Prea mare pentru nevoile oraşului, centrala termică din Întorsura Buzăului aduce probleme atât cetăţenilor, cât şi autorităţilor. Oamenii nu primesc apă caldă aşa cum şi-ar dori, iar Primăria nu poate face faţă cheltuielilor. Autoritatea locală a acceptat să ofere explicaţii şi să prezinte soluţiile pe care le-au identificat pentru rezolvarea problemelor create de Serviciul de furnizare a agentului termic din Întorsura Buzăului.
Pierderi de 50.000 de lei pe lună în timp de vară
Pierderile financiare majore, scumpirea rumeguşului, capacitatea nejustificat de mare a centralei sau numărul redus al beneficiarilor sunt câteva dintre cauzele care au determinat autorităţile locale să reducă din cantitatea de apă caldă distribuită la blocurile din Întorsura Buzăului, pe timp de vară. „Problema este că noi am creat un sistem care a generat şi generează anual pierderi programate de 350.000 de lei. În fiecare lună de vară avem pierderi de 50.000 de lei. Încasările obţinute în urma vânzării apei calde nu sunt suficiente nici măcar pentru a plăti curentul electric. De rumeguş, salariaţi, taxe către stat şi altele nici nu poate fi vorba. Şi atunci explicaţia opririi apei calde care este? Reducem cât de mult posibil producerea apei calde pentru a micşora pierderile”, a precizat Leca Băncilă, primarul din Întorsura Buzăului.
Primarul a mai precizat că nu se ştie cât timp va mai dura procesul de micşorare a pierderilor. Principalul motiv este, potrivit acestuia, dificultatea de a obţine fondurile necesare pentru a pune în aplicare soluţiile identificate.
Cu toate acestea, primul pas către rezolvarea problemelor create de centrala termică s-a făcut. Primăria oraşului Întorsura Buzăului a înaintat către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice un proiect care are în vedere retehnologizarea şi extinderea sistemului centralizat de furnizare a agentului termic din Întorsura Buzăului. Documentul prezintă problemele, soluţiile şi detalii despre centrala termică.
Problemele identificate
În documentul transmis către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, reprezentanţii autorităţii locale au precizat: „Dacă până în anul 2008 sistemul şi-a demonstrat utilitatea, asigurând căldura şi apa caldă necesare cetăţenilor la un preţ convenabil, menţinându-se într-un echilibru economico-financiar, după această dată a început să îşi arate limitele, transformându-se treptat într-o povară pentru autorităţile publice locale.”
Există o serie de cauze care au transformat centrala termică într-o povară.
„Capacitatea centralei nejudicios fundamentată în faza de proiectare” este prima dintre acestea. Şi Primarul oraşului a menţionat că „Centrala termică este o catastrofă. Este de 5 ori mai mare decât nevoile noastre.”
Potrivit datelor oficiale, „În perioada sezonului rece, când consumul atinge nivelul maxim, gradul de valorificare a capacităţii centralei termice nu depăşeşte 60% ( din cei 7 Mw), iar în sezonul cald când se consumă numai apă caldă menajeră, centrala funcţionând la un randament foarte scăzut, sub 10%. În ultima situaţie, costurile de valorificare sunt atât de mari, încât din valorificarea producţiei nu se recuperează nici costurile pentru energia electrică.”
„Limite în elaborarea, implementarea şi actualizarea Strategiei de furnizare a agentului termic în sistem centralizat” este o altă problemă identificată de autorităţile locale. Potrivit documentului oficial, nu există suficienţi beneficiari, astfel încât să se justifice capacitatea prea mare a centralei. Doar 5000 de consumatori din zona centrală a oraşului beneficiază de serviciile centralei termice. „Centrala termică furnizează servicii către prea puţine persoane”, a precizat şi Leca Băncilă.
„Rumeguşul a devenit o problemă prin preţ şi posibilitatea de achiziţie” este a treia cauză prezentată în documentul oficial: „Dacă acum 10 ani rumeguşul nu se plătea şi se achiziţiona de pe o arie de 10 kilometri, în mai 2014 se cumpăra de pe o arie cu rază de 100 de kilometri la preţul de 10 euro/m³ ( achiziţionare între 7 – 9 euro, la care se adaugă costuri de transport de 2 – 3 euro/ m³). În plus, nu se găsesc întotdeauna, nici la aceste costuri, cantităţile necesare pentru a garanta funcţionarea centralei. Drept pentru care, în multe situaţii, trebuie să se achiziţioneze chiar produse de proastă calitate, ceea ce a influenţat negativ randamentul centralei.”
În documentul înaintat către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se precizează a patra cauză ca fiind „neactualizarea preţului de furnizare a agentului termic în funcţie de evoluţia preţurilor”. Motivul: „autorităţile locale nu au încercat să mărească preţul agentului termic, ca o măsură de protecţie socială”, precizează documentul amintit anterior.
Soluţii ale autorităţilor locale
Prin identificarea cauzelor, autorităţile au determinat şi o serie de soluţii. În proiect se precizează: „Soluţia care s-a identificat în vederea rentabilizării a fost o regândire a întregului sistem sub forma unei reproiectări care să vizeze completarea, retehnologizarea sistemului şi extinderea reţelei de distribuţie a agentului termic încât să mărească numărul beneficiarilor serviciului cu 30 – 50%”.
Acelaşi document menţionează şi că: „Închiderea sistemului, chiar dacă a fost luată în discuţie, având în vedere situaţia actuală: pierderi financiare planificate şi greutăţi în aprovizionarea cu rumeguş, a fost respinsă deoarece această soluţie ar afecta grav – vorbim despre Întorsura Buzăului, un pol al frigului în România, aproximativ 5000 de oameni între care 2000 elevi, în condiţiile în care nu există la nivel local alternative la această situaţie.”
Prima soluţie prezentată în documentul înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de Primăria din Întorsura Buzăului este „extinderea reţelei termice”. Un studiu de fezabilitate realizat în 2007 „prevedea realizarea a încă două magistrale pentru distribuţia agentului termic, inclusiv reţele de distribuţie şi schimbătoare de căldură, la mai multe instituţii: spitalul orăşenesc, sediul Poliţiei, sediul BCR, sala de sport, Catedrala etc., în prima etapă, şi ulterior, în etapa a doua, la locuinţe individuale aflate în centrul oraşului.”
„Achiziţionarea şi punerea în funcţiune, până la finele anului 2014 a unei Centrale termice cu combustibil biomasă (n.r. rumeguş şi deşeuri de lemn) de 2,5 Mw” este o altă soluţie care vine în ajutorul cetăţenilor. Această nouă centrală va avea un cazan care „poate produce agent termic în condiţii ecologice la preţuri scăzute pe toată perioada sezonului cald, pentru producerea apei calde menajere, precum şi pentru producerea agentului termic la încălzire şi apei calde menajere în sezonul rece, la opririle accidentale ale centralei termice pe rumeguş.”
Primarul a precizat: „Dacă am avea o centrală mai mică al cărei singur scop ar fi producerea apei calde, atunci am putea oferi acest serviciu zilnic, fără probleme.”
„Construirea unui punct de lucru în afara localităţii pentru producerea biomasei ( rumeguşului) necesară funcţionării centralei până la finele anului 2015” este o altă soluţie la care autorităţile locale s-au gândit: „Investiţia presupune construirea unui depozit pentru stocarea deşeurilor de material lemnos, a unei hale de producere a biomasei, depozit pentru stocarea rumeguşului, achiziţionarea unui tocător de mare capacitate şi a utilajelor de manipulare şi transportului de deşeuri pentru producerea biomasei.” Potrivit datelor oficiale, într-un an de zile se consumă 25.000 m³ de biomasă.
Primarul a mai menţionat că, din cauza situaţiei financiare nefavorabile, o soluţie va fi şi restructurarea personalului din cadrul Serviciului de furnizare a agentului termic.
Scurt istoric al Centralei termice din Întorsura Buzăului
Centrala termică din Întorsura Buzăului funcţionează din anul 2004. „Investiţia a fost executată în cadrul programului „Rumeguş 2000” –„ Dezvoltarea unor sisteme de încălzire pe biomasă în cinci zone turistice”, potrivit datelor oficiale. Aceeaşi sursă menţionează: „Conceptul proiectului a fost dezvoltat de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (A.R.C.E.), Agenţia Daneză pentru Protecţia Mediului (D.E.P.A.), agenţii locale de protecţia mediului (A.P.M), împreună cu firma Grue & Hornstrup Consulting Engineers A/s Danemarca, ce a asigurat asistenţa şi coordonarea întregului proiect, în baza unui proiect pilot de încălzire centrală pe biomasă, al D.E.P.A. din comuna Taşca – jud. Neamţ, pus în funcţiune în anul 1999.”
Tot documentul oficial precizează că „în anul 2003 a fost finalizat planul de finanţare, prin semnarea unui acord pentru tranzacţionarea de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră, între Guvernul României şi Guvernul Danez prin Agenţia Daneză pentru Protecţia Mediului, D.E.P.A.”.
Programul „Rumeguş 2000” a fost finanţat, potrivit documentului transmis de Primărie către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în proporţie de 46% de PHARE 2001 – UE, delegaţia UE la Bucureşti/ Ministerul Integrării Europene (MIE), 20% de Ministerul Român şi Agenţia Daneză pentru Protecţia Mediului, 24% din Fondul Special pentru Dezvoltarea de Sisteme Energetice (FSDSE), A.R.C.E. şi 10% finanţare locală.
În total, valoarea contractului a fost de 2.362.907 de euro, respectiv 8.940.961 de lei la un curs de 3.788 lei/ Euro de la vremea aceea.
În contract se menţionează şi faptul că autorităţile locale sunt obligate să menţină centrala termică în funcţiune timp de 14 ani de la data punerii în funcţiune, adică până în anul 2018.
Motivele pentru care s-a recurs la construirea acestui tip de centrală termică au fost „utilizarea resurselor energetice locale de biomasă nevalorificate la acea dată, reducerea cu 95% a pierderilor de agent termic prin înlocuirea totală a sistemului de transport şi producerea agentului termic, creşterea randamentului termic a întregului sistem, reducerea emisiilor cu efect de seră, îmbunătăţirea confortului termic şi obţinerea unei energii termice cu un preţ relativ scăzut.”, se precizează în documentul transmis Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Iulia Drăghici – Taraş
