Presa locală şi centrală a prezentat pe larg informaţii referitoare la pregătirea, desfăşurarea şi rezultatele alegerilor locale, din iunie 2016. Conform prevederilor legale, în toate localităţile au avut loc adunările de constituire a consiliilor locale, în noua componenţă, după validarea celor aleşi, prin votul electorilor. De aceea, acum, putem prezenta câteva consideraţii privind rezultatele alegerilor locale, care au avut loc în iunie 2016, în localităţile judeţului Covasna, accentuând aspectele referitoare la comunitatea românească din judeţ.

 

Conform rezultatelor obţinute, la alegerile locale din iunie 2016, UDMR a câştigat detaşat şi aceste alegeri în judeţul Covasna, în competiţie cu celelate două  partide maghiare: Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania. După scorul obţinut de partidele neconstituite pe criteriul etnic, pe primul loc se situează PSD, urmat de PNL, ALDE şi de UNPR. Astfel, la nivelul Consiliului Judeţean Covasna, UDMR a obţinut 20 de mandate din totalul de 31, cu unul mai mult decât în legislatura trecută, deţinând majoritatea cu 64,5%. Celelalte mandate de consilieri judeţeni au fost obţinute, astfel: 3 (9,7%)-PSD, 3 (9,7%)-PNL, 3 (9,7%)-PPMT şi 2 (6,5%)-PCM. Prin mobilizarea mai bună a electoratului de naţionalitate română, dar şi ca urmare a participării mai scăzute la vot a populaţiei de etnie maghiară, partidele româneşti au obţinut un consilier judeţean în plus faţă de 2012. Cei 6 consilieri judeţeni români sunt: Sabin Calinic, Cătălin-George Morar şi Florentina Teacă, din partea PSD şi Olimpiu Stelian Floroian, Cosmin Boricean, Ioan Deaconu, din partea PNL. Din totalul celor 31 consilieri judeţeni, doar 4 (13%)  sunt femei.

UDMR a câştigat  primăriile în 34 de localităţi din totalul de 45 existente în jud. Covasna (75,5%). La toate aceste primării, UDMR a mers cu candidaţi proprii sau în alianţă cu Partidul Civic Maghiar, inclusiv în oraşele Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt şi Covasna. Primarii celorlalte localităţi ale judeţului Covasna sunt din partea următoarelor partide, neconstituite pe criteriu etnic:  4 (9%)  din partea  PSD, 3 (7%)  din partea Partidului Civic  Maghiar, 2 (4,5%) din partea ALDE şi 2 (4,5%) candidaţi independenţi (Nicolae Stoica, la Sita Buzăului şi Suto Levente Lehel, laVârghiş). Celelalte partide politice participante la alegerile locale (Partidul  Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), PNL, UNPR etc.) nu au obţinut niciun mandat de primar.

La alegerile locale, din iunie 2016, în judeţul Covasna au fost aleşi 7 primari români, după cum urmează:  Leca  Băncilă-Întorsura Buzăului (ALDE);  Gheorghe Marin-Barcani (PSD), Nicolae Ilie-Boroşneu Mare (ALDE), Bogdan Barbu-Dobârlău (PSD), Alexandru Cucu-Hăghig (PSD), Nicolae Stoica-Sita Buzăului (Candidat independent), Gheorghe Avram-Valea Mare (PSD). Din cei şapte primari români, cinci au fost realeşi, „decanul” celor mai multe mandate deţinute fiind primarul Gheorghe Marin de la Barcani (şapte mandate),urmat de Gheorghe Avram (5 mandate) şi Alexandru Cucu (3mandate).  Cei doi primari aflaţi la primul mandat sunt Ilie Nicolae la Boroşneu Mare şi Bogdan Barbu la Dobârlău. În comuna Boroşneul Mare, în care populaţia de etnie maghiară depăşeşete 95%, a fost ales un primar român (Ilie Nicolae), iar în comuna Vâlcele, în care populaţia de naţionalitate română,  împreună cu cea de etnie romă, vorbitoare de limbă română, depăşeşte 86%, a fost ales un primar maghiar (Laszlo Kovacs). Lista celor 45 de primari din judeţul Covasna, cuprinde doar o singură femeie, respectiv pe doamna Szotyori Angela-Gizela, primar al comunei Malnaş.

Din totalul celor 42 de viceprimari, aleşi în luna iunie 2016, 33 aparţin UDMR (78,6%), 4 PSD (9,5%), 3 PNL (7%),  1 ALDE (2,5%) şi 1 PCM (2,5%). Cei  8  viceprimari  români  sunt următorii: Ştefan Platon – Întorsura Buzăului (ALDE), Gheorghe Burguş – Barcani (PSD), Ioan Arnăutu – Dobârlău (PSD), Virgil Aitean-Hăghig (PSD), Lucian Radu Bularca- Sita Buzăului (PNL), Nicolae Lupşa – Valea Mare (PSD), Nicolae Cucu – Vîlcele (PSD), Nicolae Cozneanu – Zagon (PNL). Din cei 8 viceprimari români, cinci  sunt din comune monoetnice româneşti şi trei din comune etnic mixte. Din totalul viceprimarilor localităţilor din judeţul Covasna, doar două sunt femei: Sztakics Eva- Judit (Sf. Gheorghe) şi Szabo Anna Maria (Ozun).

La alegerile locale din iunie 2016, în consiliile locale din judeţul Covasna au fost aleşi 553 de consilieri locali, din care 87 în mediul urban şi 466 în mediul rural. La nivelul consiliilor locale, UDMR a obţinut 340 de locuri (61,55%), PPMT- 51 de locuri (9,2%), PSD-47 de locuri (8,5%), PNL -29 de consilieri (5,2%), PCM -24 de consilieri (4,3%), ALDE -21 de consilieri (3,8%), consilierii independenţi -17 locuri (3%), UNPR – 11 locuri (2%), Alinaţa Pro Europa (a romilor)-8 locuri, PRU-3 locuri şi PRD  – 2 locuri.

În  consiliile locale, din mediul urban, românii vor fi reprezentaţi de următorii consilieri: municipiul Sf. Gheorghe (4): Rodica Pârvan şi Andrei Cochior, din partea PSD, Mirela Bucur (în locul lui Mădălin Guruianu) şi Liviu-Vasile Comănici, din partea PNL;  municipiul Tg. Secuiesc (2): Constantin Pătru (PNL) şi Ionuţ Budău (PSD), din partea Alianţei Electorale Tg. Secuiesc; oraşul Covasna (5): Vasile-Cătălin Neagovici şi Ioan-Marcel Bocan, din partea Alianţei PSD-ALDE, Gheorghe Tăbălai şi Ovodiu-Mihai Manea, din partea PNL şi . . Horia-Mihai Tozlovanu –candidat independent; oraşul Întorsura Buzăului (15), din care: 5 din partea ALDE: Leca Băncilă, Ştefan Platon, Rareş Iagăr, Gheorghe Boricean, Teodora Aioanei; 3 din partea PNL: Gheorghe Niţu, Maria-Anca Băilă, Vasile Iliuţă; 3 din partea PSD: Adrian-Marcel Murea, Dan Roman, Gelu Bularca; 3 din partea UNPR: Alexandru Teacă, Florin-Constantin Todoran, Gheorghe Zărnescu; 1 candidat independent-Constantin Bularca. De remarcat victoria românilor din Tg. Secuiesc care, după mulţi ani, au doi reprezentanţi în consiliul local.

