Împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial a fost marcată de către militarii Batalionului 22 Vânători de Munte din Sfântu Gheorghe printr-un ceremonial militar și religios derulat vineri, la cimitirul comun din localitate. Sâmbătă, aceștia au participat la un marș în zona Oituzului, menit să marcheze, în mod simbolic, trecerea Carpaţilor de către Armata Română. Manifestările au fost organizate în cadrul programului specific derulat cu acest prilej de către Ministerul Apărării Naţionale.

14055075_1171723752886840_4786074894334743190_nProgramul derulat la monumentul aflat în cimitirul comun din Sfântu Gheorghe au început vineri, 26 august, după instalarea gărzii de onoare, printre participanți numărându-se prefectul Judeţului Covasna, reprezentanți ai Primăriei municipiului, reprezentanții amai multe instituții publice, ai asociațiilor veteranilor de război și cadrelor militare în rezervă, și nu numai.

După oficierea serviciului religios – de către preotul militar Ioan Costin Cucu – toți cei prezenți au ținut un moment de reculegere, după care a fost prezentată semnificația evenimentului și a urmat citirea solemnă, de către participanți, a unei liste cuprinzând 300 de nume ale militarilor căzuți în luptă, în cadrul Primului Război Mondial.

La monumentul aflat în cimitirul comun au fost apoi depuse coroane și jerbe de flori. Candele și flori au fost așezate, de participanți și pe mormintele eroilor căzuți în acel război.

Ostași din peste zece țări europene, înhumați în cimitirul comun din Sfântu Gheorghe

Monumentul aflat în cimitirul comun din Sfântu Gheorghe a fost realizat în perioada interbelică de către Societatea Cultul Eroilor, a declarat dr. Ioan Lăcătușu, arhivist de profesie, care a precizat că a descoperit, prin cercetări arhivistice, numele a 160 de ostași, din peste zece țări europene, căzuți în Primul Război Mondial,

„Cercetările arhivistice ne-au permis să decoperim istoria adevărată a acestui monument. El a fost realizat în perioada interbelică de către Societatea Cultul Eroilor, pe baza legislaţiei româneşti în materie, o legislaţie foarte modernă, şi s-a realizat prin reînhumarea câtorva sute de militari căzuţi în diferite localităţi de pe teritoriul judeţului şi a militarilor care au decedat în spitalul militar din Sfântu Gheorghe. Dacă lista celor reînhumaţi, inclusiv în osuar, se cunoştea încă din perioada interbelică, mie mi-a revenit cinstea şi onoarea să descopăr numele celor 160 de militari din peste zece ţări europene actuale, care au decedat în spitalul militar din Sfântu Gheorghe şi au fost înmormântaţi aici.”- a spus dr. Ioan Lăcătușu.

Potrivit acestuia, „cu ajutorul Oficiului Cultul Eroilor din cadrul Guvernului României, la iniţiativa Asociaţiei Veteranilor de Război şi cadrelor militare în rezervă şi retragere, s-a porinit un proiect prin care s-a propus reabilitarea acestui cimitir, însă  proiectul nu s-a finalizat.

„Discutam astăzi şi cu domnul prefect, cu reprezentanţii asociaţiilor militare, cu consilierii locali că este nevoie de finalizarea lucrărilor la acest cimitir, astfel încât la Ziua Eroilor de anul viitor să putem invita ambasadorii celor zece ţări care au militari înmormântaţi aici,  şi să fie un moment de a ne regăsi cu toţii, indiferent de etnia şi confesiunea fiecăruia. În perioada interbelică, de Ziua Eroilor, aici erau rabinul, eraupreotul romano-catolic, preotul unitarian, reformat, protopopul ortodox şi cu toţii vărsau o lacrimă şi marcau acest eveniment într-un ceremonial cu totul deosebit. Este o şansă pentru noi, un obiectiv şi un moment în care trebuie să ne regăsim alături de ceea ce ne uneşte, să cinstim memoria acestor ostaşi care au căzut în misiune şi, iată, acum o sută de ani şi-au adus contribuţia la ceea ce înseamnă astăzi România.” –a declarat dr. Ioan Lăcătușu.

Ceremonii militare și religioase în memoria celor peste 330.000 de militari care şi-au dat viaţa pentru ţară în Primul Război Mondial au fost organizate, sub egida Ministerului Apărării Naţionale, pe întreg teritoriul naţional, în această perioadă.

„La nivel naţional, așa cum am arătat și în preambul, s-a făcut un efort pentru a se identifica cele peste 330.000 de nume de eroi căzuţi pe câmpurile de lupte în Primul Război Mondial şi în lagăre. Activitatea s-a organizat în peste o sută de cimitire ale eroilor din ţară, iar nouă ne-a revenit onoarea să citim cei 300 de eroi, de la litera <<G>>, aici la Sfântu Gheorghe. Este, ca să spun așa, un efort mic de aducere aminte a celor care acum o sută de ani au murit pentru ca România să fie ceea ce este acum. Ne încearcă emoţii. Poate că izolat, în diferite locuri, s-au citit numele eroilor, dar activitate ca aceasta de astăzi este fără precedent;  este pentru prima dată când se citesc absolut toatele cele 330.000 de nume”, a declarat comandantul Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireșoaia” din Sfântu Gheorghe, colonelul Gabriel Moglan.

Treceți batalioane române Carpații!

. . 14184286_1173653219360560_2567962469918090605_nÎn cadrul manifestărilor organizate de Ministerul Apărării Naționale pentru celebrarea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Razboi Mondial, pe 27 august 1916, decizie ce a avut ca rezultat final crearea României Mari, prin unirea Transilvaniei cu țara-mamă la 1 Decembrie 1918, sâmbătă, 27 august a.c., 41 de vânători de munte din Sfântu Gheorghe,  alături de oficialități și fii ai satelor Hârja și Poiana Sărată, comuna Oituz, județul  Bacău au marcat, în mod simbolic, printr-un marş cu torţe, trecerea Carpaţilor de către Armata Română în vara anului 1916.

„Batalionul 22 Vânători de Munte Cireşoaia are deosebita onoare să materializeze drumul pe care l-a parcurs grupul de acoperire numărul 8 din Divizia 4, acela din garnizoana de reşedinţă din fostul Regat al României către graniţa cu Austro-Ungaria a acelor timpuri”, a precizat colonelul Gabriel Moglan.

Și pentru că la un asemenea eveniment aniversar se poate participa doar o dată în viață, pe lângă reprezentanții organizatorilor-Ministerul Apărării Naționale, Episcopia Romanului și Bacăului și  Primaria comunei Oituz-, încă de la punctul de pornire, la ora 21.00, pe drumul european E 574, între marginea de Est a localităţii Hârja din judeţul Bacău până în incinta Bisericii Neamului din Poiana Sărată,  în marsul pe distanța de cca 6 km s-au alăturat localnici, cu mic cu mare, care știu, de la bunii și străbunii lor, istoria acestor locuri stropite cu sângele eroilor care au luptat pentru reîntregirea neamului românesc.

Emoționante momente s-au întâmplat la Hârja și Poiana Sărată, în noaptea de sâmbătă. „Treceți batalioane române Carpații…!”- ce a  răsunat din piepturile soldaților Batalionului  22 Vânători de Munte Cireşoaia din Sfântu Gheorghe, a ajuns în inimile  locuitorilor care, dacă nu s-au alăturat convoiului, au ieșit la porți și au aplaudat.

Pentru Stindard și pentru România am luptat!”

În fața Căminului de persoane în vârstă din Poiana Sărată, alături de o parte dintre colegii săi l-am întâlnit pe domnul Rogoza Niculai, care, din scaunul cu rotile în care era, purtând decorații militare în piept, flutura un mic steag tricolor. „ Am 93 de ani și sunt veteran de război. Trăiesc sentimente deosebit de  frumoase pentru momentele de față,  pentru jertfa Armatei Române. (…) I-am așteptat cu dragoste să vină (pe soldații Batalionul 22 Vânători de Munte-n.red), am fost înștiințați și de aceea am ieșit atâția câți am putut.”- ne-a spus domnul Rogoza Niculai, pe obrajii căruia curgeau lacrimi…amare. „ Știu pentru ce plâng; eu am stat în război până în ultimul ceas, până s-a terminat războiul în 9 mai 1945. (…) Eu am venit acasă, în România, ca un schelet,  dar acum sunt bine, îi mulțumesc lui Dumnezeu. Pentru Stindard și pentru România am luptat!” ne-a mărturisit veteranul de război din Poiana Sărată.

„Trebuie să nu uităm istoria, să ne reamintim acele evenimente, pentru a ști  că avem niște rădăcini”

14079775_1173652282693987_3100082887386370900_nLa marșul soldaților s-a alăturat și domnul Copoț, ai cărui bunici au luptat în primul război mondial. Povestindu-ne multe momente ale istoriei locale, aflate de la bunicii săi, acesta a menționat că „trebuie  să nu uităm istoria,  să ne reamintim acele evenimente, pentru a ști  că avem niște rădăcini”.

Odată sosiți în fața Bisericii Neamului din Poiana Sărată, după ce au făcut un popas în fața bisericii din Hârja unde este marcată fosta vamă (în urmă cu 100 de ani, localitatea Hârja era ultimul sat din Moldova, iar Poiana Sarata primul sat din Ardeal), soldații au fost întâmpinați cu pâine și sare de către localnici.

Cu torțele aprinse și intonând, din nou, „Treceți batalioane române Carpații!”, soldații și cei prezenți au participat la ceremonia organizată de Asociația Sf. Ilie din Poiana Sărată (președinte-preot paroh Sînel Lăzărel, vicepreședinte-col(r) Marian Petrescu și Ciprian Hugianu- membru) și Parohiile Hârja și Poiana Sărată, la mormântul Lt.Nicolaie Macarie, primul erou căzut la datorie  în războiul de reîntregire a neamului.

După intonarea Imnului național și păstrarea unui moment de reculegere în memoria eroilor patriei,  a avut loc un ceremonial militar-religios oficiat de preot  Constantin Alupei -consilier eparhial, preot  Bitir Ioan,  fiu al satului Poiana Sărată  și preot Ilarion Mâță din  Parohia Hârja- inspector eparhial. Cu această ocazie,  preotul Constantin  Alupei a dat citire mesajului  transmis de IPS Ioachim Băcăuanul, cu acest prilej. Apoi,  a fost dezvelită o  placă comemorativă montată de soldați ai Batalionului 22 Vânători de Munte Cireșoaia din Sf. Gheorghe, pe piatra de mormânt a  Lt. Nicolae Macarie, pe care este scris: „RESPECT PENTRU EROII NEAMULUI! Primul Război Mondial, 100 ani (1916-2016). Acum un secol, bravii ostași din grupurile de acoperire a frontierei muntoase au luptat pentru a deschide calea ofensivei armatei române către Transilvania.”

La mormântul Lt. Nicolae Macarie au fost depuse coroane de flori din partea Batalionului 22 Vânători de Munte Cireșoaia din Sf.Gheorghe, Primăriei comunei Oituz, Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, Parohiilor Ortodoxe Hârja și Poiana Sărată și o jerbă de flori din partea reprezentaților mass-media din județul Covasna- „Mesagerul de Covasna” și „Observatorul de Covasna”.

La finalul manifestărilor ce au avut loc în curtea bisericii Neamului din Poiana Sărată, adresându-se în mod special tinerilor prezenți, preotul  Constantin Alupei a menționat:

„Iubiți copilași!Iată că am fost împreună câteva momente în această  seară care va rămâne de neuiat, la începutul serbărilor comemorative la 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial. Noi, prin aceasta arătăm recunoștință bravilor ostași și în același timp ne întărim unii pe alții, ne susținem unii pe alții, lor aducându-le florile recunoștinței, rugăciunile noastre pe care le înălțăm bunului Dumnezeu că el a vrut ca România să fie a noastră, el a vrut ca România să fie liberă, el a vrut ca România să fie într-adevăr a românilor!”

Sâmbătă, 27 august a.c., de la ora 21.00, militarii Armatei României au „trecut” din nou Carpaţii, în mod simbolic, în 17 locații din țară. Efective de valoare pluton au executat marşuri tactice pe principalele rute pe care, exact cu 100 de ani în urmă, ostaşii armatei noastre luau în stăpânire trecătorile Munţilor Carpaţi, pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.

„România Întregită s-a clădit, în principal, prin sacrificiul ostaşilor, căzuţi pe câmpurile de bătălie din ţară sau pieriţi în prizonierat, eroi care au pus mai presus de propria lor viaţă binele naţiunii.
Peste 330.000 de militari români şi-au pierdut viaţa în urma acestei conflagraţii mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populaţiei civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupaţie.”- se arată pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale, www.mapn.ro.

Aceeași sursă arată că, prin Hotărârea Guvernului României nr. 821/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobat Programul Naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, iar la propunerea primului ministru, preşedintele României a acordat Înaltul Său Patronaj activităţilor.

Ana Alina Costache

Maria Crețu-Graur

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail