Sintetizând principalele probleme prezentate şi dezbătute în cadrul simpozionului cu tema Centrul European de Studii Covasna-Harghita – 15 ani de activitate ştiinţifică, culturală şi civică, în slujba comunităţii, desfăşurat la Sf. Gheorghe în data de 26 noiembrie 2013, participanţii au hotărât să adopte următoarea Rezoluţie:
1. Participanţii la simpozion au reiterat propunerile formulate la ediţiile trecute referitoare la: necesitatea implicării Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară, în efectuarea unor cercetări privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei. În acest context, s-au reluat propunerile ca Academia Română să înfiinţeze o filială în judeţele Covasna şi Harghita, iar pentru început un colectiv de cercetare interdisciplinară.
2. Având în vedere rezultatele unor cercetări sociologice, care au constatat absenţa aproape totală a preocupărilor din partea statului şi a societăţii civile româneşti de a cunoaşte problematica specifică spaţiului sud-est transilvan şi de a oferi răspunsuri în plan strategic naţional, a fost reînnoită propunerea de a se înfiinţa o structură distinctă în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Strategii Guvernamentale, care să monitorizeze, să evalueze, să elaboreze şi să implementeze strategiile şi programele destinate problematicii specifice judeţelor Covasna şi Harghita.
3. S-a reafirmat apelul adresat clasei politice româneşti conform căruia, soluţiile adoptate în problema regionalizării şi protecţiei minorităţilor naţionale, trebuie să aibă la bază propunerile izvorâte din diagnoza realităţilor româneşti specifice judeţelor Covasna şi Harghita, judeţe în care populaţia de naţionalitate română este numeric inferioară.
4. În contextul în care, prin procesul de descentralizare, mai multe instituţii din domenii precum cultura, sănătatea, mediul ori agricultura trec în subordinea autorităţilor locale şi judeţene, se solicită o atenţie sporită din partea instituţiilor abilitate ale statului român, pentru ca în aceste instituţii să nu se realizeze o epurare etnică odată cu trecerea lor sub autoritate publică controlată exclusiv de etnici maghiari.
5. Având în vedere că datorită descentralizării şi sporirii autonomiei locale, în contextul politicii etnocentriste şi exclusiviste a autorităţilor locale udemeriste, românii din judeţele Covasna şi Harghita suportă de facto toate avatarurile unei minorităţi, fără ca de drept să se bucure de protecţia legală asigurată minorităţilor, se impune ca, în perspectiva reformei constituţionale şi legislative ce se preconizează, să se găsească soluţii legislative adecvate pentru înlăturarea acestor stări de fapt discriminatorii.
6. S-a solicitat găsirea modalităţilor adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 aAdunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor. Spre exemplu: minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României. Românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejaţi prin dispoziţiile acestui protocol”.
7. Participanţii la dezbateri au atras atenţia, din nou, asupra rezultatelor cercetărilor sociologice care au evidenţiat faptul că separarea drastică a procesului educaţional pe criterii etnice are consecinţe negative asupra convieţuirii interetnice din zonă, contribuind la antagonizarea gravă a celor două comunităţi – română şi maghiară –, antagonizare argumentată nu numai de înstrăinarea tot mai accentuată şi de lipsa de cunoaştere a valorilor reciproce, ci şi de sentimentele antiromâneşti cultivate programatic în rândul populaţiei de etnie maghiară, în primul rând prin familie, biserică şi şcoală.
8. Cu această ocazie, s-a convenit ca CESCH să continue demersurile în vederea asigurării finanţării, de la bugetul central, a publicaţiilor şi proiectelor culturale ale asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi pe cele care să permită dezvoltarea unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate.
9. S-a hotărât să se asigure continuarea acţiunilor de monitorizare a discriminării românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a actelor şi faptelor nelegale ale administraţiei publice care produc efecte antiromâneşti şi sesizarea, după caz, a autorităţilor legislative, executive şi judecătoreşti competente, în vederea restabilirii legalităţii şi sancţionarea autorităţilor, demnitarilor şi funcţionarilor care se fac vinovaţi de săvârşirea acestora.
10. Referitor la legea privind arborarea steagurilor (simbolurilor) specifice, ce se află în curs de elaborare la nivelul executivului, participanţiila Simpozion apreciază că se impun precizări clare, privind obligativitatea includerii unor elemente reprezentative româneşti, în simbolurile adoptate de administraţiile locale din judeţele Harghita şi Covasna, însoţite de precizarea conform căreia arborarea simbolurilor specifice ale comunităţilor locale să se facă numai însoţită de tricolorul românesc. Legea să conţină prevederi clare care să nu permită invocarea practicii conform căreia „ceea ce nu este interzis, este permis”, precum şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor sale.
11. Participanţii la Simpozionau considerat ca realistă aprecierea conform căreia elitele maghiare din România, Ungaria şi ţările vecine acesteia nu sunt capabile „să digere istoria”, rămânând încremenite într-un proiect costisitor pentru Europa, prin practicarea, în continuare, a unui discurs nostalgic şi neorevizionist şi promovarea mentalităţii de stăpân.
Înţelegând aspiraţiile culturale ale concetăţenilor maghiari, din analizele Centrului rezultă că asociaţiile şi instituţiile culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, nu vor gira niciodată conceptul de Ţinut Secuiesc, concept care le este străin şi care este ilegal, impus împotriva voinţei populaţiei româneşti. Este o iluzie şi o percepţie falsă convingerea liderilor maghiari potrivit căreia, la aproape 100 de ani dela Marea Unire, românii vor accepta vreodată instituţionalizarea unei forme medievale de organizare administrativ teritorială, care le aminteşte de dramele trăite după Dictatul dela Viena şi de umilinţele de care au avut parte în timpul experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare.
Aşa cum, pe drept cuvânt, subliniază academicianul Ioan-Aurel Pop „În epoca modernă, odată cu biruinţa ideilor de libertate, egalitate, fraternitate, democraţie, regimurile succesive începând cu cel austriac (Iosif al II-lea), au desfiinţat aceste autonomii teritoriale, ca fiind nefuncţionale, anacronice, exclusiviste. Astfel, nu statul român a suprimat „Pământul secuiesc”, ci statul austriac şi apoi cel austro-ungar!”.
12. Cu această ocazie, s-a convenit să se solicite Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei să promoveze o strânsă colaborare, în gestionarea chestiunii maghiare, cu Slovacia şi cu celelalte ţări care au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, printr-o informare reciprocă permanentă şi o poziţie comunăla Bruxelles, în scopul devoalării adevărului de sub propaganda maghiară.
13. S-a adresat solicitarea către liderii UDMR să înceteze discursul manipulator prin care românii sunt împărţiţi în „români buni, băştinaşi” şi „români răi, venetici”; studiile de demografie pun în evidenţă faptul că o pondere însemnată a locuitorilor de etnie maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş sunt născuţi în alte judeţe din ţară, dar nimeni nu-i etichetează ca „venetici”.
14. Având în vedere acţiunile protestatare de stradă, tot mai numeroase în ultima perioadă, participanţii la simpozion adresează un apel liderilor maghiari, cărora le solicită o abordarea raţională a problemei etnice, cerându-le să renunţe să mai provoace masele să iasă în stradă, deoarece astfel de mulţimi pot fi – în anumite conjuncturi – greu de controlat şi ar putea declanşa conflicte/violenţe interetnice nedorite de nimeni.
15. Conducerea CESCH a stabilit, ca pe viitor, să dezvolte comunicarea cu parlamentarii şi europarlamentarii români, având ca obiectiv cunoaşterea de către aceştia a configuraţiei reale a convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În acest sens, s-a stabilit ca volumul „Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna”, de Radu Baltasiu, Gabriel Săpunaru şi Ovidiana Bulumac, şi alte studii şi lucrări apărute sub egida sau cu sprijinul CESCH, să fie expediate tuturor parlamentarilor, europarlamentarilor, unor importanţi demnitari ai statului român şi ai U.E., precum şi principalilor lideri de opinie din ţară şi diaspora.
16. Instituirea programului pentru promovarea unui jurnalism intercultural, în vederea formării unui număr critic de jurnalişti din presa centrală românească, prin care să se asigure informarea corectă şi operativă a opiniei publice, privind problematica actuală a comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
17. Începând cu anul 2014, CESCH va sigura reluarea editării buletinului Info Eurocarpatica, în format on line.
18. CESCH, împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, va finaliza introducerea în circuitul informatic al bibliotecii digitale, cuprinzând principalele volume referitoare la istoria şi cultura românilor din sud-estul Transilvaniei.
19. De asemenea, s-a convenit să se acţioneze pentru o mai bună folosire a reţelelor de socializare, în relaţia cu asociaţiile şi personalităţile românilor din ţară şi diaspora.
20. Un colectiv de membri şi colaboratori ai CESCH va elabora bibliografia referitoare la istoria românilor din Arcul Intracarpatic.
21. CESCH va sprijini înfiinţarea de asociaţii comunitare şi culturale în majoritatea comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
22. Pe baza experienţei dobândite în anii anteriori, CESCH va extindine proiectul „solidaritatea versanţilor”, prin încheierea de noi parteneriate cu instituţii şi asociaţii ştiinţifice, culturale şi civice din judeţele vecine cu Covasna şi Harghita.
23. Sub imperativul urgenţei se înscrie şi sprijinirea unor proiecte pilot privind identitatea patrimonială, cu participarea comunităţilor locale din sud-estul Transilvaniei, proiecte realizate cu sprijinul specialiştilor, membrii şi colaboratori ai CESCH.
