Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) este o organizaţie nonguvernamentală, apolitică, nonprofit şi autonomă, cu caracter ştiinţific, cultural şi social care militează pentru dezvoltarea societăţii civile şi promovarea ideilor umaniste, sens în care desfăşoară activităţi de cercetare, educaţionale, umaniste, universale. Având sediul în Sf. Gheorghe, CESCH a luat fiinţă în anul 1998, la iniţiativa unui grup de intelectuali din zonă, din ţară şi din străinătate, răspunzând unor imperative de cercetare interdisciplinare a zonei Covasna-Harghita.
Potrivit statutului, CESCH are următoarele obiective principale: realizarea de cercetări ştiinţifice în domeniile sociologiei, geopoliticii, istoriei, teologiei, economiei, politologiei; organizarea de evenimente ştiinţifice (colocvii, mese rotunde, dezbateri, conferinţe, emisiuni şi rubrici în mass-media etc.), activităţi de consulting şi transfer de know-how, alcătuind colective de lucru pe diverse domenii; dezvoltarea de programe educative în cadrul unor cursuri postuniversitare, universităţi de vară şi tabere studenţeşti; înfiinţarea unei bănci de date cu utilizator multiplu, cuprinzând documente audio-vizuale şi scrise, referitoare la zona Covasna-Harghita; dezvoltarea de parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate; promovarea unor programe culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi străinătate; editarea de lucrări, studii şi periodice în cadrul editurii proprii, „Eurocarpatica”.
Separarea pe criterii etnice a principalelor instituţii culturale din judeţele Covasna şi Harghita, după evenimentele din decembrie 1989, dezinteresul instituţiilor judeţene şi locale abilitate faţă de istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei, hiatusul creat de faptul că, în timpul regimului comunist, istoria românilor din această parte de ţară a constituit un subiect tabu, coroborate cu necesitatea de a investiga noua configuraţie a convieţuirii interetnice din zonă, au determinat conducerea Centrului, în cei 15 ani de la înfiinţarea sa, să-şi canalizeze activitatea în următoarele domenii şi direcţii principale:
– investigarea vieţii românilor din spaţiul sud-estic al Transilvaniei, a activităţii culturale şi sociale a acestora (locul Bisericii ortodoxe, a şcolilor în limba română, a instituţiilor şi asociaţiilor culturale, cercetarea elitelor locale şi naţionale, genealogia unor familii de cărturari, aspecte ale culturii populare, contribuţii la formarea patrimoniului cultural, problematica monumentelor de for public şi a cimitirelor eroilor, alte repere ale istoriei locale şi memoriei colective ş.a.);
– cercetarea interdisciplinară (din perspectivă istorică, etnografică, sociologică şi demografică) a realităţii socio-etnice a zonei Covasna-Harghita; sprijinirea redactării de lucrări monografice ale unor comunităţi locale, instituţii culturale şi personalităţi laice şi bisericeşti;
– cercetarea din perspectivă sociologică a unor dimensiuni ale convieţuirii interetnice în judeţele Covasna şi Harghita, relaţia majoritate-minoritate în sud-estul Transilvaniei, autonomia pe criterii etnice, tendinţe de enclavizare şi implicaţii asupra suveranităţii naţionale, comunicare interculturală în medii multiculturale şi manipulare prin mass-media, interferenţe etno-culturale româno-maghiare specifice arealului sud-est transilvan;
– cercetările din domeniul demografiei: evoluţia fenomenului etnic şi confesional din sud-estul Transilvaniei; reconstituirea evoluţiei unor fenomene demografice din acest areal; evoluţii ale mişcării naturale şi migratorii; consecinţele evenimentelor politice şi geopolitice asupra dinamicii populaţiei şi a comportamentului demografic; dinamica procesului de asimilare etnică a românilor din zona unde ei sunt numeric minoritari; implicaţiile demografice ce decurg din raportul majoritate-minoritate inversat;
– recuperarea, inventarierea şi valorificarea arhivistică şi muzeală a patrimoniului documentar şi cultural din fondurile şi colecţiile Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi ale CESCH;
Începută din iniţiativa societăţii civile româneşti, din judeţele Covasna şi Harghita, prin strădaniile Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, ale Fundaţiei „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, Fundaţiei Culturale „Miron Cristea” din Topliţa, Asociaţiei „Justinian Teculescu” din Covasna, Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita ş.a., activitatea de cercetare a istoriei şi culturii locale şi regionale a prins contur şi consistenţă după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a instituţiilor culturale profesioniste: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul Cultural Topliţa, Centrul de Cultură Arcuş.
În acest context, putem aprecia faptul că, în cei 15 ani de activitate, CESCH, chiar dacă nu a realizat tot ceea ce şi-a propus şi nici ceea ce ar fi trebuit să înfăptuiască pentru a răspunde la provocările determinate de proiectele autonomiste şi separatiste promovate de liderii maghiari din zonă cu sprijinul Budapestei, a reuşit totuşi să coordoneze implementarea unui proiect coerent, consecvent şi pragmatic de cercetare ştiinţifică şi activitate culturală şi de monitorizare a vieţii publice locale, având la bază o strategie elaborată pe termen scurt, mediu şi de perspectivă.
Pornind de la potenţialul uman redus numeric, respectiv de la numărul mic de cercetători profesionişti, de muzeografi şi arhivişti români existenţi în cele două judeţe, CESCH a stabilit parteneriate cu instituţii, asociaţii şi personalităţi din principalele centre culturale ale ţării, care au înlesnit realizarea unor importante proiecte, cât şi participarea unui număr important de specialişti din întreaga ţară, la manifestările ştiinţifice şi culturale organizate în zonă.
Veriga tare a CESCH a constituit-o şi o constituie activitatea desfăşurată cu sprijinul partenerilor, colaboratorilor, voluntarilor şi sponsorilor. Veriga slabă o reprezintă insuficienta atragere a tinerilor cercetători din zonă, la activităţile Centrului, lipsa proiectelor cu finanţare europeană şi a publicaţiilor culturale în limba română, care să asigure cunoaşterea realităţilor specifice din Arcul Intracarpatic şi racordarea acestui spaţiu la circuitul naţional de valori.
În rândul principalilor parteneri ai CESCH s-au aflat: Centrul European de Studii în Probleme Etnice şi Institutul de Sociologie ale Academiei Române, Fundaţia Naţională Pentru Românii de Pretutindeni, Arhivele Naţionale ale României, Centrul de Studii Transilvane şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Asociaţiunea ASTRA, Asociaţia Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Federaţia Generală a Arhiviştilor din România – Filiala Bacău, Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic, editurile România pur şi simplu din Bucureşti, Nico din Tg. Mureş, Magic Print din Oneşti, alte asociaţii şi instituţii culturale din zonă şi din ţară.
În derularea proiectelor sale, CESCH a beneficiat de colaborarea şi sprijinul Episcopiei Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, Ministerului Culturii, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sf. Gheorghe, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrului de Cultură Arcuş, Centrului Cultural Topliţa, Consiliului Judeţean Covasna, Consiliului Local Sf. Gheorghe, ligilor, asociaţiilor şi fundaţiilor culturale din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” şi Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, Colegiului Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc, prefecturilor judeţelor Covasna şi Harghita şi ale instituţiilor fundamentale ale statului în teritoriu ş.a.
Un cuvânt de sinceră mulţumire aducem, şi cu această ocazie, partenerilor media: cotidienelor Cuvântul nou şi Mesagerul de Covasna din Sf. Gheorghe, Informaţia Harghitei din Miercurea-Ciuc, Cuvântul liber din Tg. Mureş, Naţiunea din Bucureşti, periodicelor Condeiul Ardelean din Sf. Gheorghe, Formula As din Bucureşti, Pro Memoria din Cluj-Napoca, Dacoromânia din Alba Iulia, publicaţiilor astriste din întreaga ţară, Radio România Actualităţi şi Radio Tg. Mureş, Agenţiilor de ştiri AGERPRES şi ROMANIAN GLOBAL NEWS, distinşilor publicişti: Oana Negrea, Alina Bujancă, Angela Bârsan, Gina Ghiaţă, Valentin Marica, Aurel Raţiu, Ioan Popescu Longin, Cezar Mihalache, Septimiu Roman, Mihai Groza, Lazăr Lădariu, Ilie Şandru, Doru Decebal Feldiorean, Vasile Stancu, Maria Graur, Dan Tănasă, Victor Roncea, Cezar Lupu ş.a.
Principalele proiecte şi manifestări organizate în perioada 1998-2013:
1. Organizarea, împreună cu Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, şi, din 2013, cu Centrul Cultural Topliţa a celor X ediţii ale Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului (între anii 1998-2013), cursuri la care au participat peste 1300 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi din străinătate. Prin intermediul mass-media, opinia publică din România a fost informată pe larg asupra problemelor şi realizărilor românilor de pretutindeni şi a soluţiilor propuse pentru rezolvarea numeroaselor probleme care vizează păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale a comunităţilor româneşti de pretutindeni, în mod deosebit acelora care trăiesc în medii multietnice şi pluriconfesionale, inclusiv a românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi a romano-catolicilor din Moldova. Majoritatea celor care au participat la cursurile celor zece ediţii au apreciat că Universitatea de Vară Izvorul Mureşului a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român” atât prin participanţi (tineri din afara hotarelor ţării şi din ţară), prin temele abordate, mesajele transmise, cât şi prin corpul conferenţiarilor format din elita universitară, culturală şi politică românească.
În rândul conferenţiarilor s-au numărat: miniştri, secretari de stat, parlamentari, academicieni, profesori universitari, cercetători, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, publicişti, lideri ai comunităţilor româneşti şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale. La finalul fiecărei ediţii, principalele probleme şi propuneri formulate rezultate din conferinţele prezentate şi din dezbaterile care au avut loc pe marginea acestora, au fost cuprinse în comunicate sau rezoluţii ce au fost transmise autorităţilor publice centrale şi locale, mediului academic şi reprezentanţilor mass-media.
2. Implementarea proiectului „Majoritate-minoritate în Covasna şi Harghita. Dimensiuni ale vieţii comunitare”, finanţat de Ministerul Informaţiilor Publice (2001-2004), prin care s-a realizat monitorizarea principalelor aspecte ale discursului public şi comportamentului liderilor locali în problema convieţuirii interetnice reflectate în presa locală şi în alte documente de interes şi mediatizarea rezultatelor monitorizării, printr-un buletin informativ cu apariţie trimestrială (Info Eurocarpatica) şi postarea pe site-ul Guvernului României, la rubrica „Presa maghiară” (rubrică devenită inaccesibilă după anul 2004).
Şi după 2004, CESCH a continuat să monitorizeze discursul şi comportamentul public al liderilor celor două comunităţi, română şi maghiară, reflectate în presa locală şi în alte documente de interes (conducători de instituţii publice, partide politice, organizaţii nonguvernamentale, ziarişti, reprezentanţi ai cultelor, profesori etc.), urmărind cu prioritate probleme referitoare la: aplicarea legii privind administraţia publică şi autonomia locală, poziţia autorităţilor publice locale alese faţă de interesele şi valorile populaţiei româneşti numeric minoritare; abordarea istoriei locale şi naţionale; reliefarea interferenţelor culturale ş.a.
3. Editarea, în perioada 2000-2013, la editura Eurocarpatica, a CESCH, a peste 100 de volume referitoare la istoria, cultura, spiritualitatea românească şi convieţuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei, indiferent de domiciliul autorilor, precum şi de volume ce poartă semnătura unor intelectuali din Arcul Intracarpatic, indiferent de tematica acestora.
În anul 2010, în cadrul Editurii Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sf. Gheorghe a fost inaugurată colecţia „Profesioniştii noştri”. Aşa cum rezultă din programul iniţiatorilor, noua colecţie îşi propune să fie „o publicaţie care trebuie să dăinuie”, având obiective generoase precum: circumscrierea, într-un proiect coerent şi consecvent, a unui grup profesional preocupat de problematica atât de complexă a românilor din Transilvania şi, în mod deosebit, a celor din Arcul Intracarpatic şi convieţuirea lor cu secuii, maghiarii şi concetăţenii de alte etnii; promovarea ideii de elită profesională, de performanţă cultural-ştiinţifică, obţinută în cercetarea istoriei şi culturii româneşti din Transilvania; propunerea de modele profesionale de urmat pentru cercetătorii din tânăra generaţie, prin prezentarea de secvenţe semnificative din viaţa şi activitatea celor pe care urmează să-i înlocuiască; şi, nu în ultimul rând, gesturi de preţuire sinceră a valorilor „pentru ca întâlnirea cu normalitatea să nu se lase prea mult aşteptată”.
Între anii 2010-2013, în colecţiei „Profesioniştii noştri” au apărut 10 volume dedicate arhiviştilor Ana Grama, Ioan Ranca, Dumitru Zaharia, Liviu Boar, Ioan Lăcătuşu, Ioan Pleşa, Corneliu-Mihail Lungu, etnomuzicologului Constantin Catrina, publicistului Ilie Şandru şi silvicultorului Ion Micu. Subliniem contribuţia adusă de profesor Ligia-Dalila Ghinea, lector-corector în cadrul editurii, de Felicia Lăcătuşu care a asigurat culegerea computerizată a numeroase lucrări, şi de iscusitul tehnoredactor Erich-Mihail Broanăr.
În această perioadă, la editurile partenere: „Grai Românesc”, „Angvstia”, „România pur şi simplu”, „Nico”, „Magic Print”, „Arcuş” ş.a. au fost editate alte 50 de titluri de cărţi şi publicaţii. Aşadar, cu sprijinul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al colaboratorilor celor două instituţii, în perioada de referinţă au văzut lumina tiparului peste 150 de volume despre istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi convieţuirea interetnică din acest areal.
4. Editarea Buletinului Info Eurocarpatica, nr. 1-5. Publicaţia a urmărit prezentarea rezultatelor unor cercetări privind convieţuirea interetnică în Covasna şi Harghita. Prin informaţiile redate, Buletinul şi-a propus să ofere o bază orientativă de date care să poată constitui un veritabil material documentar pentru proiectarea de strategii în ceea ce priveşte normalizarea şi îmbunătăţirea climatului de convieţuire interetnică şi eliminarea unor poziţii radicale, etnocentriste şi separatiste. Întreruperea apariţiei publicaţiei reprezintă pierderea unui instrument eficient de comunicare a zonei sud-estului Transilvaniei cu ţara şi lumea, din perspectiva interesului naţional.
5. Editarea Buletinului Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, vol. I–V, publicaţie intitulată „tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita” care prezintă principalele preocupări ale asociaţiilor culturale şi civice româneşti din cele două judeţe, în perioada 1992-2012.
6. Organizarea, împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi cu Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”. Ajunsă la ediţia a XIX-a, sesiunea a devenit o manifestare de ţinută, cu o autentică dimensiune naţională şi de solidaritate culturală cu românii din Arcul intracarpatic.
La toate cele 19 ediţii ale sesiunii, pe lângă probleme referitoare la istoria şi cultura naţională, majoritatea temelor prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului intracarpatic. Acest fapt reprezintă un sprijin substanţial adus cercetătorilor din judeţele Covasna şi Harghita – muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi şi altor iubitori de istorie şi cultură, al căror număr este destul de redus. Temele conferinţelor înscrise în programele sesiunii nu au ocolit nici problemele „sensibile” ale istoriei şi convieţuirii româno-maghiare, nici diferenţele existente între abordările istoricilor şi publiciştilor maghiari şi cele ale istoriografiei şi publicisticii româneşti, privind istoria românilor, în general, şi a celor din Transilvania, în mod deosebit.
Majoritatea materialelor prezentate în cadrul sesiunii au fost introduse în circuitul ştiinţific, prin publicarea lor în revista „Angvstia” (nr. 1/1996 – 16/2012), anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. De asemenea, principalele probleme şi propuneri formulate, rezultate din comunicările prezentate şi din dezbaterile care au avut loc pe marginea acestora, au fost cuprinse în comunicate sau rezoluţii ce au fost transmise autorităţilor publice centrale şi locale, mediului academic şi reprezentanţilor societăţii civile.
La finalul dezbaterilor din cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, ediţia a XIV-a, manifestare ştiinţifică care a avut loc în zilele 29-30 septembrie 2008, la Miercurea-Ciuc, pentru consolidarea instituţionalizării activităţii de cercetare desfăşurată de ani de zile de un grup de specialişti din principalele centre culturale ale ţării, participanţi la sesiunile, simpozioanele şi dezbaterile organizate în judeţele Covasna şi Harghita, cât şi pentru îmbogăţirea bazei de date cu utilizatori multipli, referitoare la arealul sud-est transilvan, gestionată de CESCH, s-a stabilit să se înfiinţeze un Grup de cercetare „Ioan I. Russu”, având următoarele obiective: analiza anuală a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal; stabilirea priorităţilor de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sud-estului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării unor lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; organizarea unor momente artistice dedicate memoriei cercetătorilor istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare; decernarea anuală a premiului „Ioan I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; postarea pe internet a celor mai importante lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară, prin înfiinţarea unui Site, distinct de cel al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş. În perioada 2009-2013, au avut loc cinci ediţii ale Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei.
(Continuare în ediţia de mâine, 5 dec. 2013)
