Cuvânt lămuritor
În aprilie 2016 se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi care găzduieşte cu generozitate şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Pentru a marca acest eveniment, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, urmează să fie tipărită publicaţia Almanahul „Grai Românesc”/ 2016. Un capitol din viitoarea revistă va cuprinde mărturii, mesaje, cuvinte de salut ale principalilor colaboratori, parteneri, sponsori, beneficiari, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi de învăţământ, ai administraţiei publice şi ai mass-media.
Până la apariţia Almanahului „Grai Românesc”/ 2016 publicăm în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna”, principalele mesaje purtând semnătura unor distinşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai vieţii publice româneşti, cu toţii colaboratori statornici ai acestei oaze de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, documente ce constituie mărturii peste timp, a unei rodnice colaborări întru dăinuirea culturii româneşti, în acest binecuvântat spaţiu din inima României.
Pr. dr. Sebastian Pârvu, Dr. Ioan Lăcătuşu
Câteva gânduri, la împlinirea a 20 de ani de la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
Deoarece se apropie luna aprilie, momentul aniversar: 20 de ani de la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, îmi face o mare bucurie să-mi exprim câteva gânduri.
Ne este viu în memorie evenimentul memorabil petrecut în 6 februarie 1996, când Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei propunea, în cadrul Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, înfiinţarea unei instituţii de cercetare şi documentare în probleme de istorie, cultură, civilizaţie şi viaţă spirituală. În urma expunerii de motive de către Înaltpresfinţia Sa, Adunarea a aprobat înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, având ca obiect de activitate formarea unui fond privind cultura şi civilizaţia românească în toate formele sale de manifestare, urmărită de-a lungul istoriei, inclusiv în contemporaneitate. Inaugurarea a avut loc împreună cu secţia Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
În toată această perioadă, Centrul şi-a conceput şi înfăptuit manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan şi, în ultimul an, a Preasfinţitului Andrei Moldovan. Dintre acestea menţionez doar câteva: organizarea de sesiuni, simpozioane, dezbateri, expoziţii; realizarea de proiecte culturale precum: constituirea unei fond valoros de documente, a unui fond de carte şi a unei baze de date despre românii din judeţele Covasna şi Harghita; editarea Anuarului Angvstia, ajuns la al 17-lea număr; redactarea unor lucrări şi studii privind personalităţi ale culturii româneşti din Covasna şi Harghita; cercetări privind evoluţia structurii etnice şi confesionale pentru zona sud-estului Transilvaniei.
Prin cercetările şi publicaţiile sale, Centrul a pus în valoare trecutul românesc din Arcul intracarpatic, a descoperit, valorificat şi a mediatizat remarcabilele personalităţi culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la afirmarea şi înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregului neam românesc, în agitata sa istorie, inclusiv a patronului său spiritual, mitropolitul-cărturar Nicolae Colan. Centrul este şi gazdă a majorităţii acţiunilor întreprinse de asociaţiile culturale româneşti din zonă, a unui larg evantai de acţiuni culturale, civice şi umanitare, a lecţiilor deschise, conferinţelor, vizionărilor colective de filme cu temă culturală, de spiritualitate românească, la care participă un numeros public, inclusiv elevi din Sfântu Gheorghe.
Cu consecvenţă şi rigoare, Centrul şi-a desfăşurat activitatea actualizându-şi permanent modalităţile de lucru, în consens cu ritmul dat de schimbările rapide ce au loc în societatea românească.
În încheiere doresc să subliniez contribuţia substanţială, constantă şi plină de dăruire a domnului profesor Ioan Lăcătuşu, atât la naşterea, cât şi la dezvoltarea şi viaţa Centrului Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” în toţi aceşti 20 de ani.
Vivat, crescat, floreat!
Academician Horia COLAN, Cluj-Napoca
. . Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – exemplu de înaltă responsabilitate, patriotism şi profesionalism.
Într-o vreme în care se estompează reperele morale iar instituțiile statale menite să vegheze la păstrarea fundamentelor identitare ale comunității – vlăguite de mărunte controverse partinice – par preocupate de cu totul alte probleme Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” se evidențiază a fi o excepție de înaltă responsabilitate, patriotism și profesionalism. Fiindcă nu multe sunt instituțiile de cultură din Tară care în doar două decenii de existență să poată etala un bilanț la fel de rodnic. Într-adevăr, în toate unitățile aflate împreună în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei – fie că este vorba de Centrul Ecleziastic de Documentare deja citat, sau de Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna”, de Editura Eurocarpatica sau de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș – laolaltă și individual, multitudinea activităților, tematica abordată, angajamentul personal și tenacitatea inimoșilor lideri impresionează dea dreptul!
O mână de entuziaști înfruntând dificultăți uneori greu de imaginat – între care cele financiare se întretaie cu presiunea psihică generată de medii potrivnice, răuvoitoare etc – reușesc, iată, să prezinte un bilanț ce-și caută egalul în peisajul cultural din România.. De fapt însăși contextul în care activează Centrul Ecleziastic de documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și celelalte unități impune o privire specială și judecăți de valoare aparte justificând estimările superlative!
După 20 de ani Al. Dumas a avut multe de povestit despre eroii lui îndrăgiți… Făcând bilanțul celor două decenii de istorie scursă, truditorii Centrului ne povestesc despre idealul lor, conturând profilul unor „mușchetari” moderni, luptând cu mintea și inima pentru coagularea și consolidarea comunității, derulând proiecte arhivistice extinse în timp pe spațiul românesc intracarpatic, publicând izvoare și studii, articole și cărți de referință. Toate sunt sistematic prezentate în publicații temeinice și citate de asemenea în volumul de față. Motiv pentru care nu reluăm punctual aspectele retrospective deja date. Vom nota în schimb câteva estimări generalizatoare privind menirea unor instituții de cultură de felul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Este lesne de constatat pentru orice observator al dinamicii scenei politice internaționale că traversăm o epocă fără precedent din punct de vedere al amplorii și rapidității schimbărilor în mai toate domeniile. Sunt puse sub semnul întrebării și adesea dinamitate vechi cutume, fluxul informațional copleșind și derutând deopotrivă individul, impactul psiho-social la scară planetară fiind fără precedent. Se iscă impresia că omenirea în ansamblul ei este supusă (sau se auto supune) unui „experiment global” cu dezrădăcinări din structuri tradiționale considerate depășite (familie, școală, biserică, națiune, stat național etc), abandonându-se principii morale milenare, febra „noului” părând să se transforme în „modus vivendi” propriu contemporanilor. Întrebarea care se pune este dacă acest avânt al schimbărilor are un fundament suficient de documentat pentru ca „noul” să nu însemne un fiasco!
De bună seamă că omenirea – prin însăși natura ei filo și onto-genetică – este programată la căutări permanente și schimbare. Prudența se impune însă și în acest caz și din acest p.d.v. instituții cu proiecte (și) conservatoare sunt nu numai binevenite ci absolut necesare! Într-un astfel de context înțelegem rostul Centrului Ecleziastic jubiliar și a celorlalte entități citate. Fiindcă activitatea acestora s-a centrat pe conservarea unor nobile idealuri comunitare între care: buna conviețuire între etniile trăitoare în interiorul arcului intracarpatic, bazată pe respect reciproc; păstrarea tradițiilor strămoșești; conservarea valorilor morale ale familiei creștine; orientarea corectă a tinerei generații spre școală și cultură; promovarea demnității de neam și Tară Românească; implementarea unui patriotism ancorat în fapte demne, cu măsură și bun simț; coagularea entităților comunitare românești dezavantajate de statutul lor minoritar etc. Etc.
La ceas de bilanț aniversar, totul îndeamnă spre cuvinte de laudă și recunoștință adresate inimoșilor „mușchetari” ai Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – în mod special liantului tuturor activităților: dr. Ioan Lăcătușu. Fie ca următoarele momente jubiliare să consemneze realizări la fel de prestigioase ca cele de față, iar comunitățile românești răspândite în interiorul strămoșescului arc carpatic să dăinuiască și să prospere!
Prof. Univ. Dr. Ioan WEIDNER – CIUREA, Köln, Germania
Lucrare întru’ adevăr şi spirit
Când o lucrare este adevărată, spunea Tudor Vianu, este şi frumoasă. Lucrarea pe care o numim Centrul Ecleziastic de Documentare „MitropolitNicolae Colan” este şi adevărată şi frumoasă, întruchipând ceea ce Mitropolitul numea ordinea nouă, înţeleasă ca luptă pentru adevăr şi spirit, ca deplinătate a minţii şi jertfei, îndreptând fiinţa „pe calea păcii”.
Biografia de 20 de ani a instituţiei covăsnene, transilvănene şi naţionale, a preluat îndreptarul vieţii propovăduit de înaltul Arhiereu, ca, străbătând teritorii ale slavei divine, să cuprindă temeiuri ale vredniciei umane şi ale argumentelor în numele adevărului. Nu-i pot aprecia Centrului fundamentele, fără a intra, din nou, în opera Mitropolitului Colan, cea în care se îngemănează „frăţia noastră creştinească” cu „frăţia noastră românească”. Un miez al operei Arhiereului i-a devenit Centrului, credem, profesiune de credinţă. Scria Mitropolitul Nicolae Colan: Fără pace şi bunăvoire, ţări şi popoare nu pot avea parte decât de neodihna vânturilor şi de frământul nisipurilor spulberate de ele. I-am cunoscut Centrului Ecleziastic preocupările ca jurnalist-radio, întotdeauna impresionat de disciplina intelectuală, echilibrul de idei, voinţa de elucidare a provocărilor, simţindu-i pe profesioniştii impecabili cum erau, în acelaşi timp, şi „fiii sufleteşti” ai marelui Arhiereu. Acest filon i-a dat Centrului prestanţă culturală, izbândă în cercetare şi manifestare ştiinţifică, reverberată într-un elevat sincretism în care îşi mărturisesc felul de a fi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Muzeul Spiritualităţii de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Editura Eurocarpatica, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, iar mai presus Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.
În emisiunile mele radio, în Vitralii, Linia de contur, Cina eternă sau Dreptul la eternitate, am prezentat colecţia de documente din arhiva Centrului, cărţile vechi sau cele bibliofile, stăruinţa în investigaţii ample, consecvente, şi concluziile plauzibile privind istoria, cultura şi civilizaţia românilor din Covasna şi Harghita, iniţiativele în cercetarea interdisciplinară, pe care le detalia dr. Ioan Lăcătuşu cu bucuria celui care ştie că trezeşte, prin ceea ce face, mintea şi sufletul. (Vezi ceea ce Marele Titulescu scria despre sufletul ce trebuie trezit şi despre acţiunea de trezire ce nu trebuie să întârzie). I-am amintit sociologului Ioan Lăcătuşu numele, cuprinzând, în numele, inteligenţa şi sensibilitatea Domniei Sale, truda tuturor celor care împlinesc menirea Centrului. Îi văd în aprecierea pe care o făcea Nicolae Iorga când vorbea despre personalitatea lui Gheorghe Şincai: Omul cu puteri neînfricate şi cu principii neclintite. Prin puteri neînfricate şi principii neclintite, Centrul Ecleziastic, în 20 de ani, a devenit conştiinţă, idee românească, glas pătrunzător şi scriere cu majuscule, căreia nimeni nu-i poate contesta spiritul dreptăţii. Cu atât mai mult, cu cât, în biografia Centrului Ecleziastic, sunt atâtea dovezi de respingere a inepţiilor, mistificărilor, falsului şi urii, în acelaşi timp de privire a lucrurilor drept în faţă, cu orice risc, întru a reînvia şi înnoi jurămintele înainte mergătorilor, aducându-le în amiaza zilei noastre.
În preajma Unirii Principatelor, Ion C. Brătianu publica în ziarul Românul un text emoţionat despre cei care ştiu să deschidă izvoarele vieţii naţionale.La 20 de ani de când Centrul Ecleziastic a stârnit atâtea emoţii, atâtea întrebări, dar şi atâtea anticipate certitudini, preiau cuvintele înaintemergătorului, trecându-le pe pagina unui imaginar ziar Românul, de azi: La Sfântu-Gheorghe, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a ştiut să deschidă izvoarele vieţii naţionale.
Dr. Valentin MARICA, Tg. Mureş
