Mălina Boricean mărturisește că iubește tot ceea ce ține de folclor, de tradiții și de frumos. A început să cânte la vârsta de trei ani, iar când era în clasa I, și-a început călătoria în lumea muzicii populare. A urcat pe diferite scene din județ și din țară, reușind, ca, prin glasul ei luminos, să încălzească inimi.

Astăzi, la vârsta de 13 ani, Mălina Boricean are în palmares numeroase diplome, multe pentru locul I, la diferite concursuri şi festivaluri.

Despre parcursul său în domeniul muzicii populare, dar și despre planurile pe care și le-a creionat, tânăra ne-a spus mai multe în cadrul unui interviu.

 

  • Mălina, te-am urmărit la evenimentele locale, te-am văzut și în videoclipuri, dar te rog să te prezinți în câteva cuvinte cititorilor noștri. Ce ne poți spune despre tine, despre locul natal și despre „rădăcinile” tale?
  • Mă numesc Mălina Maria Boricean, locuiesc în comuna Sita-Buzăului, judeţul Covasna, am 13 ani şi sunt elevă la Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Russu’’ din Sita-Buzăului. La vârsta de 7 ani, am început cursurile de canto popular la Şcoala Populară de Arte şi Meserii ,,Tiberiu Brediceanu’’ Braşov, la clasa domnului profesor George Muraru şi am absolvit acum un an. Mă consider un copil la fel ca toţi ceilalti, căruia Dumnezeu i-a oferit un dar, acela fiind vocea mea. Iubesc tot ceea ce ţine de folclor, tradiţii şi frumos. Firea mea este miloasă, în ceea ce privește oamenii neajutoraţi, iar dacă aş putea, mi-aş dori să-i ajut, mai ales pe cei care nu au adăpost. În afara faptului că muzica mă defineşte, îmi place să alerg, să dansez, să fac poze, să-mi ajut părinţii şi să merg la cumpărături.  Despre locul natal, comuna Sita-Buzăului, unde copilăresc, pot spune că îl consider un colţ de Rai, un loc pe care, în viitor, mi-aş dori să-l port în cântece şi pe care să-l fac cunoscut lumii. Locuitorii acestei comune sunt harnici, după părerea mea, cu credinţă în Dumnezeu şi iubitori de tradiţii. Familia mea este pe primul loc pentru mine, mă ajută şi mă susţine în tot ceea ce fac. Mai am un frate mai mic cu un an decât mine şi el are o voce frumoasă, dar nu doreşte să cânte, însă îi place dansul.
  • Ți-ai descoperit, așadar, pasiunea pentru muzică, în copilărie…
  • Așa este! Am început să cânt la vârsta de 3 ani şi 10 luni, la grădiniţă, unde doamna mea educatoare Georigiana Drăghicioiu, a descoperit că aş avea ureche muzicală, iar la serbarea de Crăciun am primit un cântecel intitulat ,,Fulgii de nea’’.
  • Deci nu ai început cu muzica populară…

Nu, nu am cântat de la început muzică populară. Pe la 4-5 ani, fredonam melodiile Cleopatrei Stratan, iar preferata mea era ,,Ghiţă’’.

Când eram în clasa I, doamna învăţătoare Darie Gheorghiţa, primise un anunţ, de la domnul director al Căminului Cultural din Sita-Buzăului, Daniel Neagoe, să transmită părinţilor, ai căror copii au voce, informații despre un fel de preselecţie care ar avea loc  la Căminul Cultural, unde vor fi ascultaţi în vederea alegerii unui solist pentru Ansamblul Căminului. Astfel, am mers cu mama la Căminul Cultural şi am fost ascultată de domnul director. Aşa am început să cânt muzică populară. A început să-mi placă foarte mult, iar în luna iulie, părinţii mei m-au înscris la Şcoala Populară de Arte.

  • Ce a urmat apoi? Cine sunt dascălii, artiștii care te-au îndrumat, de-a lungul timpului, în acest domeniu și cu cine studiezi în prezent?
  • După înscrierea la Şcoala de Arte sub îndrumarea domnului profesor, George Muraru, căruia o să-i mulţumesc de câte ori o să am ocazia, vocea mea a început să prindă contur. Dânsul a fost şi este cel care îmi dă sfaturi, iar eu încerc de fiecare dată, să pun în aplicare tot ceea ce mă învaţă. Am avut ocazia să primesc sfaturi, în cadrul concursurilor la care am participat, de la mari artişti precum: doamna dr. etnomuzicolog și realizator de emisiuni Elise Stan, interpretele de muzică populară doamna Mariana Anghel, doamna Angela Buciu şi doamna Gheorghiţa Nicolae şi nu în ultimul rând mama, care mă sfătuieşte nu doar în domeniul muzical, ci şi în viaţa de zi cu zi. Cu toate că am absolvit Şcoala de Arte, când se iveşte câte un concurs, tot domnul profesor George Muraru este cel care mă pregăteşte, când are timp disponibil.
  • Talentul tău este unul moștenit? Dacă da, de la cine?
  • Din spusele părinţilor, atât mama cânta la şcoală, vocal, cât şi tata, la un instrument, doar că nu au făcut o pasiune din muzică.
  • Ce înseamnă pentru tine muzica populară?
  • Pentru mine muzica populară este modul prin care pot să comunic cu oamenii şi încerc să transmit publicului ceea ce cânt. Ce poate fi mai frumos decât doinele şi cântecele aduse codrului, eroilor neamului, patriei, iubirii, vieţii de zi cu zi, pe care le găsim în muzica populară?
  • Care este prima scenă pe care ai cântat, când și care a fost piesa cu care ai debutat?
  • Aşa cum am afirmat mai devreme, am început să cânt muzică populară la Căminul Cultural, sub îndrumarea domnului Daniel Neagoe, cel care mi-a pus prima dată microfonul în mână şi căruia ţin să-i mulţumesc, pe această cale.

Prima melodie pe care am interpretat-o a fost ,,La oglindă’’. Îmi amintesc de un moment amuzant din cadrul primelor repetiţii, când, bineînţeles, nu ştiam multe lucruri ce ţin de muzică, iar domnul Daniel, în timp ce cântam, în timpul ritornelei, încerca să-mi explice anumite tehnici. Însă, eram atentă şi la dumnealui, dar şi la faptul că trebuia să-mi fac intrarea în cântec și îi făceam semn să nu mai vorbească, fiindcă ştiam că e momentul să încep să cânt. Deşi, nu era frumos din partea mea, acum îmi amintesc cu drag de acele momente. Clipe frumoase la diferite evenimente am petrecut şi alături de taraful de copii condus de domnul Ionică Mitrofan şi ţin să-i mulţumesc şi dânsului!

  • Care consideri că este cea mai importantă apariție a ta pe scenă?
  • Nu cred că aş putea să fac o selecţie fiindcă toate apariţiile mele pe scenă au fost, sunt şi vor fi importante cu emoţii şi trăiri diferite.
  • Ai participat la numeroase concursuri de profil. Care sunt cele mai importante rezultate pe care le-ai obținut?
  • Pot spune că fiecare concurs are povestea sa şi indiferent de rezultatul obţinut, toate au o importanţă deosebită pentru mine, deoarece am depus mult efort şi multă muncă. Cred că deosebite de celelalte premii sunt cele două locuri de I obţinute la Concursul de Pricesne, unul obţinut la Biserica din Teliu, anul trecut şi celălalt obţinut la Biserica din Prejmer, anul acesta. Mi s-a părut ceva unic să stau în faţa Sfântului Altar şi să cânt credincioşilor.
  • Ai un model în ceea ce privește domeniul muzical? Dacă da, cine este?
  • Urmăresc artiştii adevăraţi ai muzicii populare, însă nu vreau să copiez pe nimeni. Ca model în viaţă, dar şi în cântec, îmi este tânăra interpretă de muzică populară Oana Carmen Bozga-Pintea. Melodiile ei sunt deosebite, glasul îi este duios. Bunătatea pe care o are în suflet se citeşte pe chipul ei.
  • Ce piese ai în repertoriu?
  • Zona noastră este de interferenţă, Muntenia-Ardeal, iar aici se găsesc cu greu piese vechi, abia am găsit o baladă pe care o interpretez la concursuri şi un cântec intitulat ,,Teiule, frunză rotată’’, la doamna Maria Tohănean. La început cântam melodii care îmi plăceau, de exemplu ,,Mă trezii în miez de noapte’’ din repertoriul doamnei Mirela Mănescu Felea, cu acordul dumneaei, bineînţeles. La concursuri mi se cere să cânt melodii din zona pe care o reprezint şi aşa au luat naştere primele mele cântece. Versurile au fost compuse de interpreta de muzică populară din zona Buzaielor Ioana Dîrstar şi doamna Angela Chelaru, iar acompaniamentul este realizat de domnul Paul Morar.
  • Cum îți alegi piesele?
  • Pentru că sunt la început de drum, nu am prea multe piese, însă textul este creat conform vârstei despre copilărie, natură şi locul natal.
  • În ce fel de proiecte ești implicată în prezent?
  • Momentan nu sunt implicată în ceva anume, mi-am propus ca în fiecare an să realizez ceva cu ajutorul părinţilor, anul acesta am participat doar la concursuri. Anul viitor o să mai vedem ce va fi.
  • În prezent, faci parte dintr-un ansamblu artistic? Dacă da, spune-ne mai multe despre Ansamblu și despre activitatea ta în cadrul acestuia.
  • Da, fac parte din Ansamblul Folcloric ,,Brâuleţul’’ din Sita-Buzăului. Acest Ansamblu a luat fiinţă la iniţiativa domnului Daniel Neagoe, iar de coregrafie se ocupă doamna profesor Rodica Boieru. Dansatorii au purtat şi poartă, pe numeroase scene, atât dansuri locale, cât şi din alte zone ale ţării. Au obţinut numeroase premii, eu particip încă de micuţă alături de ei, iar pe parcurs ni s-au mai alăturat încă două soliste.
  • Ai și videoclipuri scoase. Cu cine ai colaborat în realizarea acestora?
  • Am şase videoclipuri. Pe primele două le-am filmat acum vreo trei-patru ani, dar cei care m-au filmat, renumiţi de altfel, Studionick, au întâmpinat ceva probleme şi astfel le-au fost şterse toate videoclipurile de pe Youtube, printre care şi ale mele. După ce au rezolvat această problemă, toate videocliopurile au apărut din nou, mai puţin ale mele, deşi părinţii mei au plătit pentru acestea şi l-au rugat pe domnul respectiv să le redifuzeze, răspunsul fiind ,,O să caut în arhivă’’. Evident, acest lucru nu s-a întâmplat şi nu mi se pare corect, din moment ce au fost plătite. Am două videoclipuri cu Pricesne realizate la Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului’’şi la Mănăstirea ,,Schimbarea la Faţă’’, din localitatea noastră. Celelalte două sunt din repertoriul propriu, iar filmările au fost realizate de domnul Andrei Păuleţ.
  • Ai scos și albume? Dacă da, oferă-ne, te rog, detalii.
  • Momentan nu am suficiente piese pentru un album. La un moment dat, dacă totul o să fie bine, o să se întâmple şi acest lucru, pas cu pas cum îmi place mie să spun.
  • Unde te vom putea vedea și asculta, în această vară?
  • În această vară voi participa la o emisiune şi la diferite evenimente care se mai ivesc pe parcurs, cum ar fi: nunţi unde particip alături de Ansamblu, serbări locale.
  • Aș dori să ne vorbești și despre costumele pe care le porți pe scenă. Care este povestea lor?
  • La fel ca repertoriul, greu de găsit a fost şi costumul care să aparţină zonei. Cel pe care îl am conţine motive religioase şi nu e cert că ar fi din zonă, dar din moment ce am participat la concursuri cu acesta şi nu mi s-a atras atenţia, cred că este reprezentativ zonei. Primul costum l-am primit pe la cinci ani de la străbunica din partea tatălui meu, apoi am primit un costum de Sibiu de pe Valea Hârtibaciului, de la mătuşa mea, vechi de aproape 80 de ani. Din zona noastră am două costume, cusute după un model vechi de aproape 100 de ani, iar anul acesta mi-am cumpărat un costum de Alba Iulia pentru că îmi place să cânt melodii din toate zonele ţării şi cine ştie poate o să reuşesc să port şi costume din aceste zone.
  • Ce simți când ești îmbrăcată în costum popular?
  • Atunci când port costumul popular, mă simt într-o comuniune cu Dumnezeu, deoarece este cusut cu motive religioase, aşa cum spuneam anterior, dar mă gândesc şi la munca pe care au depus-o bunicii şi străbunicii noştri pentru a ne lăsa nouă această zestre.
  • Abordezi și alte genuri muzicale? Dacă da, care?
  • Îmi place muzica uşoară să o ascult şi uneori mai cânt melodii de-ale Andrei şi melodii vechi.
  • Ce planuri ai în ceea ce privește domeniul muzicii?
  • Îmi doresc să urmez un liceu de muzică, să învăţ să cânt la un instrument, să mai realizez câte un videoclip şi să particip la cât mai multe concursuri.
  • În final, te rog să transmiți un mesaj cititorilor „Mesagerul de Covasna”.
  • Doresc cititorilor şi tuturor celor ce mă susţin, multă sănătate fiindcă  este cea mai importantă, împliniri şi  linişte sufletească! Cu drag, Mălina.

 

A consemnat Ana Ciorici Costache

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail