Consiliul Judeţean (CJ) Covasna a inaugurat, ieri, centrul de management integrat al deşeurilor din judeţul Covasna, în prezenţa ministrului mediului, Graţiela Gavrilescu şi a autorităţilor judeţene.
Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna”, cu o valoare totală de 30.038.000 de euro, a fost semnat la data de 17 septembrie 2010, de către ministrul mediului de la acea vreme, Laszlo Borbely, împreună cu Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna. Contribuţia proprie a judeţului a fost de 3.000.000 de euro.
„Eu astăzi sunt un om mândru. Sunt mândru de comunitatea din care fac parte, sunt mândru de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, de toţi primarii indiferent de coloratura politică, pentru că au înţeles că la implemetarea unui asemenea proiect nu-şi au loc lupele politice, şi interesul comun trebuie să primeze. Un lucru este cert: indiferent cine şi de când va opera acest lucru, timp de 40 de ani problema deşeurilor din judeţul Covasna este rezolvată şi trebuie să fim mândri de acest lucru”, a spus Ambrus Joszef, consilier judeţean şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem de management al deşeurilor în judeţul Covasna” (ADI-SIMD).
Printre cele mai importante obiective generale pe care acest proiect le are, se numără: dezvoltarea unui sistem funcţional de management al deşeurilor cu reducerea impactului asupra mediului din judeţul Covasna, creşterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritate de calitate şi la preţuri accesibile, reducerea cantităţilor de deşeuri aduse la depozit şi creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi reutilizate, dar şi reducerea numărului de situri contaminate.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, a ţinut să precizeze importanţa acestui proiect, care nu face obiectivul unei campanii electorale, ci este o dorinţă comună a mai multor factori de decizie, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor judeţului.
„Problema deşeurilor nu cred că este o problemă sau o lucrare de campanie electorală. Nu se poate câştiga campania electorală cu această problemă. Nu pentru acest lucru am luptat 10 ani de zile. Nu am făcut nici pentru că aşa cere Uniunea Europeană, am muncit pentru că ţinutul nostru este un ţinut curat şi este un ţinut bogat. De altfel, aici, în ţinutul secuiesc, este cel mai curat aer din UE. Din apele minerale îmbuteliate în România, 55% sunt îmbuteliate aici, în ţinutul nostru. La noi este cea mai mare densitate de berze din Ardeal, pe un locuitor. Deci, noi nu am muncit de dragul altora, noi am muncit de dragul nostru. Am câteva principii, şi anume: nu încercarea ci rezultatul contează. Deci, diferit de alţii, noi nu ne mândrim cu încercări, ne mândrim cu rezultate. Ştim foarte bine că fiecare problemă rezolvată este o intrare într-o altă problemă”, a spus Tamas Sandor.
În acelaşi context, preşedintele CJ Covsna a anunţat că au fost cuprinse 15 milioane de lei pentru drumul de 6 km care duce către groapa de gunoi de la Leţ, urmând să fie depus un proiect pentru staţia de tratare mecanico-biologică.
Ultima groapă de gunoi neconformă – cea din Sfântu Gheorghe – a fost închisă în luna august a.c., judeţul Covasna devenind primul judeţ din ţară care a reuşit să închidă toate gropile de gunoi neconforme, atât rurale cât şi urbane.
. .
„Cu ajutorul primarilor, am reuşit să închidem în totalitate toate gropile de gunoi din mediul rural şi pot să afirm că suntem între primii 5 pe nivel naţional, în ceea ce priveşte implementarea unui program similar”, a punctat Tamas Sandor. „Am pornit cu un handicap de 2 ani de zile, deoarece iniţial trebuia să facem această asociaţie cu UAT-urile din judeţul Harghita, şi am pierdut 2 ani până când ne-am organizat altfel, am pierdut 2 ani datorită contestaţiilor, dar uite că am reuşit să construim acest centru”, a mai spus Ambrus Joszef, în aceeaşi ordine de idei.
Iniţiatorii proiectului spun că se doreşte ca acest nou sistem de management al deşeurilor să înfrumuseţeze aspectul localităţilor, şi chiar să ofere o sursă de venit nouă pentru comunitate, prin valorificarea compostului, asemeni oraşului Oradea.
Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna” reprezintă o condiţie esenţială pentru accesarea unor noi fonduri europene. Cu o parte din fondurile alocate acestui proiect au fost cumpărate 16 hectare de teren situate între localităţile Moacşa şi Leţ, unde, în luna mai 2014 au fost demarate lucrările la noua uzină ce va deservi colectării şi reciclării deşeurilor din tot judeţul Covasna. Conform contractului semnat cu firma de construcţii, lucrările la centrul de management integrat ar fi trebuit să fie gata în maxim 14 luni, adică pe 15 decembrie a.c., însă lucrările au fost gata mai devreme cu 2 luni.
Centrul de Management Integrat al Deşeurilor cuprinde un depozit ecologic, o staţie de compostare şi o staţie de sortare a deşeurilor. După implementare, se estimează că aproximativ 50.000 de tone de deşeuri vor necesita depozitare. Centrul este amplasat într-o zonă relativ izolată care permite dezvoltarea altor facilităţi în apropiere, compostul putând fi utilizat în agricultură.
În momentul de faţă gunoiul colectat de către principalul operator de salubritate, Tega S.A., este depozitat la Braşov, la prețul de 81,5 lei pentru fiecare tonă, judeţul Covasna producând anual aproximativ 154.000 de tone de deşeuri. Din această cauză facturile la salubritate ar putea creşte, dacă nu se găseşte o soluţie.
Prezent la inaugurare, ministrul Mediului a spus că va purta discuţii la Ministerul Fondurilor Europene prin care va cere acceptul de a da în folosinţă noul Centru de management al deşeurilor actualului operator de salubritate, pentru o peroadă de un an, până la finalizarea licitaţiilor publice prevăzute de lege.
„Mi se pare anormal să începem să purtăm deşeurile de aici din Covasna, în judeţul Braşov. Facem, de fapt, o plimbare şi ne mai gândim de ce poluăm. De aceea, în acord cu ministrul Fondurilor Europene, şi în acelaşi timp, printr-o discuţie purtată cu preşedintele Consiliului Concurenţei, o să aduc la o discuţie, mâine, inclusiv pe preşedinta Agenţiei pentru Achiziţii Publice – pentru că, Comisia Europeană tot este prezentă miercuri la Minsiterul Fondurilor Europene – să ne prezentăm situaţia. Aşa cum ne-au dat acceptul să putem să construim nişte rampe temporare pe un an de zile, până la terminarea rampelor actuale și închiderea şi ecologizarea celor vechi, să ne dea posibilitatea, pentru un an de zile, ca operatorul pe care îl aveţi să folosească acest centru, astfel încât să nu mai plimbăm deşeurile”, a spus Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.
Aceasta a amintit de situaţiile altor oraşe care au închis rampele de gunoi neconforme în urmă cu 3 ani, dar care nu pot folosi Centrele de management integrat al deşeurilor din cauza contestaţiilor făcute de firmele necâştigătoare ale licitaţiilor.
De asemenea, fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely a spus că are încredere că noua strategie de securitate a Mediului pe care a început-o încă de pe vremea când era la cârma Ministerului Mediului, va fi revizuită şi chiar finalizată.
„Sper că va fi finalizată, cât de curând, acea strategie de securitate a Mediului pe care am început-o cândva, – s-a poticnit și după aceea doamna ministru a revenit aupra ei- și am înțeles că este în derulare finalizarea acestei strategii. Ceea ce se întâmplă la un minister este caracteristic și în județ. Dacă nu există o colaborare între diferitele instituții, dacă fiecare vrea să demonstreze cine e cel mai tare în parcare și nu ține cont că aici e o comunitate, atunci lucrurile nu merg. Şi aici vreau să felicit pe toți cei care au pus umărul. Noi, România, în 2012 am fost primii din UE care am semnat cele mai multe contracte pe infrastructuură mare, ceea ce înseamnă apă și deșeuri. Știți cât înseamnă în acești șapte ani ca și bani veniți de la UE? Aproape 5 miliarde de euro pentru România. Deșeuri și apă“, a declarat Laszlo Borbely.
Maricela Dan
