Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, la finalul ședinței de miercuri, că s-a constatat că nu există conflict nici între autoritatea judecătorească și Guvern și nici între Parlament și Guvern.
„În privința naturii conflictului dintre Parlament și Guvern s-a spus că în acest caz Guvernul și-a arogat o putere de legiferare care nu îi este atribuită în Constituție și ca exagerată în utilizarea ordonanței de urgență. Este adevărat că, potrivit principiului separației puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativă și competența de a da legi organice primare. Guvernul, de regulă, nu are o asemenea competență. În mod excepțional, însă chiar prin Constituție (…), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanțe fie simple, fie de urgență. (…) În această privință, nu există un conflict, pentru că Guvernul a acționat legal în sfera lui de competență de a emite ordonanțe”, a explicat șeful CCR.
Anterior, el precizase că abrogarea OUG 13/2017 nu poate opri procesul constituțional în curs de derulare.
„În repetate rânduri, Curtea Constituțională s-a pronunțat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul Guvern Ponta. Renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constituțional al acestuia. Ca atare nu are relevanță abrogarea OUG 13. Această abrogare poate avea consecințe mâine, când o să judecăm constituționalitatea ordonanței”, a susținut Dorneanu.
Președintele CCR a subliniat că nu orice conflict dintre autorități îndeplinește condiția unui conflict juridic de natură constituțională, ci doar când o parte sau părțile își arogă puteri, atribuții, competențe din sfera de activitate a celeilalte autorități sau când o autoritate își declină competența, nu își exercită rolul pe care îl are, potrivit obligațiilor sale, sau refuză să îl îndeplinească.
Curtea Constituțională a României (CCR) a discutat miercuri cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
AGERPRES
Dorneanu: CSM apreciază oarecum excesiv textul de lege referitor la avizarea aspectelor ce privesc autoritatea judecătorească
Consiliul Superior al Magistraturii apreciază oarecum excesiv faptul că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească l-ar fi îndreptățit să dea aviz în orice probleme care vizează activitatea instanțelor, a declarat miercuri președintele CCR, Valer Dorneanu.
„În ceea ce privește pretinsul conflict cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi fost valabil, ar fi existat în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligație legală de a solicita un aviz obligatoriu. Or, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază oarecum excesiv faptul că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească ar fi îndreptățit CSM (…) să dea aviz în orice probleme care privesc activitatea instanțelor judecătorești. Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii în sensul că a circumscris acea noțiune a activității autorității judecătorește la aspecte care privesc organizarea și funcționarea judecătorească, drepturile și cariera judecătorilor. (…) Ca atare, neexistând un asemenea conflict, și din acest punct de vedere am respins sesizarea”, a explicat șeful CCR.
El a spus că cele două părți — autoritatea judecătorească și autoritatea legislativă — au competențe diferite.
„Autoritatea legiuitoare dă legile în baza căreia autoritatea judecătorească își exercită atribuția de a judeca litigii, de a apăra drepturile omului, iar autoritatea judecătorească este cea care aplică dispozițiile legii adoptate de Parlament în exercitarea puterii judecătorești. Ca atare, nici puterea legiuitoare nu trebuie să se amestece în activitatea de judecată a Justiției, să judece judecătorii, după cum nici Justiția nu are o competență legală să judece legile. Ea judecă procesele potrivit legii adoptate de Parlament”, a subliniat Dorneanu.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, la finalul ședinței de miercuri, că s-a constatat că nu există conflict nici între autoritatea judecătorească și Guvern și nici între Parlament și Guvern.
„Curtea a constatat că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă — Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească — Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, să-și realizeze o atribuție constituțională privind avizarea actului normativ. Guvernul nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz”, se arată într-un comunicat al CCR transmis miercuri AGERPRES.
Curtea precizează că avizul reglementat de art. 38 alin.(3) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se referă doar la proiectele de acte normative ce privesc ”activitatea autorității judecătorești”.
„În jurisprudența sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 și Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidență a sintagmei ‘activitatea autorității judecătorești’, statuând că aceasta vizează doar actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor, reglementat în prezent prin Legea nr.303/2004, organizarea judiciară, reglementată în prezent prin Legea nr.304/2004, precum și actele normative privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. Prin aceeași jurisprudență, Curtea a stabilit că în cazul elaborării și emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligația solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigența acestei autorități publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu ‘activității autorității judecătorești’ depășește sfera atribuțiilor sale constituționale”, se spune în comunicat.
CCR menționează că instanțele judecătorești, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești, au misiunea constituțională de a realiza justiția, în temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentală, de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, în temeiul art.131 alin.(1) din Constituție, respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției, în temeiul normei constituționale cuprinse în art.134 alin.(4), și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului, Camerei Deputaților și Senatului.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
AGERPRES
