În aprilie 2016 s-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi care găzduieşte cu generozitate şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Pentru a marca acest eveniment, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, urmează să fie tipărită publicaţia Almanahul „Grai Românesc”/ 2016. Un capitol din viitoarea revistă va cuprinde mărturii, mesaje, cuvinte de salut ale principalilor colaboratori, parteneri, sponsori, beneficiari, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi de învăţământ, ai administraţiei publice şi ai mass-media.
Până la apariţia Almanahului „Grai Românesc”/ 2016 publicăm în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna”, principalele mesaje purtând semnătura unor distinşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai vieţii publice româneşti, cu toţii colaboratori statornici ai acestei oaze de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, documente ce constituie mărturii peste timp, a unei rodnice colaborări întru dăinuirea culturii româneşti, în acest binecuvântat spaţiu din inima României.
Pr. dr. Sebastian Pârvu, Dr. Ioan Lăcătuşu
Un spaţiu ce a facilitat exprimarea talentelor
Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”! Nu se putea alege un nume mai potrivit, mai sonor, pentru o instituţie de cultură a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, aflată în imediata vecinătate a catedralei bucuriei şi lacrimilor noastre (Luminiţa Cornea, „Catedrala lacrimilor şi a pătimirii noastre, catedrala bucuriei noastre”, în „Grai Românesc”, anul VIII, nr.2 (39), 2008, p. 13), decât numele unui pătimitor pentru credinţa neamului, născut pe meleagurile covăsnene, în Araci, „cel mai frumos colţ al Țării” (Silvestru Cioflec – scrisoare adresată tatălui său, Constantin Cioflec, din Araci (?1935), arhivă personală).
20 de ani! Au trecut repede anii! În toată această perioadă, am fost de atâtea ori la Centrul „Mitropolit Nicolae Colan”, acolo unde domnul Ioan Lăcătuşu este permanent prezent şi care întotdeauna are idei, ori despre realizarea unui nou volum, ori a unei noi reviste, sau despre un eveniment omagial, ori organizarea unor evenimente tradiţionale, devenite cunoscute în ţară, precum „Zilele Nicolae Colan”, „Zilele Andrei Șaguna” etc.
Îmi amintesc de perioada mai de-nceput, când, prin anii 2001-2003, domnul Ioan Lăcătuşu şi colaboratorii săi, Violeta Pătrunjel cu Vasile Lechinţan, lucrau intens, sub coordonarea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, la monumentala lucrareRomânii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură (Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, „ Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Școală. Cultură,” Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2003).
După 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei noastre, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” se lucrează cu sârg la o altă carte fundamentală: O candelă în Carpaţi,cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea ÎnaltpreasfinţituluiPărinte Ioan Selejan, care mărturiseşte în cuvântul introductiv: „s-a aşternut pe hârtie în această lucrare (…) activitatea desfăşurată de preoţii şi credincioşii din această Eparhie, ca mulţumire lui Dumnezeu pentru ajutor şi binecuvântare, cât şi pentru slava lui Dumnezeu şi spre veacuri, ca mărturie că aici au fost, sunt şi vor rămâne, lipiţi de glia şi Carpaţii lor româneşti, aşteptându-L pe Hristos să izbăvească pentru totdeauna neamul nostru românesc.”( „O candelă în Carpaţi – Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, 15 ani de la înfiinţare 1994-2009” Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2009, p.12).
Pentru mine, care o viaţă am fost profesoară, apreciez faptul că Centrul Colan (cum spunem noi, mai repede, prescurtat) a fost un spaţiu, o platformă care a dat voce, care a coagulat talente. A facilitat exprimarea talentelor. Cum?
De foarte multe ori, de-a lungul anilor, cu elevii şi elevele mele aparţinând mai multe promoţii, am participat, în spaţiul Centrului Colan, la o serie de evenimente literar-culturale, artistice, la întâlniri cu invitaţi speciali, mese rotunde pe diverse teme, programe literar-artistice susţinute de elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântul Gheorghe.
Pentru promoţia elevilor mei din Basarabia, bursieri ai statului român, Centrul „Nicolae Colan” a constituit, în cei patru ani de liceu (2000-2004), o călătorie întru cunoaştere şi formare intelectuală. Îmi face plăcere să amintesc acum numele elevilor de atunci, trăitori astăzi în Republica Moldova şi în România, dar şi pe alte meleaguri ale lumii: Liuba Andrianov,Veronica Comarniţchi, Doina Manoil, Nadejdea Revencu, Denis Șontea, Inga Țaranu, Tatiana Scurtu, Natalia Negritu, Natalia Pricop, Irina Nicov, Anastasia Stratulat, Iuliana Moldovan, Lili Cuciuc, Ecaterina Corduneanu, Alina Donos, Marcela Popa, Nicolae Rotari, Elvira Becciu, Natalia Plămădeală, Ruslan Cazacu, Dumitru Fetescu, Violeta Derevenciuc.Toţi aceşti foşti elevi, absolvenţi ai Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, au urmat studii universitare în România şi în centre importante ale lumii. Toţi s-au realizat frumos în profesiile alese. Consider că au urmat exemplul Mitropolitului Nicolae Colan, după care frumosul era aproape identic cu claritatea cât mai deplină. Au avut posibilitatea de a învăţa din trăsăturile personalităţii marelui Mitropolit căruia „cugetarea îi era clară ca izvorul curat, vorbirea fermeca prin limpezimea ei străvezie, în care se împleteau măestru cele vechi cu cele nouă, progresul cu tradiţia.”( Dr. D. Stăniloaie, „P.S. Nicolae Colan, ca om al şcoalei”, în „Revista teologică”, nr.7-10, 1936, p. 262).
Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a avut un rol important în viaţa elevilor cu care, în decursul anilor, am participat la manifestări multiple. E greu să-mi amintesc, acum, concret asemenea evenimente. Au fost multe. Totuşi îmi aduc aminte de o frumoasă zi de gerar, 15 ianuarie 2002, când am vernisat expoziţia de filatelie şi exponate filatelice „Din dor de Eminescu”, urmată de programul artistic al elevilor basarabeni -numesc doar două foste eleve, Tatiana Scurtu, în prezent, poetă cu volume publicate în România, şi Inga Țaranu, astăzi, cântăreaţă (după ce a studiat la Conservator) în Italia. Sigur, multora dintre noi ne-a rămas în suflet mireasma trăirilor spirituale pe care le-am simţit în decursul atâtor întâmplări frumoase desfăşurate de-a lungul anilor.
Prin aceasta se vede că Centrul „Nicolae Colan” le-a favorizat celor ce luau parte la activităţile organizate în acest cadru exprimarea în frumoasa limbă românească şi le-a potenţat talentul. Și astfel l-au luat ca model pe mitropolitul Nicolae Colan. Aceasta am făcut-o noi toţi, cei care călcăm pragul Centrului. Mitropolitul Nicolae Colan, în discursul său de recepţie la Academia Română, rostit în 28 mai 1945, intitulat „Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti” prezintă legăturile care unesc pe fiii aceleiaşi naţiuni într-o comunitate organică: originea, limba, credinţa religioasă şi pământul. Insistă asupra limbii şi credinţei religioase, arătând „covârşitoarea slujbă ce-o împlineşte limba în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, precum şi binecuvântata lucrare ce-a săvârşit-o în această privinţă Sfânta noastră Biserică, prin grija plină de evlavie cu care a chivernisit şi a sporit comoara cea de mare preţ a limbii româneşti.”( Luminiţa Graure-Cornea, „Scriitorul Mitropolit Nicolae Colan, ocrotitor al graiului românesc”, în volumul „Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893-1993)”, tipărit cu binecuvântarea Î.P.S. Părinte Mitropolit Bartolomeu Anania, Arhidiecezana Cluj, 1995, p. 191-196).
Să mai amintesc … întâlnirile astriste. La o astfel de întâlnire, prin aprilie 2012, cu reprezentanţi ai Despărţământului ASTRA de la Universitatea de Stat „B.P.Hașdeu”din Cahul a participat Î.P.S. Ioan ce a purtat un viu dialog cu participanţii, dialog ce a mers direct în sufletul oaspeţilor basarabeni. Câte încă multe activităţi astriste s-au desfăşurat la Centrul Colan!
Prin urmare, pentru toţi cei ce-au trudit, în cei 20 de ani, la realizarea atâtor evenimente culturale, ştiinţifice, editoriale, artistice, model desăvârşit a fost şi desigur va fi şi pe mai departe Mitropolitul Nicolae Colan, patronul spiritual al Centrului.
Mult succes în continuare celor ce ostenesc, prin alese preocupări, la Centrul Colan şi în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, păstorită acum de Preasfinţitul Părinte Episcop Andrei Moldovan. La mulţi şi binecuvântaţi ani!
. . Prof.dr. Luminiţa Cornea
***
Centrul Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”- 20 de ani de activitate
Că „istoria este cea dintâi carte” a unei naţii a spus-o marele revoluţionar Nicolae Bălcescu, iar noi am verificat adevărul acestei exprimări, de-a lungul timpului. Rostul Centrului Eclezistic este, pentru noi, tocmai scrierea istoriei neamului românesc pe aceste meleaguri pe care ne-am încăpăţânat să trăim de-a lungul secolelor. Pentru noi, mâna de români sufletişti care trăim aici, Centrul Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” înseamnă, în acelaşi timp, şi Liga Cultural –Creştină „Andrei Şaguna” precum şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Aflat sub oblăduirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei,Centrul Eclezistic este locul unde,fără a lupta împotriva nimănui, românii îşi apără sărăcia şi nevoile şi neamul, punând la cale organizarea de activităţi culturale, de cercetare ştiinţifică, programe artistice, aniversări, comemorări, universităţi de vară, conferinţe sau sesiuni ştiinţifice. Tipărirea unor cărţi document care vor demonstra, în timp, că şi noi am existat pe aceste frumoase meleaguri, este cea mai nobilă încununare a activităţii Centrului Ecleziastic.
Oamenii au mai venit, au mai plecat, dar punctul fix în jurul căruia gravitează întreaga activitatea rămâne munca neobosită a domnului prof. Dr. Ioan Lăcătuşu, OMUL-instituţie căruia îi datorăm cei 20 de ani de viaţă ai Centrului. Acolo, zi de zi, având colaboratori de nădejde, acesta a zidit, încet dar sigur, edificiul existenţei nostre pe meleagurile din HAR-COV.
IPS Ioan Slejan și apoi PS Andrei, binecuvântaţii episcopi ai Covasnei şi Harghitei, au fondat şi au sprijinit dintotdeauna activitatea fără întrerupere a Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, acesta constituindu-se, încă de la început, ca locul afirmării identităţii noastre româneşti fără a-şi propune acţiuni sau afirmaţii decât în apărarea propriei noastre existenţe de-a lungul timpului. Miile de pagini-document vor rămâne o dovadă sigură a trecerii nostre prin istorie.
Acum, la ceas aniversar, dorim tuturor colaboratorilor Centrului Ecleziastic sănătate şi putere de muncă pusă în slujba neamului românesc, trăitor în acest minunat colţ de ţară. LA MULŢI ANI!
Prof. Rodica Pârvan, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf.Gheorghe, jud. Covasna
***
Două instituţii aflate în slujba românismului
În urmă cu două decenii, la Sfântu Gheorghe au luat fiinţă, prin strădania unor inimoşi români, în frunte cu IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei şi cu dr. Ioan Lăcătuşu, două instituţii culturale care, de la începutul activităţii lor, şi-au fixat drept obiectiv principal apărarea fiinţei naţionale şi a credinţei strămoşeşti a românilor din judeţele Covasna şi Harghita. Este vorba despre Centrul Ecleziastic de Documentare ,,Mitropolit Nicolae Colan” şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita.
Nu mi-am propus, în rândurile de faţă, să fac o trecere în revistă a activităţii acestora, acum la împlinirea a două decenii de la înfiinţare, nici nu aş avea cum, fiindcă nu dispun de toate datele şi documentele care atestă bogata şi importanta activitate multilaterală pe care aceste două instituţii de spiritualitate şi istorie românească au desfăşurat-o. Aş vrea doar să reliefez faptul că acestea, ca membre ale Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, s-au aflat mereu în prima linie a acţiunilor organizate de acesta, au iniţiat şi desfăşurat o multitudine de manifestări având ca obiect credinţa noastră străbună, istoria, civilizaţia şi spiritualitatea românească. Numărul acestora este de ordinul sutelor, indiferent că este vorba de cercetări de pe teme de istorie, de sociologie, de etnografie, sau de demografie privitoare la situaţia românilor covăsneni şi harghiteni.
Este suficent să amintesc despre colaboarea lor cu instituţii naţionale importante, precum Academia Română, Facultatea de Istorie şi Sociologie a Universităţii Bucureşti, Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni; cu personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii româneşti, precum dr. Radu Baltasiu, dr. Maria Cobianu-Băcanu, dr. Elena Cobianu, dr. Ioana Cristache-Panait, dr. Alexandru Porteanu, dr.Petre Ţurlea, dr. Alin Spânu etc.(Bucureşti); cercetătoarea Ana Garama (Sibiu); dr.Ioan Ranca, dr. Liviu Boar, dr.Dorel Marc (Târgu Mureş); dr. Gelu Neamţu şi dr. Vasile Lechinţan (Cluj-Napoca) etc.
Nu pot fi trecute cu vederea acţiunile ştiinţifice, culturale şi patriotice de mare amploare la care cele două instituţii şi-au adus o importantă contribuţie, cum sunt: Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, Zilele Andrei Şaguna, Zilele Nicolae Colan, Românii din sud-estul Transilvaniei: istorie, cultură, civilizaţie; mannifestări cultural-artistice şi ştiinţifice de mare amploare dedicate Basarabiei şi Bucovinei, Zilei Naţionale a României etc; zecile de volume şi teze de doctorat tipărite la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe; sutele de studii şi articole publicate în anuarele Angustia şi Acta Carpatica; peste 50 de participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice organizate în diferite oraşe din ţară etc. Ca să nu mai vorbesc de alte şi alte zeci de memorii, apeluri şi comunicate, referitoare la prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale, care au fost prezentate Preşedintelui României, Guvernului, Palamentului şi altor organisme naţionale. Acestora li se adaugă traducerea în limba română a unor articole din presa de limbă maghiară din România, activitate prin care românii din întreaga ţară au putut lua cunoştinţă despre activitatea neprietenoasă, antiromânească pe care unele publicaţii de limbă maghiară o desfăşoară.
În sfârşit, trebuie să amintesc aici munca deosebit de valoroasă şi importantă pe care cele două intituţii au desfăşurat-o pentru transpunerea în format electronic a bazei de date a Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a fondului documentar al Centrului Eclezastic ,,Mitropolit Nicolae Colan”, care s-au transformat în importante surse de documentare pentru contemporanii noştri, dar şi pentru generaţiile viitoare.
Felicitări pentru toate aceste izbânzi, mult succes pe mai departe!
Ilie Şandru
