În aprilie 2016 se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi care găzduieşte cu generozitate şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Pentru a marca acest eveniment, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, urmează să fie tipărită publicaţia Almanahul „Grai Românesc”/ 2016. Un capitol din viitoarea revistă va cuprinde mărturii, mesaje, cuvinte de salut ale principalilor colaboratori, parteneri, sponsori, beneficiari, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi de învăţământ, ai administraţiei publice şi ai mass-media.
Până la apariţia Almanahului „Grai Românesc”/ 2016 publicăm în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna”, principalele mesaje purtând semnătura unor distinşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai vieţii publice româneşti, cu toţii colaboratori statornici ai acestei oaze de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, documente ce constituie mărturii peste timp, a unei rodnice colaborări întru dăinuirea culturii româneşti, în acest binecuvântat spaţiu din inima României.
Pr. dr. Sebastian Pârvu,
Dr. Ioan Lăcătuşu
20 de ani de luptă pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale
a românilor din Sud Estul Transilvaniei
. .
Timp de două decenii, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a reuşit să schimbe peisajul cultural al zonei în care trăim. Adevărată oază de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, alături de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, CEDMNC a devenit, pentru mine, trăitor pe aceste meleaguri, un important reper identitar românesc.
Cu ani în urmă, tânără studentă fiind, dorind să mă documentez pentru lucrarea de licenţă ce trata o temă legată de obiceiuri tradiţionale pastorale, am avut neplăcuta surpriză să constat că există extrem de puţine lucrări, studii şi articole despre Covasna. Puţine, spre deloc. Şi acelea puţine, greu de găsit. CEDMNC abia se înfiinţase, iar eu nu aflasem despre el.
După ani, cercetătoare aflată la început de drum, am descoperit că situaţia este cu totul alta. Am la dispoziţie un fond documentar important privind cultura şi civilizaţia românească, în toate formele ei de manifestare, urmărită de-a lungul istoriei. Mărturii materiale şi documentare valorificate în sute de lucrări apărute la Editura Eurocarpatica sau titluri apărute la alte edituri, dar care tratează subiecte referitoare la Sud-Estul Transilvaniei. Am acces la studii şi articole diverse ale unor cercetători pe care, acum 20 de ani, îi consideram „monştri sacri” ai culturii. Acum pot spune că am avut norocul să îi cunosc, să stau la aceeaşi masă cu domniile lor, să îi ascult „pe viu”, toate acestea la manifestările cultural-ştiinţifice (simpozioane, sesiuni de comunicări, dezbateri) organizate de şi la CEDMNC. Volumul de sinteze monografice „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură” e pe post de Biblie în casa mea. Monumentala lucrare, „Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, de asemenea. Lucrarea mea de licenţă, scrisă în tinereţe, s-a concretizat în cartea „Sântilia: Străvechi obicei pastoral românesc”, apărută la Editura Eurocarpatica în anul 2014. La aceeaşi editură am găsit disponibilitate pentru apariţia albumului de fotografie veche „Covasna, Voineşti: Istorie şi Cultură Românească în imagini”. Pentru o debutantă în domeniu, a însemnat enorm.
Am găsit întotdeauna la CEDMNC o uşă deschisă, sfaturi pertinente şi multe, extrem de multe lucruri de învăţat. Am găsit oameni care m-au ajutat, m-au încurajat, m-au îndrumat. Şi, ceea ce mi s-a părut hotărâtor, am simţit că „sunt de-ai mei”, că avem aceleaşi ţeluri şi idealuri. Credem în aceleaşi lucruri, avem aceleaşi valori. Româneşti!
Ca profesor, am participat cu elevii la multe activităţi culturale şi civice ale CEDMNC. De asemenea, ca reprezentant al Asociaţiei Cultural Creştine „Justinian Teculescu” din Covasna, pot remarca deosebita colaborare, cu beneficii de ambele părţi. CEDMNC este loc de întâlnire şi schimb de bune practici între ONG-urile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
Ca român implicat în „viaţa cetăţii”, cred cu tărie că CEDMNC a scris o pagină din istoria Neamului.
O vorbă din bătrâni spune că „Omul sfinţeşte locul”. CEDMNC n-ar fi fost la fel fără „motorul” care îl pune în mişcare, neobositul cercetător dr. Ioan Lăcătuşu. Pentru ceea ce a făcut acest OM pentru istoria, cultura şi civilizaţia Arcului Intracarpatic, niciodată nu o să putem să-i mulţumim îndeajuns. Eu, personal, vă sunt recunoscătoare, domnule Ioan Lăcătuşu!
La aniversare, urez CEDMNC şi tuturor colaboratorilor acestuia, LA MULȚI ANI rodnici întru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din Sud Estul Transilvaniei!
Prof. Florentina TEACĂ,
Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu”, Covasna
Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan (CEDMN)
După 20 de ani, la fel de tânăr…
În aprilie 1996 s-a scris pe răbojul vieţuirii româneşti în Covasna un nou început: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. De fapt, atunci toate însemnau un nou început, comunitatea românească din Covasna şi Harghita îşi căuta rosturi, argumente, motive de existenţă demne şi inatacabile. Şi le caută şi-acum, dar asta e altă poveste.
O mână de oameni care îşi făcuseră un nobil scop din păstrarea identităţii româneşti în Secuime, sprijiniţi de Biserica Ortodoxă Română, încerca să conserve istoria şi trecutul românesc în Arcul Intracarpatic. Se născuse Liga Cultural-Creştină Andrei Şaguna, apăruse Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la subsolul Catedralei Ortodoxe din Sf. Gheorghe, iar în februarie se înfiinţase Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, instituţie care a dominat viaţa spirituală a românilor în anii ce au urmat.
Înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare a venit ca o urmare firească a acestor eforturi de trezire a conştiinţei identitare româneşti. Împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Centrul a evidenţiat preocupări esenţiale pentru viaţa şi trecutul istoric al românilor în acest areal. A fost şi continuă să fie o muncă de Sisif, o provocare pentru toţi cei care au cercetat cu infinită răbdare în arhive, punând cap la cap mărturii şi fapte din trecut, împlinind un gol în istoria românilor care au trăit şi trăiesc în inima ţării.
Au apărut, astfel, sub îndrumarea neobositului prieten al nostru Ioan Lăcătuşu, lucrări despre istoria, cultura, civilizaţia şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei, despre personalităţile româneşti din acest spaţiu, dar şi despre convieţuirea interetnică româno-maghiară. Una din cele mai importante activităţi ale CEDMNC este, însă, păstrarea, prelucrarea şi valorificarea arhivei, a fondurilor şi colecţiilor de documente bisericeşti şi laice care mărturisesc existenţa unui trecut românesc în Secuime. Salvarea de la dispariţie şi distrugere a acestor documente deţinute de bisericile ortodoxe şi greco-catolice din fostele Scaune secuieşti înseamnă, în fond, salvarea trecutului nostru istoric. Un trecut cert, pe care încercăm să construim un prezent în continuă mişcare şi să prefigurăm un viitor mai mult decât incert.
Sunt multe de spus despre CEDMNC, despre oamenii care îl slujesc cu pasiune şi credinţă, despre tot ce înseamnă eforturile acestui izvor de cultură şi spiritualitate românească din judeţul Covasna. Ei sunt prietenii şi îndrumătorii noştri pe un drum plin de obstacole, la capătul căruia sperăm să aflăm mântuirea întru Neam, Credinţă şi Ţară. Le mulţumim pentru tot ce-au făcut, iar asta înseamnă un îndemn pentru a-şi continua lucrarea cu aceeaşi răbdare, pasiune şi bună credinţă. Privind în urmă, nu pot să nu constat că am întinerit cu 20 de ani!
Dumitru MANOLĂCHESCU, editorialist „Observatorul de Covasna”, Sfântu Gheorghe
O oază de ortodoxie în curbura Carpaților
Dacă vreți să vă cunoașteți viitorul, cea mai bună carte pe care se poate miza este istoria! Iar astăzi, când mai mult ca oricând este necesar să se vorbească despre istoricele valori naționale, mă bucur să mă gândesc la Domniile Voastre ca la adevărați corifei ai spiritului românesc.
Într-o perioadă dominată de provocări importante, când trebuie să ne amintim cine suntem și încotro mergem, Dumneavoastră reușiți să întregiți bagajul cultural național printr-o activitate laborioasă și necesară societății noastre. Nu e ușor, dar lucrul acesta îl știți cu siguranță, să aduni și să ordonezi trecutul și cu atât mai mult prezentul. Când ideea de latinitate speria și încă sperie, am fost extrem de încântată să găsesc, în cadrul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, file din istoria locurilor bunilor mei, file pe care, sper cu religiozitate, să le fi utilizat în scopuri nobile. Paginile de istorie, pe care cu grijă le manevrați, sunt parte din amintirile înaintașilor noștri și, prin urmare, sunt și vor fi și amintirile noastre; tocmai de aceea ele au găsit în mâinile Dumneavoastră mângâierea necesară conservării lor în timp. Dar toate astea le faceți pentru viitor și de aceea, în tot ceea ce întreprindeți, se simte înțelepciunea, puterea, dar mai ales dorința de a se afla adevărul, respectul față de popor și dragostea de țară. Aceasta este modalitatea în care se scrie istoria, iar Domniile Voastre o scrieți bine.
Anul acesta se împlinesc 20 de primăveri de când ați început să adunați sub stindardul Dumneavoastră tricolor, flori minunate care vă acompaniază pașii și care, cu fiecare zi care trece, înfloresc din ce în ce mai mult. Grădina aceasta, oază de ortodoxie în curbura Carpaților, trebuie cinstită cum se cuvine și, la zi de sărbătoare, e o onoare pentru mine să pot să îi privesc și să îi sărut petalele florilor și să Îl rog pe bunul Dumnezeu să o aibă în pază!
Cu aleasă considerație,
Elena Maria TARTLER, Mărcuş, Covasna
Credinţă, istorie şi tradiţie românească la curbura Carpaţilor
Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe este o instituţie cu o activitate foarte intensă de promovare a spiritualităţii ortodoxe şi a culturii române în ţinutul Carpaţilor de curbură, ce se bucură de oblăduirea duhovnicească a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, ce l-a avut în frunte două decenii pe ÎPS Ioan Selejan (în prezent Mitropolit al Banatului), iar apoi pe PS Andrei Moldovan.
În fiecare an, organizează împreună cu partenerii săi, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna” ş. a., manifestări culturale şi ştiinţifice de o mare anvergură şi importanţă: simpozioane, sesiuni de comunicări, mese rotunde, dezbateri, întâlniri, itinerare religios-istorice legate de anumite evenimente: Ziua culturii naţionale (15 ianuarie), ziua Unirii principatelor (24 ianuarie), Ziua Naţională a României (1 Decembrie), sau de anumite personalităţi eclesiastice şi ale culturii naţionale (Zilele Andrei Șaguna, sau Zilele Nicolae Colan), nu în ultimul rând marcând unele evenimente importante din viaţa comunităţilor româneşti locale şi omagiind diferite personalităţi, invitând specialişti din diferite domenii: istorici, teologi, filologi, etnologi, artişti.
De asemenea, Centrul pune la dispoziţia celor interesaţi o Bibliotecă şi fonduri de documente, coordonează activitatea Grupului de cercetare „Ioan I. Russu”, care realizează analiza anuală a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal şi decernează anual premiul „Ioan I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări pe aceste teme, dar şi alte frumoase distincţii.
Am avut onoarea ca în anul 2013 să fiu printre cei care au primit Diploma de excelenţă pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria şi devenirea românilor din Covasna şi Harghita din partea acestui for de cultură, pentru care aduc mulţumiri şi rămân şi pe mai departe un fidel conlucrător.
Instituţia colaborează cu editurile „Grai Românesc” şi „Eurocarpatica”, cu presa locală, dar şi cu posturile Radio Trinitas şi Trinitas TV, participă la editarea revistei „Grai Românesc”, foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei.
Acum, când se împlinesc 20 de ani de la înfiinţare, dorim acestei instituţii de cultură ce a primit numele Mitropolitului Nicolae Colan, ierarh cărturar, fiu al acestor frumoase locuri, să-şi împlinească rostul pentru care a fost creată, lucrând în continuare, în sud-estul Transilvaniei, cu ajutor dumnezeiesc, cu aceeaşi râvnă şi dragoste pentru credinţă, istorie şi tradiţie românească.
Pr. conf. Univ. Dr. Dorel MAN,
Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca
