Consiliul Judeţean Covasna a dat autorizaţie de construcţie pentru fabrica de prelucrare a lemnului pe care concernul austriac Holzindustrie Schweighofer vrea să o ridice în localitatea Reci.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat ieri pentru AGERPRES că reprezentanţii firmei au adus toate avizele solicitate, prin urmare nu a existat niciun motiv legal pentru a nu i se elibera autorizaţia de construcţie.
„Noi am procedat legal şi corect. Am solicitat toate documentele necesare de la diferite instituţii, începând cu cele de la MapN şi terminând cu Agenţia de Mediu. Când o firmă aduce toate documentele, noi cei de la CJ nu avem altă posibilitate decât să întocmim autorizaţia în maximum 30 de zile. Firma austriacă a adus toate documentele completate (…) şi am dat autorizaţie de construcţie”’, a spus Tamas Sandor.
El a adăugat că nu există pericolul ca investitorul să ‘defrişeze pădurile’ din judeţ, contrar unor păreri venite din sfera civilă, deoarece este vorba despre o fabrică de prelucrare a lemnului şi nu de exploatare, prin urmare va achiziţiona materie primă de la firmele şi proprietarii de terenuri din zonă.
Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Covasna, Gheorghe Neagu, a confirmat că la Reci se doreşte construirea unei fabrici de prelucrare şi rindeluire a lemnului, deci nu de exploatare, iar aceasta nu va afecta peisajul, sursele de apă şi nici biodiversitatea.
Conducerea Holzindustrie Schweighofer a anunţat în luna martie anul trecut că intenţionează să construiască o fabrică de cherestea în localitatea Reci, în care va investi 150 de milioane de euro şi va crea circa 650 de noi locuri de muncă.
Preconizata investiţie a generat reacţii de protest din partea unor lideri politici maghiari şi a unor organizaţii neguvernamentale care au afirmat că fabrica va afecta mediul înconjurător, va distruge pădurile din judeţ, va falimenta micii întreprinzători locali din industria lemnului şi va avea efecte dezastruoase asupra rezervaţiei naturale „Mestecănişul” de la Reci, precum şi asupra turismului din zonă.
Concernul austriac mai are patru fabrici de cherestea în ţara noastră, la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, iar cea mai mare parte din cherestea este exportată pe piaţa asiatică, îndeosebi în Japonia.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