În localităţile rurale monoetnice româneşti, structura politică a consilierilor aleşi este următoarea: Barcani:  PSD-10, PNL -2, UNPR-1; Dobârlău: PSD-5, PNL-2, UNPR-2, PRU-1, candidat independent -1; Sita Buzăului: PSD-4, PNL-4, ALDE-2, UNPR-2, PRU-1; Valea Mare: PSD-3, PNL-2, ALDE-2, UNPR-1. În localităţile rurale, cu populaţie  etnic mixtă, structura consilierilor aleşi pe listele partidelor care nu sunt constituite pe baze etnice este următoarea: Aita Mare: ALDE -3; Belin: PSD -1, Pro Europa -4; Breţcu: PSD -1, candidaţi independenţi -2; Chichiş: PSD -1, UNPR -2, 1 -candidat independent; Hăghig: PSD -6, PNL -1, ALDE -1; Ilieni: PNL -1; Ojdua: 1-candidat independent, Pro Europa-1; Ozun: PNL -2, PSD -1; Zagon: PNL -3, PSD -2, ALDE -1, 1 -candidat independent; Zăbala: PSD -2, PNL -1. În unele localităţi cu populaţie  majoritară de etnie maghiară, pe lângă candidaţii propuşi pe listele partidelor constituite pe bază etnică maghiară  (UDMR, PPMT şi PCM), au fost aleşi şi consilieri independenţi: Bixad (2), Catalina (1), Dalnic (2), Lemnia (1), Moacşa (1),Turia (1), la care se adaugă oraşul Baraolt (1) şi cei din localităţile etnic mixte. Din totalul celor 553 consilieri locali, doar 53  sunt femei (12 în consiliile municipale şi orăşeneşti şi 41 în consiliile comunale). De remarcat, succesul obţinut de ALDE în ocalităţile  Întorsura Buzăului, Boroşoneu Mare şi  Aita Mare şi, din păcate, ratarea intrării în Consiliul Judeţean Covasna a reprezentantului acestui partid.

Aceste date, prezentate sintetic, pot constitui o bază pentru viitoarele analize ale partidelor politice participante la alegerile locale din iunie 2016 şi ale tuturor celor interesaţi şi, în acelaşi timp, pentru aprofundarea cercetării, prin surprinderea aspectelor referitoare la profesiile aleşilor locali, la rezultatele obţinute în madatele anterioare, la implicarea lor în înfăptuirea proiectelor identitare promovate de către societatea civilă, la integritatea morală şi imaginea publică a acestora. Din perspectiva comunităţii româneşti din judeţul Covasna, se desprind câteva conscluzii: utilitatea întâlnirilor, premergătoare alegerilor locale,  cu partidelelor politice din judeţ, iniţiate de conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; necesitatea ca şi pe viitor, în localităţlie  cu populaţie etnic mixtă,  să primeze interesul comunităţii româneşti, şu nu cel politic. Acolo unde nu s-a procedat aşa, la  recentele alegeri locale, comunitatea românească a înregistrat eşecuri precum cele din localităţile Vâlcele (unde românii au pierdut  funcţia de primar) şi  Chichiş (unde românii, deşi reprezintă aproape jumătate din populaţia comunei,  au obţinut doar 4 consilieri şi nu au viceprimar), ca să nu mai vorbim de slaba reprezentare, în consiile locale,  a populaţiei de etnie romă, din localităţile  judeţului.

Nici de această dată, câştigătorul absolut al alegerilor locale din judeţ – UDMR, nu a dat curs solicitărilor îndreptăţite ale consilierilor români de a avea un vicepreşedinte  la Consiliul Judeţean Covasna şi vicepreşedinţi în municipiul Sfântu Gheorghe şi în oraşul Covasna. Cu ani în urmă, la aceste solicitări ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita, li se răspundea astfel: când maghiari vor avea vicepreşedinţi la Consiliile Judeţene Braşov şi Cluj şi viceprimari  în  municipiile Braşov şi Cluj-Napoca, vor avea şi românii funcţiile similare, la Sf. Gheorghe şi Miercurea-Ciuc. Concetăţenii maghiari, din  aceste judeţe, şi din  multe alte judeţe şi oraşe, cu populaţie românească majoritară din Transilvania, deţin funcţiile menţionate, de foarte mulţi ani. Se pare că românii din judeţele Covasna şi Harghita mai au de aşteptat, până când  vor putea participa, ca parteneri egali, la conducerea  administraţiei publice locale,  din  aceste judeţe.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail