele de prelucrare a laptelui integrate/independente în cadrul exploataţiei, punctele de debarcare a peştelui, stupinelor, centrelor de sacrificare a păsărilor la nivelul fermelor, carmangerii, măcelării etc.
f) Fermierii deţin informaţii cu privire la bunele practici privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor (erbicide, insecticide, fungicide etc.), a biocidelor şi a produselor pentru dezinfecţie şi igienizare la nivelul fermei – deţinerea unui exemplar al Codului de bune practici în fermă.
SMR 5 – Interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal, tireostatic şi beta-agoniste în creşterea animalelor
Conformitatea SMR 5 – se consideră atunci când crescătorii de animale nu deţin şi nu administrează în tratamentul aplicat animalelor de fermă produse medicinale veterinare ce conţin substanţe interzise, cum ar fi: substanţe tireostatice, stilbenele, derivaţii de stilbene, sărurile şi esterii acestora şi respectiv 17 beta- estradiol şi derivaţii esterificaţi ai acestuia, precum şi produse medicinale veterinare ce conţin substanţe care au acţiune estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17 beta-estradiol şi derivaţii esterici ai acestuia.
Fermierii trebuie să respecte normele sanitare veterinare privind utilizarea unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor beta-agoniste în scopuri terapeutice sau zootehnice, să folosească produsele medicinale veterinare autorizate, numai în scopurile pentru care sunt autorizate şi cu prescripţie de la medicul veterinar.
În cazul exploataţiilor comerciale, medicul veterinar responsabil trebuie sa tina evidenta înregistrarilor privind utilizarea substanţelor cu efect hormonal, tireostatic şi beta-agonist, în registrul de consultaţii şi tratamente.
Neconformităţi SMR 5: în timpul efectuării controlului pe teren se constată dacă fermierii:
– deţin şi administrează animalelor de fermă produse medicinale veterinare ce conţin substanţe interzise;
– nu respectă normele sanitare veterinare privind utilizarea unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor beta-agoniste;
– nu permit medicului veterinar oficial accesul pentru prelevarea de probe în scopul efectuării controlului anumitor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele acestora;
– nu deţin registrul de consultaţii şi tratamente completat la zi, în cazul exploataţiilor comerciale.
- În cazul exploataţiilor comerciale:
– Inspectorul DSVSA verifică existenţa unui contract de prestări servicii valabil, încheiat cu un medic veterinar de liberă practică, organizat în condiţiile legii, care asigură supravegherea sanitară veterinară a animalelor de fermă;
– Inspectorul DSVSA verifică dacă exploataţia deţine registru de consultaţii şi tratamente completat corespunzător, urmărind în special utilizarea substanţelor cu efect hormonal, tireostatic şi beta-agonist;
– Inspectorul DSVSA verifică dacă sunt respectate perioadele de aşteptare pentru produsele medicinale veterinare care conţin substanţe cu acţiune tireostatică, estrogenă, androgenă şi beta-agonistă administrate în scop terapeutic.
- În cazul exploataţiilor noncomerciale (gospodării individuale):
– Se verifică dacă în registrul de consultaţii şi tratamente (deţinut de către medicul veterinar de liberă practică, care asigură supravegherea sanitară veterinară a animalelor din gospodăriile populaţiei şi care, pentru acţiunile sanitare veterinare strategice este împuternicit de către DSVSA din raza de activitate) sunt precizate tratamentele efectuate cu substanţe cu efect hormonal, tireostatic şi beta-agoniste.
SMR 6 – Identificarea şi înregistrarea porcinelor
Deţinătorii animalelor din specia suine au următoarele obligaţii:
1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizaţie profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor (SNIIA):
a) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie;
b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;
c) să solicite utilizatorului eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite;
d) să păstreze registrul exploatatei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
e) să predea utilizatorului documentele de mişcare destinate acestuia, cu care a achiziţionat animalele;
f) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să solicite utilizatorului aplicarea acesteia.
2. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploataţiei, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să solicite direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (DSVSA) judeţene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie;
c) să identifice şi să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploataţie;
d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naştere, mişcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;
e) să completeze şi să deţină asupra lor pe timpul transportului documentele de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite;
f) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
g) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie.
3. În cazul exploataţiilor comerciale:
a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA; să achiziţioneze crotalii (în cazul exploataţiilor comerciale de tip A) şi/sau trusa de tatuaj (în cazul exploataţiilor comerciale industriale) pentru identificarea animalelor din exploataţie;
b) să identifice animalele din exploataţie;
c) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precum şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
d) să înregistreze în SNIIA animalele identificate individual (în cazul exploataţiilor comerciale de tip A) sau pe lot (în cazul exploataţiilor comerciale industriale), precum şi intrările şi ieşirile animalelor în/din exploataţie şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
e) să completeze formularele de mişcare pentru suine vii (în cazul exploataţiilor comerciale industriale) sau documentele de mişcare (în cazul exploataţiilor comerciale de tip A) pentru animalele deţinute, ce fac obiectul mişcării între exploataţii;
f) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârşitul lunii ianuarie a anului în curs efectivul deţinut la 1 ianuarie a anului în curs în cazul exploataţiilor comerciale industriale de suine.
SMR 7 – Identificarea şi înregistrarea bovinelor
Deţinătorii animalelor din specia bovine au următoarele obligaţii:
1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizaţia profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie;
b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;
c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare în cazul achiziţionării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale;
d) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precum şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
e) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termenul prevăzut de legislaţia sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului şi înregistrarea acestuia în RNE);
f) să ridice de la sediul DSVSA judeţene paşaportul bovinei, să achite contravaloarea acestuia şi să îl păstreze în condiţii bune;
g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al paşaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
h) să solicite utilizatorului înscrierea în paşaport a noului deţinător în cazul cumpărării animalului;
i) să deţină asupra lor paşaportul animalului în timpul transportului acestuia.
2. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploataţiei, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie;
c) să identifice şi să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploataţie;
d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naştere, mişcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;
e) să completeze şi să deţină asupra lor pe timpul transportului documentele de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite;
f) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
g) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;
h) să ridice de la sediul DSVSA judeţene paşaportul pentru bovine, să achite contravaloarea acestuia şi să îl păstreze în condiţii bune;
i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al paşaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
j) să înscrie în paşaport noul deţinător în cazul cumpărării animalului;
k) să deţină asupra lor paşaportul animalului în timpul transportului acestuia.
3. În cazul exploataţiilor comerciale:
a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziţioneze crotalii necesare identificării animalelor din exploataţie;
c) să identifice animalele până la vârsta de 20 de zile şi să le înregistreze în baza de date RNE;
d) să actualizeze zilnic registrul exploataţiei, precum şi baza de date RNE;
e) să ridice de la DSVSA judeţene în termen de 14 zile de la înregistrarea bovinelor paşapoartele acestora, achitând contravaloarea lor;
f) să deţină asupra lor paşaportul animalelor în timpul transportului acestora;
g) să înscrie în paşaportul animalelor datele ultimului deţinător;
a) h) să completeze documentele de mişcare pentru animalele deţinute ce fac obiectul mişcării între exploataţii.
SMR 8 – Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine
Deţinătorii animalelor din speciile ovine şi caprine au următoarele obligaţii:
1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizaţia profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie;
b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;
c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare, în cazul achiziţionării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale;
d) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precum şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
e)să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să fie aplicată în termenul prevăzut de legislaţia sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului şi înregistrarea acestuia în RNE).
2. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploataţiei, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie;
c) să identifice şi să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploataţie;
d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naştere, mişcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal;
e) să completeze şi să deţină asupra lor pe timpul transportului documentele de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite;
f) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie etc.);
g) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie.
3. În cazul exploataţiilor comerciale:
a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor din exploataţie;
b) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA;
c) să se asigure că toate animalele din exploataţie ce au vârsta de peste 6 luni sunt înregistrate în SNIIA;
d) să completeze documentele de mişcare pentru animalele ce vor fi mişcate din exploataţia deţinută şi să înregistreze în SNIIA ieşirea animalelor din exploataţie, precum şi eventualele intrări;
e) să actualizeze zilnic registrul exploataţiei şi baza de date RNE.
SMR 9 – Prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)
Conformitatea SMR 9 este constatată în situaţia în care deţinătorii animalelor rumegătoare respectă:
a) interdicţia de a nu hrăni animalele rumegătoare cu proteine de origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală procesate sau cu preparate furajere ce conţin astfel de proteine;
b) obligaţia de a notifica imediat medicul veterinar din localitate orice îmbolnăvire sau moarte a animalelor prin accesarea informaţiilor din registrul de tratamente şi consultaţii existent la medicul veterinar şi a celor referitoare la exploataţie din SNIIA;
c) interdicţia privind mişcarea animalelor în şi din exploataţie în caz de suspiciune până la aflarea rezultatelor examinării sau în caz de confirmare oficială a prezenţei unei forme de EST;
d) măsurile stabilite de medicul veterinar prin verificarea actelor sanitare veterinare utilizate în caz de suspiciune sau confirmare şi a SNIIA, în caz de suspiciune sau confirmare a EST;
e) interdicţia privind punerea în consum a cărnii şi a altor produse provenite de la animalele în cauză, până nu se cunoaşte rezultatul testelor efectuate pentru depistarea EST;
f) prevederile privind punerea pe piaţă şi exportul de bovine, ovine sau caprine prin existenţa certificatului de sănătate;
obligaţia de a notifica sacrificarea rumegătoarelor, în vederea testării celor pentru care este obligatorie testarea pentru depistarea EST de către medicul veterinar din localitate.
g) interdicţia de sacrificare a bovinelor în exploataţii/gospodării individuale.
Bovinele se sacrifică numai în abatoare autorizate, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în care pot fi sacrificate în exploataţie, sub supravegherea medicului veterinar, urmată de recoltarea de probe în vederea testării pentru EST, pentru cele care îndeplinesc cerintele de testare.
Neconformitatea SMR 9: În urma inspecţiei, se constată că:
a) probele prelevate în vederea verificării respectării interdicţiei totale de furajare cu proteine de origine animală indică prezenţa proteinelor de origine animală, inclusiv a proteinelor de origine animală procesate;
b) nu a anunţat medicul veterinar din localitate cu privire la orice suspiciune a unei forme de EST sau îmbolnăvire a animalelor şi/sau la moartea animalelor aflate în proprietate;
c) a mişcat animalele din exploataţie în caz de suspiciune/confirmare până la aflarea rezultatelor examinării formei de EST;
d) nu a respectat măsurile stabilite de medicul veterinar în caz de suspiciune/confirmare a EST;
e) a comercializat carnea şi alte produse provenite de la animalele în cauză, până la aflarea rezultatului testelor efectuate pentru depistarea EST;
f) a introdus pe piaţă şi exportul de bovine, ovine sau caprine prin existenţa certificatului de sănătate;
g) nu a anunţat orice sacrificare prin absenţa buletinelor de analiză pentru animalele pentru care este obligatorie testarea;
h) nu a respectat interdicţia de sacrificare a bovinelor în exploataţii/gospodării individuale .
- La nivelul exploataţiilor comerciale inspectorul DSVSA verifică :
a) Deţinerea cel puţin a unui buletin de analiză pe an, în cadrul programului de autocontrol, eliberat de către un laborator autorizat şi, dacă este cazul, a buletinelor de analiză eliberate de către laboratoarele sanitare veterinare desemnate pentru analiza probelor din cadrul programului de control oficial, privind identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală din furaje şi dacă se constată absenţa unor făinuri proteice sau a unor substante interzise (fosfat dicalcic, fosfat tricalcic de origine animală) cu rezultate negative, atunci obligaţia a fost îndeplinită.
b) Respectarea obligaţiei de a anunţa orice îmbolnăvire sau moarte prin accesarea informaţiilor din registrul de tratamente şi consultaţii existent la medicul veterinar şi a celor referitoare la exploataţie din SNIIA, astfel:
- i. existenţa unui contract de prestări servicii valabil, încheiat cu un medic veterinar de liberă practică, organizat în condiţiile legii, care asigură supravegherea sanitară veterinară a animalelor din explotaţie;
- ii. deţinerea în exploataţie a registrului de consultaţii şi tratamente sanitare veterinare completat la zi,;
- iii. deţinerea la nivelul exploataţiei a registrului de mortalitate completat la zi;
- La nivelul exploataţiilor nonprofesionale inspectorul DSVSA verifică :
a) administrarea de nutreţuri combinate în furajarea animalelor, prin inspecţie vizuală. Dacă se utilizează nutreţuri combinate, se solicită elementele de identificare ale furajului şi dacă se constată absenţa unor făinuri proteice sau a unor substante interzise (fosfat dicalcic, fosfat tricalcic de origine animală) atunci obligaţia a fost îndeplinită. Dacă exploataţia a făcut obiectul vreunei suspiciuni privind nerespectarea interdicţiei totale de furajare, în acest caz se verifică telefonic la LSVSA judeţeană dacă au fost prelevate probe de furaje din aceea explotaţie şi dacă da, care au fost rezultatele testelor, în cazul unor rezultate negative, obligaţia a fost îndeplinită;
b) respectarea obligaţiei de a anunţa orice îmbolnăvire sau moarte prin accesarea informaţiilor din registrul de tratamente şi consultaţii existent la medicul veterinar şi a celor referitoare la exploataţie din SNIIA, astfel:
- i. îndeplinirea cerinţelor din SMR7, în cazul bovinelor şi SMR 8 în cazul ovinelor şi caprinelor.
- ii. registrul de consultaţii şi tratamente (deţinut de către medicul veterinar de liberă practică, care asigură supravegherea sanitară veterinară a animalelor din gospodăriile explotaţiile nonprofesionale), cu consemnarea tratamentelor administrate animalelor din specia bovine, ovine şi caprine;
- iii. registrul format din colecţia de documente a proprietarului (documentul F3) iar în SNIIA, respectiv dacă au fost înregistrate cazurile de mortalitate şi ce alte evenimente au suferit animalele din exploataţia respectivă; daca există discrepanţe, obligaţia nu a fost respectată.
c) respectarea obligaţiei de a nu mişca animalele din exploataţie în caz de suspiciune de EST până la aflarea rezultatelor examinării prin verificarea actelor sanitare veterinare utilizate în caz de suspiciune şi a registrului format din colecţia de documente a proprietarului şi SNIIA;
d) respectarea prevederilor referitoare la punerea pe piaţă şi exportul de bovine, ovine sau caprine prin existenţa formularului F2.
e) respectarea obligaţiei de a anunţa orice sacrificare prin existenţa buletinelor de analiza pentru animalele pentru care este obligatorie testarea, respectiv:
. .
- i. numărul de bovine, ovine şi/sau caprine existent la data controlului în exploataţie şi numărul de bovine, ovine şi/sau caprine existent în registrul format din colecţia de documente a proprietarului şi SNIIA;
- ii. evenimentele înregistrate de animalele din exploataţia respectivă, si la animalele sacrificate care îndeplinesc cerinţele de testare, se verifica existenţa buletinelor de analiza la medicul veterinar; daca există animale sacrificate şi netestate pentru EST, obligaţia nu a fost respectată în cazul bovinelor.
f) respectarea obligaţiei de a nu sacrifica animalele în exploataţii /gospodării individuale, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, prin verificarea actelor sanitare veterinare şi a SNIIA.
Deţinătorii de animale din speciile bovine, ovine, caprine au următoarele obligaţii:
1. Să nu hrănească animalele rumegătoare cu proteine de origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală procesate sau cu preparate furajere ce conţin astfel de proteine.
2. Să anunţe medicul veterinar din localitate despre orice îmbolnăvire a animalelor şi/sau despre moartea animalelor aflate în proprietate sau îngrijire sau în timpul transportului, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.
3. Să respecte interdicţia privind mişcarea animalelor în şi din exploataţie, atunci cînd în exploataţie există animale suspecte sau îmbolnăvite de infecţie cu EST şi exploataţia este plasată de medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind supusă unor restricţii oficiale de circulaţie până la aflarea rezultatelor examinării.
4. Să permită aplicarea şi să respecte măsurile stabilite de medicul veterinar în caz de suspiciune sau confirmare a EST prevăzute de legislaţia sanitară veterinară în vigoare.
5. Să nu pună în consum şi să nu aplice marca de sănătate pentru carcasele, inclusiv pielea şi organele, provenite de la rumegătoarele identificate şi înregistrate pentru care există obligaţia testării pentru EST până la obţinerea rezultatului.
6. Să anunţe medicul veterinar din localitate despre orice intenţie de a pune pe piaţa internă sau de a exporta bovine, ovine sau caprine aflate în proprietate sau îngrijire şi spermă, embrioni şi ovule provenite de la acestea, în vederea completării certificatului de sănătate de către medicul veterinar.
7. Să anunţe intenţia de a sacrifica rumegătoarele aflate în proprietate sau îngrijire, în vederea testării celor pentru care este obligatorie testarea pentru depistarea EST de către medicul veterinar din localitate.
8. Să nu sacrifice bovinele în exploataţii/gospodarii individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar veterinar, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în care animalul poate fi sacrificat în exploataţie, sub supravegherea medicului veterinar, urmată de recoltarea de probe de laborator în vederea testării pentru EST.
În toate cazutile în care se constată neconformități, acestea se vor opera obligatoriu în fișele de inspecție, iar în funcție de gravitatea și amploarea neconformităților se vor lua imediat măsuri de sancționare contravențională.
Neconformitățile semnalate pot duce și la sancționări parțiale sau totale în privința subvențiilor.
Director executiv,
Dr. SIKÓ BARABÁSI Sándor
