De la 1 ianuarie 2023, ar trebui să putem plăti bacșiș ospătarului prin POS. Proiectul de lege care reglementează această „mulțumire” pentru serviciile oferite a fost adoptat marți, 13 decembrie de Camera Deputaților (for decizional). Însă vine cu modificări radicale față de ce știam până acum despre bacșiș.
Astfel vom putea plăti bacșișul, dacă vrem să lăsăm sau nu, cu cardul sau numerar. Este vorba despre o sumă de maxim 15%, însă nu este obligatoriu să lăsăm bani dacă nu dorim. Din această sumă, chelnerul va primi 90% pentru că 10% va fi oprit la sursă. Adică cel care primește bacșiș va plăti impozit pentru el.
Daniel Mischie, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) susține că este vorba despre ”un model european” care poate fi aplicabil și în România. ”Suntem în 2022, totul este digitalizat. Nu mai poți să faci bon de mână”, a spus Mischie.
„În prezent, ospătarul face ce vrea cu bacșișul”
Până pe 31 decembrie, bacșișul nu este impozitat. Însă se poate plăti doar cash. Altfel va fi considerat venit de natură salarială și va fi impozitat iar ospătarul va lua mai puțin de jumătate din sumă.
„În prezent, dacă mergeți la un restaurant și aveți o notă de plată de 1000 de lei, vă place serviciul și considerați că merită un bacșiș de 10%, adică 100 de lei, atunci lăsați bacșișul cash ospătarului. Ospătarul îl ia și mai departe face ce vrea el. Ori îl ia el pe tot, ori îl împarte, depinde de organizarea restaurantului.
Dacă vreți să lăsați bacșișul prin plata cu cardul sau cu ordin de plată, în cazul în care este vorba despre o firmă mare, nu se poate. Sau se poate dar este considerat un venit de natură salarială. Adică din 100 de lei mai întâi se reduce TVA de 19 %, apoi 56% reprezintă taxele salariale. Astfel că din 100 de lei, la ospătar mai ajunge 40 de lei.
Asta se întâmplă azi, dacă lăsați bacșișul pe card, din punct de vedere legal”, a explicat Daniel Mischie.
De la 1 ianuarie, bacșișul va fi impozitat cu 10%
Președintele HORA a explicat că de fapt organizația pe care o conduce a susținut ca guvernul să „găsească o cale ca acest bacșiș să poată fi încasat și pe card având în vedere că din ce în ce mai mult plățile sunt pe card și nu cash, iar restaurantele din zona urbană au foarte multe încasări cu cardul”.
Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Prevederile ar urma să intre în vigoare, potrivit prezentei legi, de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea acestor dispoziţii pot fi sanţionate cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei, conform proiectului legislativ.
„Soluția găsită a fost cea normală. Bacșișul încasat pe card se consideră venit din alte surse pentru ospătar și se impozitează cu 10%, cu reținere la sursă. La sfârșitul anului, chelnerul merge și declară la fisc venitul.
Când achitați bacșișul de 100 de elei, el se întâmplă cu reținerea impozitelor la sursă. Eu rețin 10 lei imediat și lui îi dau 90 de lei. Fiecare masă dintr-un restaurant este pe numele unui ospătar. Și acela încasează la sfârșitul zilei bacșișul respectiv. Suntem în 2022, totul este digitalizat. Nu mai poți să faci bon de mână. Tot bacșișul merge la angajați.
În cazul în care un proprietar de restaurante oprește o parte din bacșiș, se consideră venitul firmei și se tratează ca atare, ca servicii”, a mai spus Daniel Mischie.
Legea interzice operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.
Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.
Cum se plătește bacșișul și de ce este mai simplu în acest mod
„Mecanismul de plată, încasare și distribuire către angajați este extrem de simplu. Clientul alege valoarea bacșișului pe care vrea să-l plătească și indică pe nota de plată fie suma procentuală, fie suma absolută. Suma urmează a fi trecută distinct pe bonul fiscal eliberat de operatorul economic prestator al serviciului.
Acesta din urma asigură distribuirea integrală a bacșișurilor adunate către angajați, iar la data plății reține impozitul de 10% și îl virează la bugetul de stat. Deci, angajatul nu va fi obligat să facă nimic în plus fata de momentul actual, doar să înmâneze clientului nota de plată”, a explicat liberalul Bogdan Huțucă, președintele Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților, pe 8 noiembrie.
Daniel Mischie a mai spus că de fapt toată lumea are de câștigat de pe urma acestei măsuri.
„În primul rând operatorul nu este pus în fața faptului de a face inginerii financiare ca să poată să scoată acest bacșiș. Apoi, ospătarii încasează mai mult bacșiș, chiar și de la cei care nu folosesc cash în mod curent. Și nu în ultimul statul încasează 10% impozit. Nu este o sumă foarte mare, nu salvează bugetul României însă câștigă și statul un milion de euro pe an, deci toată lumea câștigă de aici”, a spus președintele HORA
Cum se lasă bacșiș în alte țări
În lume, cultura bacşişului diferă de la ţară la ţară.
Dacă în majoritatea lăsăm între 5 şi 20% din valoarea totală a notei de plată ca „tips”, în statele arabe, acesta variază de la 5 la 35% din valoarea serviciilor.
Ţări în care bacşisul se pune pe nota de plată, dar e cuviincios să mai laşi şi peste: Italia, Elveţia, Columbia, Egipt, Bolivia.
Ţări în care bacşişul este inclus în notă şi nu se aşteaptă nimic în plus: Argentina, Franţa, Brazilia.
Ţări în care nu se lasă bacşiş: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China.
Ţări în care clientul lasă între 10 şi 20% din nota de plată: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii etc.
În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele țări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislație.
Altele, însă, au prevederi în acest scop.
În Franța, bacșișul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajați, conform legii. Se consideră însă a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator.
În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societățile includ fie în prețul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o „taxa pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei și, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajați și astfel impozitate că atare.
În America, unele state chiar au încercat și au dat legi care să interzică bacșișul. Cele mai noi reglementari, propuse de Guvernul Trump în 2017, prevăd că tipsul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărțirea între staff-ul de servire și staff-ul din bucătărie.
Acesta poate însă decide și să îl păstreze, legal. Angajatul are obligația să își declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8%.
În situația în care din salariu + tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7.25 $ pe ora, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim.
Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială și taxa medicală pe veniturile din tips declarate de angajat.
https://ziare.com/
