Sfinții Mucenici sunt prăznuiți în fiecare an pe data de 9 martie. Ei au trait în timpul Împaratului păgân Licinius (308-324), știut ca prigonitor al creștinilor. Cei 40 au fost soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a din Armenia. Pe lângă ostași de origine romană, se aflau și alte seminții, precum greci, armeni etc.
Vă prezentăm numele celor 40 de soldaţi creştini care au plătit cu viaţa crezul lor în Mântuitor: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.
Ei au devenit cei 40 de Sfinţi Mucenici, care la fiecare început de primăvară, mai precis pe 9 martie, sunt evocaţi şi cinstiţi aşa cum se cuvine.
Personajele pe care le pomenim azi au fost soldaţi creştini în slujba unui împărat roman pagan pe nume Licinius (308-324), un aprig prigonitor al creștinilor. Aflând despre credinţa oştenilor, guvernatorul Armeniei i-a silit să se închine idolilor, aşa cum se proceda în acele vremuri. Pentru că au refuzat, cei 40 au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. Dar graţie apariţiei miraculoase a unor semne divine, aceşti adepţi ai creştinimsului au fost întăriţi în dreapta lor credinţă.
Guvernatorul i-a condamnat în cele din urmă la moarte prin îngheţare în Lacul Sevastiei. Numai că în acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit brusc, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra surghiuniţilor. Dimineaţa, deşi fuseseră scoşi vii din lac, bărbaţilor li s-au zdrobit fluierele picioarelor, fiind lăsaţi să-şi dea ultima suflare.
Aceste întâmplări de o cruzime deosebită i-au şocat pe oamenii acelor vremuri, jertfa întru credinţă a celor 40 de martiri rămânând încrustată în memoria generaţiilor viitoare, până în ziua de azi.
Mucenicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor fiind pomeniți în ziua de 9 martie, considerat și început de An agrar.
Jertfele și sacrificiile umane săvârșite în vremurile străvechi sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt din această zi. Preparatele din aluat au formă cifrei opt și sunt fierți în apă îndulcită cu miere și cu adaos de miez de nucă. Formă cifrei opt este legată mai mult de Zeița Geomorfă a Neoliticului, decât de semnificația dată de dogmele creștine. În unele zone din țară, aceste preparate mai poartă numele de măcenici, sfinți, sfintisori, moși etc.
Pomenirea morţilor
Tot astăzi creştinii îşi pomenesc morţii,după Slujba din biserică având loc împărţirea de pachete cu alimente de Post, dulciuri, fructe. Dar în nici un caz nu trebuie băute…40 de pahare de vin, cum umblă vorba în popor. Acest obicei pitoresc despre care a auzit toată lumea, păstrat cam pretutindeni pentru a justifica unele…libaţii masculine, ar presupune ca în această zi bărbaţii să bea…40 de căni cu vin roşu, cinstind astfel jertfa Sfinţilor Mucenici! Numai că pentru cei ce țin Post (și acum am intrat în Marele Post al Paștelui) credincioșii trebuie să se abțină de la consumul unor produse alimentare și băuturi alcoolice, deci asemenea practici așa-zis „ritualice” nu le sunt îngăduite!
În credința străbună oamenii ştiau că în această zi specială se deschid Porțile Raiului, precum şi mormintele, de aceea se oficiază în lăcaşurile de cult ortodoxe Slujbe speciale, pomenindu-se morţii. Femeile împart în curtea bisericii atât la sărmani, cât şi la alte persoane venite la cimitir felurite pomeni.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei adormiți întru Domnul!
Horia C. Deliu
