Dacă tot vorbim despre frumosul proiect „Sf. Gheorghe – Capitală Europeană a Culturii 2021” cu potrivita temă „Identitate”, avem dreptul să ne exprimăm opinia şi de ce nu, să aducem un plus de informaţie sau contribuţie.
Fiind vorba despre educaţie culturală şi despre afirmarea identităţii noastre în raport cu celelalte naţiuni din spaţiul european, nu trebuie să uităm că mai există şi spaţiul planetar la care identitatea noastră trebuie să se raporteze. Bineînţeles prioritatea o are cel european.
Într-o declaraţie a sa pentru Agerpres, domnul Antal Árpád, primarul municipiului Sf. Gheorghe, spune vorbe foarte frumoase, fapt lăudabil din partea domniei sale, şi-i dorim succes deplin, dar numai în măsura în care vor putea participa la proiect reprezentanţi ai tuturor comunităţilor trăitoare în această zonă, fără discriminare şi fără intenţii ascunse. Ne permitem să reproducem aici cuvintele dumnealui: „Eu sunt un optimist şi am convingerea că, indiferent dacă vom câştiga sau nu acest proiect, Sf. Gheorghe va fi un oraş în care vor fi mai puţine ziduri invizibile care despart în acest moment oameni şi comunităţi. Şi dacă reuşim să facem acest lucru, şi sigur vom reuşi, atunci am pornit pe drumul cel bun”. Aşa să fie, cât timp drumul va fi al tuturor, căci numai împreună putem realiza lucruri măreţe; niciodată nu vom avea sorţi de izbândă dacă ne subminăm mereu unii pe alţii.
Aşadar, în ce măsură putem contribui la realizarea ambiţiosului proiect? Fiecare după posibilităţi şi competenţe se poate implica sau încadra într-un program sau altul. Una dintre competenţele noastre se referă la domeniul ESPERANTO, mai puţin cunoscut în România, dar mai cunoscut şi mai apreciat în alte ţări, precum Ungaria, Polonia, Franţa, Italia etc. şi chiar în Ucraina cea tulburată acum de război.
Domeniul Esperanto cuprinde o gamă largă de organizaţii naţionale şi internaţionale şi activităţi cultural-educative coordonate în special de Asociaţia Universală de Esperanto (UEA) şi de Liga Internaţională a Profesorilor Esperantişti (ILEI). Ne vom referi aici nu la întreaga activitate Esperanto, ci doar la ILEI, pentru a aduce publicului câteva informaţii necesare. Şi pentru a fi mai la sursă, vom traduce pasajele în esperanto dintr-un pliant informativ bilingv:
„Internacia Ligo de Esperantistaj Instruistoj (ILEI) – Liga Internaţională a Profesorilor Esperantişti – are următoarele scopuri:
De a sprijini diversitatea lingvistică: În lume există între 6000 şi 7000 de limbi, dar dintre ele dispar cam în fiecare săptămână câte una. Limba este un mijloc esenţial de exprimare a culturii şi identităţii. Moartea unei limbi limitează bogăţia lumii noastre, la fel ca moartea unei specii biologice.
De a ajunge la justeţe în comunicare: Justeţea pretinde dreptul oamenilor de a-şi păstra propriile moşteniri lingvistice, care pot include folosirea unei limbi, regionale, statale sau naţionale şi a alteia pentru contactele transnaţionale. Noi avem nevoie de o rezolvare pentru uzul internaţional care să nu ameninţe continuarea existenţei unor limbi locale şi naţionale mai puţin vorbite. Rezolvarea în funcţiune este la dispziţia noastră – Esperanto.
. .
De a cultiva pacea: Esperanto constituie un instrument ideal pentru a uni oameni care doresc pacea şi o dezvoltare durabilă bazată pe egalitate. Aceasta pentru că aproape toţi vorbitorii ei au decis în mod conştient să folosească limba; prin urmare, ei înclină să fie deja orientaţi internaţional şi angajaţi social.
Esperanto pe scurt: Esperanto este „o sinteză genială” a celor mai bune elemente extrase din gama vastă a limbilor, elaborată pentru a face posibilă comunicarea între popoare aparţinând unor ţări şi culturi diferite. Mulţumită structurii sale, precisă şi regulată, ea este mai uşor de învăţat decât limbile etnice. Spre deosebire de acestea, ea permite o comunicare bazată pe acelaşi drept între popoare, deoarece fiecare se străduieşte s-o înveţe. Folosirea acestei limbi în evoluţie, propusă în 1887 de dr. Ludovic Zamenhof şi folosită de o comunitate importantă de vorbitori în mai mult de 125 de ţări din toată lumea, dovedeşte cu prisosinţă investiţiile tuturor celor care doresc să interrelaţioneze cu cei de peste hotare fără a mai depinde de interpreţi sau de o altă limbă hegemonică. Folosirea ei pe o scară mai largă ar avea ca rezultat că prezentările făcute de cei care ţin prelegeri în cadrul congreselor sau conferinţelor internaţionale să fie apreciate după ideile şi conţinutul lor şi nu după nivelul atins în stăpânirea limbilor cerute.
Criteriile unei limbi internaţionale eficiente / Să fie potrivită uzului internaţional: Să fie clară semantic, vizibilă ca structură, fonetică, uşor de învăţat, fiind la dispoziţia tuturor.
Cum îndeplineşte Esperanto aceste criterii?
Claritatea înţelesului / Esperanto evită omonimele, cuvintele cu pronunţări diferite şi cuvintele polisemantice; ea evită cuvintele care îndeplinesc diverse funcţii gramaticale fără a fi modificate (de exemplu, cuvântul englez „round” poate fi substantiv, adjectiv, adverb, prepoziţie sau verb).
Structură vizibilă / Esperanto marchează rolul gramatical al cuvintelor, prin terminaţii: -o pentru substantive, -a pentru adjective, -e pentru adverbe, -as, -is, -os, -u pentru verbe la prezent, trecut, viitor şi imperativ etc. În acest fel analiza gramaticală este uşoară şi sensul internaţional este clar.
Caracterul fonetic / Aceasta înseamnă că fiecare dintre cele 28 de litere ale alfabetului reprezintă cu consecvenţă numai un sunet; nu există litere tăcute. Acest lucru oferă mari economii de timp în planul de studiu şcolar; învăţarea literelor este simplă şi nu consumă o mulţime de ore, aşa cum se întâmplă în cazul limbilor mai puţin fonetice, ca de exemplu engleza şi franceza.
Mai uşor de învăţat / Mulţumită schiţărilor de mai sus, Esperanto este posibil de învăţat până la un grad de folosire de către o uriaşă majoritate a popoarelor lumii – capacitatea lingvistică şi costul aproape nu constituie un impediment. Un sentiment de succes rapid este esenţial pentru formarea unei atitudini pozitive pentru continuarea studiului. De fapt, Esperanto este deja o limbă în funcţiune pe deplin formată, părţile ei mai provocatoare nu împiedică un progres timpuriu rapid. Studiile arată că ea se poate învăţa de 5-10 ori mai repede în comparaţie cu alte limbi.
Scopurile ILEI / Fiind prezentă în 55 de ţări, cu 39 secţii naţionale, ILEI oferă o bază profesională transnaţională pentru profesorii care vorbesc Esperanto. Ea are ca scop, în afară de a accelera predarea limbii Espernato în şcoli şi prin intermediul internetului, de a pregăti profesori, a organiza examene, a edita manuale moderne, a uni, a organiza şi a îndruma profesorii de Esperanto şi elevii lor.
Publicaţiile ILEI / Liga editează două reviste; organul său oficial este „Internacia Pedagogia Revuo” (Revista Pedagogică Internaţională), pentru profesori şi cei care predau limba, şi „Juna Amiko” (Tânărul Prieten) pentru elevi.
ILEI şi întâlnirile / ILEI organizează în fiecare an o conferinţă cu activităţi profesionale, organizatorice şi distractive în program. O listă cu conferinţele din ultima perioadă atestă despre internaţionalismul crescând al ligii: 2006 Parma (Italia), 2007 Ranzan (Japonia), 2008 Porto Novo (Benin), 2009 Cracovia (Polonia), 2010 Matanzas (Cuba), 2011 Copenhaga (Danemarca), 2012 Kunming (China), 2013 Herzberg-Sieber (Germania), 2014 Montevideo (Uruguay), 2015 Oostende (Belgia), 2016 Nyiregyháza (Ungaria).
Programele noastre dau posibilitate copiilor din diferite ţări să descopere culturile din acele ţări datorită unei limbi comune; o mulţime de astfel de proiecte au fost realizate în cadrul programelor europene Comenius şi Grundvig.
ILEI are un site multilingv: www.ilei-mondo.info şi unul în Esperanto: www.ilei.info „.
La acestea am mai adăuga că pentru cei care doresc să înveţe limba Esperanto există site-ul www.lernu.net care are cursuri în 33 de limbi, iar pentru profesorii de esperanto există o sursă de materiale didactice foarte bogată şi variată: www.edukado.net , iar pentru cei care doresc să se specializeze o pot face la Universitatea Adam Mickiewicz în Poznan, Polonia, în cadrul unui program de interlingvistică şi pregătire a profesorilor de esperanto. Această limbă internaţională se studiază pe toate continentele, în unele şcoli, universităţi, cluburi, tabere, centre de studiu sau la Academia Internaţională a Ştiinţelor San Marino, desigur, la nivel superior.
Faţă de celelalte limbi străine, pentru care este necesar un număr mult mai mare de ore de studiu, Esperanto este singura limbă viabilă care îndeplineşte criteriile necesare unei limbi internaţionale, printre care cel mai important: să nu aparţină nici unui popor, ci tuturor în egală măsură, căci numai astfel există egalitate cu adevărat în faţa limbii. Oricare dintre actualele limbi naţionale de largă circulaţie ar fi propusă ca „limbă internaţională”, aceasta ar prezenta dezavantajul că ar reprezenta o naţiune sau mai multe, care o au ca limbă maternă, în timp ce toate celelalte naţiuni ar trebui să piardă un timp enorm şi o mulţime de resurse materiale pentru a o învăţa, astfel că o inegalitate s-ar produce din start. Actuala politică lingvistică din Uniunea Europeană, multilingvismul, e bună, dar nu suficientă, căci nu rezolvă problema.
Aşadar, revenind la Proiectul „Sf. Gheorghe – Capitală Europeană a Culturii 2021”, acesta ar fi cadrul cel mai potrivit pentru a ne implica în activitate şi în acest domeniu inedit, Esperanto, prin organizare de cursuri, întâlniri internaţionale şi chiar o conferinţă internaţională, făcându-ne astfel mai cunoscuţi şi peste hotare şi atrăgând turişti care să ne viziteze şi să ne promoveze în ţările lor. Nu ne rămâne decât să urăm succes tuturor! Poate că fiind împreună, vom renunţa la „zidurile invizibile” care „despart oameni şi comunităţi” şi ne vom uni eforturile în realizarea unor proiecte cu adevărat benefice pentru toţi.
Prof. Mihai Trifoi
membru în Comitetul Internaţional al ILEI
