În cadrul ediţiei a XX-a a Zilelor Andrei Şaguna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, a avut loc cea de patra ediţie a Colocviului Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei.

La colocviu au participat peste 35 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, muzeografi, jurişti, sociologi, doctoranzi, masteranzi, profesori, preoţi şi alţi intelectuali care au preocupări privind cercetarea interdisciplinară a spaţiului sud-est transilvan. În cadrul simpozionului, ale cărui lucrări au fost moderate de prof. univ. dr. Ioan Giurcă şi dr. Alin Spânu, din Bucureşti, după transmiterea mesajului de binecuvântare, din partea IPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, au fost prezentate referate, rapoarte şi informări referitoare la cercetările şi proiectele privind românitatea din sud-estul Transilvaniei, după cum urmează: Informare privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, în perioada iunie 2011 – iunie 2012 (dr. Ioan Lăcătuşu; Centrul European de Studii Covasna-Harghita); Cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (dr. Valeriu Kavruc, dr. Dan Buzea, Andrea Deak, dr. Adela Kovacs); Proiect de cercetare exploratorie. Graniţa romană în estul provinciei Dacia – Proiect finanţat de C.N.C.S (dr. Alexandru Popa, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni); Raportul dintre teritoriu -patrimoniu – identitate culturală în mediul multietnic. Diseminare în cadrul proiectului POSDRU Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale, derulat prin Şcoala Postdoctorală a Academiei Române (dr.Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş); Realităţi multiculturale şi plurilingvistice în context european. Identităţi muzicale în Regiunea Autonomă Trentino- Alto Adige, Italia (proiect „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României, din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013), (dr. Constantin Secară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române Bucureşti); Proiectul cercetării sociologice cu tema Situaţia comunităţilor locale din Harghita şi Covasna ( prof. univ. dr. Radu Baltaziu, Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Bucureşti); Proiectul cu tema „Catolicii din Moldova între Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană” (dr. Anton Coşa, Asociaţia Romano-catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Bacău); Proiectul „Protejează viaţa. Acţiuni pentru regenerarea morală a neamului românesc”, (pr. dr. Ciprian Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Asociaţia „Pro Vita” Sf. Gheorghe).

În programul colocviului au fost prezentate următoarele volume: Profesioniştii noştri. Ioan Ranca la 80 de ani– ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Liviu Boar, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012; „UN APEL PENTRU CEI MORŢI” Rapoartele preoţilor greco-catolici. 1848-1849, Elena Mihu, Editura Buna Vestire, Blaj, 2012; Drama Ardealului.1848-1849. Pierderi umane şi materiale în timpul revoluţiei şi războiului civil în Transilvania centrală, Ana Hancu, Tg. Mureş, 2012; Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime, Ioan Tomole, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012; Cronica învăţământului din Vama Buzăului, Corina Sporea-Bărăgan, Editura Scrisul Prahovean-Ceraşu, 2012; Bucuria lecturii, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2012; Pledoarie în apărarea pădurii, Ilie Muşat, Editura Nico, Tg. Mureş, 2012.

În acelaşi cadru au fost înmânate premiile I.I. Russu, ediţia 2012, acordate  pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria şi devenirea românilor din  Covasna şi Harghita, următoarelor personalităţi: pr. prof. dr. Vasile Oltean, Braşov ( Laudatio de pr. drd. Sebastian Pârvu); prof. univ. dr. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca, (Laudatio de drd. Vasile Lechinţan); prof. Vilică Munteanu, Bacău, (Laudatio de prof. Vasile Stancu); prof. Doina Dobreanu, Subcetate, jud. Harghita (Laudatio de prof. Ilie Şandru); prof. Nicu Vrabie, Miercurea Ciuc (Laudatio de prof. Doru Dobreanu).

Programul a cuprins şi un moment In memoriam: pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan (1928-2012), în care pr. dr. Ciprian Staicu şi dr. Ioan Lăcătuşu au prezentat repere din viaţa şi opera marelui teolog ortodox precum şi manifestările ce urmează a fi organizate pentru cinstirea memoriei sale.

