Cu un an în urmă, pe 28 mai 2015, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna pornea pe urmele meşteşugurilor tradiţionale din judeţul nostru, odată cu lansarea unui complex proiect finanţat de statele Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, în cadrul unui program european de conservare şi revitalizare a patrimoniului cultural şi natural. Este vorba de Proiectul Meşteşuguri Tradiţionale din Secuime – revitalizare prin digitizare şi promovare, a cărui finalizare a fost marcată sâmbătă, 30 aprilie, prin organizarea unei conferinţe de presă despre etapele proiectului şi rezultatele lui.
Un spaţiu cultural plin de poveşti – această realitate o descoperim, dacă pornim în căutarea meşteşugurilor tradiţionale, aşa cum au făcut autorii proiectului, care au dezvăluit la conferinţa de presă câteva dintre aceste poveşti. Poveşti despre pasiunile unor oameni care se încăpăţânează să salveze de la dispariţie ocupaţii vechi, unele cu o istorie de sute de ani, dar şi poveşti ce sunt adevărate lecţii de viaţă despre cât de greu îşi pot câştiga unele familii existenţa, atunci când unica lor sursă de venit depinde de vânzarea obiectelor sau a produsele pe care le realizează în mod tradiţional. Despre comunităţile din acest spaţiu cultural şi despre nevoia conectării lor la o reţea de comunicare şi colaborare la nivel judeţean şi regional a vorbit preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, iar directorul Centrului de Cultură al Judeţului Covasna, Imreh-Marton István, a prezentat etapele proiectului european, care s-au derulat pe parcursul unui an. Prima etapă a constat într-o amplă muncă de teren, prin toate localităţile judeţului, în vederea identificării şi înregistrării meşterilor care au păstrat deprinderile şi tehnicile necesare practicării unui meşteşug tradiţional. La capătul acestei munci de cercetare au fost documentate 42 de meşteşuguri tradiţionale, iar 250 de meşteri populari au fost înregistraţi în Baza de date a Proiectului. Dar etnograful şi consultantul ştiinţific al Proiectului, Dr. Kinda István, a cules date care confirmă că numărul celor care practică diverse ocupaţii tradiţionale, chiar dacă nu au un atelier propriu, este mult mai mare, peste 700 de meşteri populari. Odată cu această muncă de cercetare au fost selectaţi zece meşteri, reprezentativi pentru principalele familii de meşteşuguri tradiţionale şi comunităţile etnice care le practică, şi au fost realizate 10 filme documentare. Următoarea etapă a proiectului a fost o campanie de promovare, prin organizarea de proiecţii cu cele 10 documentare prin localităţile judeţului Covasna, înclusiv prin liceele din Sf. Cheorghe, Covasna, Baraolt, Tg. Secuiesc şi Întorsura Buzăului. Ultima etapă a proiectului a constat în conceperea unui plan operaţional de marketing, iar pentru ca strategia de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale să aibă substanţă, să fie realistă şi să identifice operaţiuni aplicabile, promotorul a organizat workshop-uri care au reunit diverşi specialişti cu experienţă în domeniu. Primul workshop a fost organizat în ianuarie 2016 şi a avut drept temă conceperea a 3 pachete cultural-turistice care includ ateliere reprezentative pentru trei mari familii de meşteşuguri tradiţionale. Al doilea workshop s-a desfăşurat în martie şi a avut drept scop testarea unor posibile itinerarii ale meşteşugurilor tradiţionale, mai precis s-a organizat un infotrip, pe un itinerariu al meşteşugurilor tradiţionale care poate fi parcurs într-o zi, prin şase ateliere, din Tălişoara şi Băţanii Mici. Observaţiile şi recomandările formulate de participanţii la cele două workshop-uri au fost extrem de preţioase pentru organizatori, care au precizat că acestea au făcut parte din documentele de lucru de pe masa ultimului workshop, din aprilie, cel de redactare a Strategiei de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale din judeţul Covasna. Strategia urmează a fi publicată în limbile română, maghiară şi engleză pe site-urile www.folktrades.ro şi www.mestersegek. . . ro, unde cei interesaţi pot găsi toate informaţiile privitoare la Proiect, baza de date despre meşteşugurile şi meşterii documentaţi, cu o hartă interactivă, arhiva cu cele 10 filme documentare, şi un muzeu virtual despre trei ateliere meşteşugăreşti – de fierărie, rotărit şi tapiţărie – din Tălişoara. Pe lângă faptul că filmele au fost încărcate pe site-ul Proiectului, organizatorii au realizat şi 100 de DVD-uri cu cele 10 documentare, care vor intra în fondurile bibliotecilor publice şi cele ale instituţiilor de învăţământ din judeţul Covasna. În următorii 5 ani, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna îşi propune să dezvolte în mod continuu Baza de date şi va include în programul său de activitate diverse proiecte al căror scop este să pună în practică Strategia de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale din spaţiul nostru cultural.
