Recuperarea debitelor: Ordonanța de plată pe înțelesul tuturor
Cererea întocmită de creditor în materia somației de plată trebuie să îndeplinească toate condițiile impuse de Codul de procedură civilă pentru cererea de chemare în judecată. La cerere se atașează înscrisurile pe care creditorul își întemeiază acțiunea.
Pe lângă condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere de judecată, pentru promovarea unei somații de plată, mai există și unele condiții speciale. Iată condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere de judecată, în vederea promovării unei somații de plată: creanța să constea într-o sumă de bani; creanța să fie certă, lichidă și exigibilă; creanța să fie constatată printr-un înscris asumat de părți.
1. Creanța trebuie să constea într-o sumă de bani.
Este evident faptul că din reglementare este clar că nu se pot cere pe calea somației de plată obligații de a face sau a nu face. Nu este important izvorul obligației de plată sau natura raporturilor ce stau la baza ei, respectiv civile sau între profesioniști.
2. Creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă.
Caracterul cert se apreciază în raport de prevederile art. 379 alin. (3) din C.proc.civ. “Creanța certă este aceea a cărei existentă rezultă din însuși actul de creanță sau/și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.”
Creditorul este cel care trebuie, în momentul când depune acțiunea, să dovedească certitudinea creanței, adică existența sa neîndoielnică.
Invocarea de către debitor a excepției de neexecutare a contractului, excepție care îndeplinește condițiile legale, duce la respingerea cererii prin pierderea caracterului cert al creanței si prin faptul că excepția de neexecutare a contractului este o excepție de fond, iar judecătorul nu poate deduce judecății prin procedura urgentă a somației de plată a fondului raporturilor juridice dintre părți.
Mai mult, cererea va fi respinsă în situația în care debitorul invocă stingerea obligației de plată printr-unul din modurile prevăzute de lege.
Caracterul lichid: Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau, și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Având în vedere că, creanța trebuie să constea într-o sumă de bani, atunci aceasta trebuie să fie precis cuantificată.
Din prevederile de mai sus stipulate de art. 379 alin. (4) din C.proc.civ. rezultă că prin somația de plată se pot acorda și penalități, actualizări și alte dobânzi.
Pentru a fi acordate, penalitățile trebuie să fie cuantificate exact prin clauza penală existentă în contractul încheiat între părți.
Intervenția instanței în modificarea penalităților prevăzute de clauza penală se face potrivit reglementărilor din Noul Cod civil. Actualizarea creanței trebuie cerută de creditor prin acțiunea principală, pentru că deși există posibilitatea acordării acestor actualizări în chiar enunțul Ordonanței de Urgență nr. 5/2001, instanța neputând să o dispună din oficiu.
Caracterul exigibil: Creanța este exigibilă de la data scadenței, iar scadența reprezintă termenul la care trebuie platită creața.
Cererea care e introdusă înainte de exigibilitatea creanței va fi respinsă ca prematură. În cazul în care creanța este scadentă parțial, și cererea în somație de plată va fi admisă tot în parte.
3. Creanța trebuie saă fie constatată printr-un înscris asumat de părți
Înscrisul asumat de părți poate să fie un contract, un statut sau regulament, un înscris sub semnatură privată, pot fi registre, facturi acceptate de părți, acte autentice în măsura în care nu constituie titluri executorii, corespondența electronică coroborată cu alte mijloace de probă permise de procedura specială, etc.
www.coltuc.ro