Din dezbaterile care au avut loc pe marginea temelor prezentate şi a lucrărilor  lansate, în cadrul colocviului, s-au desprins următoarele concluzii:

– Conducerea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, printr-un management performant, a reuşit să modernizeze spaţiile de expunere muzeală şi să amenajeze expoziţiile Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc, Prima şcoală românească din Sf. Gheorghe şi Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, expoziţii apreciate ca fiind printre cele mai moderne din întreaga ţară.  Specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni- Adela Kovacs şi Dan Buzea, împreună cu pr. drd. Sebastian Pârvu, au finalizat  proiectul Digitizarea patrimoniului eclezistic din cadrul colecţiei aflată la Muzeul Spiritualităţii Româneşti, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

– O altă reuşită o reprezintă finalizarea proiectului Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, cercetare cuprinzătoare efectuată pe parcursul a mai multor ani de zile, de către etnografii Nicolae Bucur şi Constantin Catrina care, din păcate, nu a putut fi editată încă, din lipsa  resurselor financiare.

– În acelaşi trend se înscriu şi bursele postdoctorale obţinute de către dr. Dorel Marc din Tg. Mureş şi dr. Constantin Secară din Bucureşti, în cadrul cărora sunt întreprinse cercetările: Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic. Studiul de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate (dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş) şi Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan. (dr.Constantin Secară).

– A fost remarcat câştigul reprezentat de finalizarea cu succes a două teze de doctorat având ca teme: Administraţia publică teritorială, autor Codrin Dumitru Munteanu, lucarea apărută la  Editura „Universul Juridic”, colecţia Monografii, Bucureşti, 2011 şi Biserici, şcoli,comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), autor Nicoleta Ploşnea, volum apărut la Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2012. Alte două lucrări de doctorat, de larg interes pentru istoria românilor din zonă, sunt în curs de finalizare: Biserica Ortodoxă din Covasna şi Harghita în timpul regimului comunist (prof. drd. Costel Cristian Lazăr, din Topliţa) şi Românii din fostele scaune secuieşti în revoluţia de la 1848-1849 (Pr. drd. Sebastin Lucian Pârvu, din Sf. Gheorghe)

– Participanţii la colocviu au apreciat valoarea cercetărilor ale căror concluzii au fost cuprinse în Raportul-studiu intitulat Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna, lucrare care se întemeiază pe cercetarea de teren efectuată de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova, în vara anului 2011, în câteva localităţi din judeţele Harghita şi Covasna, sub îndrumarea prof. univ. dr. Radu Baltasiu.

– Informarea privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, în perioada iunie 2011-iunie 2012, a  făcut o trecere în revistă a manifestărilor ştiinţifice organizate (sesiuni, simpozioane, colocvii etc),  manifestări dintre care menţionăm: sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, ediţia a XVII-a, Sf. Gheorghe, septembrie 2011; sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţioanl al Carpaţilor Răsăriteni, noiembrie 2011; sesiunea de comunicări ştiinţifice Istorie, Cultură, Civilizaţie şi Credinţă Străbună  organizată în cadrul Zilelelor Miron Cristea, ediţia aXIV-a, Topliţa, iulie 2011; dezbaterea cu tema Consecinţele adoptării Legii Statutului minorităţilor naţionale asupra românilor din Covasna şi Harghita şi a Statului Român organizată de Centrul European pentru Studiul Relaţiilor Interetnice din cadrul Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, la Palatul Parlamentului, Bucureşti, iunie 2011; simpozionul Nicolae Vecerdea – primul prefect român al judeţului Treiscaune, ianuarie 2012, Sf. Gheorghe; sesiunea de comunicări ştiinţfice Octavian C.Tăslăuan-pe coordonatele timpului, Bilbor, februarie 2012; masa rotundă cu tema Culegători de folclor în Arcul Intracarpatic, organizată de Fundaţia Mihai Viteazul, în cadrul Festivalului  concurs George Sbârcea, martie 2012; manifestările ştiinţifice din cadrul  Zilelor Miron Cristea Topliţa, Zilelor Justinian Teculescu Covasna, Zilelor Sf. Gheorghe, Zilelor Nicolae Colan şi Zilelor Andrei Şaguna din Sf. Gheorghe ş.a.

– Lista apariţiilor editoriale care abordează  teme de interes pentru problematica istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei cuprinde titluri precum: publicaţiile Angvstia 15/2011, Sangidava nr V/2011, Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”V/2012; volumele din colecţia „Profesioniştii noştri” a Editurii Eurocarpatica dedicate arhiviştilor şi istoricilor Liviu Boar, Ioan Ranca şi Dumitru Zaharia, dar şi alte lucrări, precum: Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate şi reverberaţii, ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011; Români şi unguri. 1940-2011, Petre Ţurlea, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2011; România la răscruce, Maria Cobianu Băcanu, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2011; Surâsul amintirilor, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011; Micul meu univers, Ileana Tarcău, Gheorgheni, 2011; Cântecul obârşiei, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011; Liceul din Subcetate la 50 de ani, coordonatori Vasile Dobreanu, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011;  Vremuri şi destine, Ilie Şandru, Editura NICO, Târgu-Mureş, 2011; Ctitori de neam, coordonator Elena Mândru, Gheorgheni, 2011; Voşlobenii şi Despărţământul Giurgeu al Astrei, Aurel I. Viţă, Mirela Moldovan (Viţa) Gheorgheni, 2012 .

– Dintre volumele aflate în curs de editare am reţinut: Monografia comunei Vâlcele, de Nicolae Moldovan şi Luminiţa Cornea, Eseuri teologice, de pr. Ioan Tămaş Delavâlcele, Solilocvii. Eseuri, de Ligia Dalila Ghinea, Cronici în vitralii, de Maria Stoica, Pagini monografice ale  localităţii Araci, de Cătălin Vlădărean, Din istoria localităţilor Arini şi Iarăşi, de Constantin Aitean Taus, Genealogia familiei Colan (coordonator Ioan Lăcătuşu), Cronologia istorică Sf. Gheorghe (Sângiorgiu) -550 de ani de atestare ca oraş, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, editarea a încă două piese de teatru scrise de Romulus Cioflec, volume îngrijite de Luminiţa Cornea ş.a.

– S-a remarcat prezenţa activă a editurilor din zonă: Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Angvstia a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, precum şi a editurilor Nico din Tg. Mureş, Internaţional din Gheorgheni, România Pur şi Simplu din Bucureşti, Magic Print Oneşti, Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca. ş.a

– Din păcate, majoritatea acestor lucrări au apărut în tiraje mici, fiind puţin cunoscute specialiştilor şi tuturor celor interesaţi de problematica complexă şi sensibilă a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei. În cazul publicaţiilor, problema a fost rezolvată cu ajutorul internetului. Un viitor proiect trebuie să-şi propună realizarea unei biblioteci virtuale, care să cuprindă întrega bibliografie referitoare la românii din Arcul Intracarpatic şi convieţuirea lor cu maghiarii şi celelalte  etnii din zonă.

– În cadrul colocviului au fost prezentate şi lucrările teologice Responsabili pentru toate, de arhimandrit Nectarie Antnopulos, Editura Egumeniţa, Bucureşti, 2010 şi Sf. Luca al Crimeii. Minuni contemporane, de acelaşi autor, Editura Sofia, Bucureşti, volume traduse din limba greacă  de pr. dr. Ciprian Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

– Participanţii la colocviu au reiterat propunerile formulate la ediţiile trecute referitoare la: necesitatea implicării Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară, în efectuarea unor cercetări privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate şi asigurarea finanţării editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi  multicultural europen contemporan.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail