Conducerea Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Covasna a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi Parchetul în legătură cu o serie de declaraţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, care ar fi prejudiciat imaginea instituţiei.

Comisarul şef-adjunct Mircea Diacon a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că Tamas Sandor a făcut în repetate rânduri remarci negative cu privire la activitatea Protecţiei Consumatorului Covasna, care au culminat, în luna septembrie cu compararea acestei instituţii cu organizaţia rasist-extremistă Ku Klux Klan din America.

„Am depus plângere la CNCD şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în care am arătat că preşedintele CJ, Tamas Sandor, a atacat o instituţie publică a statului român, denigrând activitatea acesteia, funcţionarii şi şefii ei în mod total nejustificat, doar pentru că ne facem datoria. Pesemne că domnul Tamas Sandor nu este de acord ca această instituţie să îşi facă treaba (…) Noi ne-am considerat lezaţi din punct de vedere profesional, avem Legea funcţionarilor publici, care ne apără, şi am cerut CNCD şi Parchetului să se pronunţe asupra declaraţiilor domnului Tamas Sandor şi să constate dacă sunt fapte penale”, a declarat Mircea Diacon.

În luna septembrie, la scurt timp după izbucnirea „scandalului micilor” de la Odorheiul Secuiesc, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că instituţiile statului român acţionează cu „dublă măsură” când vine vorba despre aplicarea legii în comunităţile de români şi cele locuite majoritar de maghiari şi a comparat Protecţia Consumatorului Covasna cu Ku Klux Klan (Ku Klux Klan este numele sub care sunt cunoscute mai multe organizații rasiste extremiste, dintre care prima a apărut după Războiul Civil American în 1865 în statul Tennessee (SUA). Membrii acestor organizații susțin superioritatea rasei albe și își exprimă adesea cu violență atitudinea de antisemitismanti-catolicismhomofobie. Scopurile inițiale ale organizației erau aparent nobile: „protejarea celor nevinovați și neajutorați” și „ajutorarea celor oprimați”. Două elemente au fost încă de la început îngrijorătoare: organizația se autointitula „Statul Invizibil”, Klanul îi considera pe albi superiori populației de culoare. Din cauza acestei adversități fața de negri, organizația nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foștii sclavi obținuseră drepturi egale cu populația albă. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor și orașelor, torturând și ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizația s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populația de culoare.-n red).
„Problema este că, de ani de zile, acţionează cu dublă măsură (…) Unii de la Protecţia Consumatorilor se comportă cum se comportau acum o sută de ani cei de la Ku Klux Klan. Ei fac diferenţă între maghiari şi români, cum se făcea între albi şi negri. Asta e problema”, a declarat, la acea vreme, preşedintele CJ, Tamas Sandor, care este şi liderul UDMR Covasna.

AGERPRES

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail