Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine amnistiază, au declarat oficiali ai instituţiei, joi, pentru AGERPRES.
Aceştia au amintit de dreptul preşedintelui de a acorda graţierea individuală, care se dă în primul rând pentru motive umanitare, şi au adăugat că este greşit să i se interzică şefului statului să graţieze un condamnat pentru motive ce ţin de viaţă şi sănătate.
„S-a constatat că încalcă prevederile articolului 52 textul ce se referă la exceptarea de la posibilitatea amnistiei şi graţierii a faptelor de corupţie. Această exceptare afectează prevederi ale alineatului 2, articolul 52 ce stipulează că prin revizuire nu pot fi încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale”, au explicat oficialii CCR.
Conform acestora, CCR a constatat că prevederile ce privesc interdicţia de a candida şi a fi aleşi în organele administraţiei locale, Parlamentului, Preşedinţiei a celor care au săvârşit fapte de corupţie nu încalcă limitele revizuirii şi că aceeaşi situaţie se regăseşte în cazul alegerilor în Parlamentul European.
În ceea ce priveşte alegerea în administraţia publică locală, oficialii CCR au semnalat necesitatea de a corela acest text cu acela care vizează accesul cetăţenilor europeni la aceste funcţii.
„Limitarea ordonanţelor de urgenţă pentru legile care vizează amnistia, graţierea, CSM nu încalcă prevederile ce stabilesc limitele revizuirii. Extinderea controlului CCR asupra ordonanţelor de urgenţă, la sesizarea preşedintelui, nu încalcă prevederile”, au spus sursele citate.
Potrivit acestora, s-a mai stabilit că „s-a eliminat nemotivat” Avocatul Poporului de la posibilitatea de a ataca prin excepţii de neconstituţionalitate la controlul aposteriori.
Curtea Constituţională a discutat, joi, pe marginea respectării dispoziţiilor constituţionale în cazul celor două proiecte de revizuire a Constituţiei depuse pentru dezbateri în Parlament de PNL şi USR şi PSD-ALDE.
Potrivit art. 19 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.
Pe 1 iulie, partidele parlamentare de Opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.
Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci că propunerile de revizuire a Constituţiei sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi semnat de partidele de Opoziţie. Proiectul a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi USR, PMP şi nouă parlamentari de la PRO România.
Astfel, potrivit proiectului, amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise, graţierea individuală de către preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă, criteriul integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea fundamentală. Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. Potrivit aceluiaşi proiect, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.
Tot la începutul lunii iulie, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor un proiect pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice pentru persoanele condamnate la închisoare, precum şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.
„Prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii fundamentale, în vederea instituirii interdicţiei de a se acorda graţiere individuală pentru infracţiuni de corupţie şi creării unui cadru normativ nou referitor la ordonanţele Guvernului prin care se limitează domeniile în care pot reglementa ordonanţele de urgenţă şi se extinde sfera de reglementare a controlului constituţional asupra ordonanţelor. Propunem ca Guvernul să nu poată reglementa prin ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora şi, totodată, să atribuim preşedintelui României, unuia dintre preşedinţii celor două Camere, unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori competenţa de a sesiza CCR cu privire la ordonanţe de urgenţă, precum şi la ordonanţele emise în temeiul unei legi de abilitare, pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, în termen de cinci zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în expunerea de motive a proiectului, care a fost semnat de 140 de parlamentari de la PSD şi ALDE.
O altă modificare propusă vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie.
***
Tăriceanu: Preşedintele Iohannis trebuie să demisioneze necondiţionat şi imediat din funcţie
Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să demisioneze necondiţionat şi imediat din funcţie, având în vedere decizia Curţii Constituţionale cu privire la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru persoane acuzate de corupţie, a declarat, joi, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
„În urmă cu puţine ore, Curtea Constituţională a invalidat propunerea preşedintelui Klaus Iohannis privind interzicerea amnistiei şi a graţierii pentru persoane acuzate de corupţie. E important de precizat că a existat unanimitate cu un scor de 8-0! Asta spune totul despre cât de constituţională a fost inţiativa dlui Klaus Werner Iohannis!”, a scris Tăriceanu pe Facebook.
El a susţinut că „decizia CCR este de o maximă gravitate şi nu poate rămâne fără urmări pe măsură”.
„Ea denotă că preşedintele Klaus Iohannis a atras poporul într-o aventură nesăbuită, momindu-l să facă un joc împotriva democraţiei însăşi. Pentru că amnistia şi graţierea – însemnând clemenţa faţă de oameni aflaţi în situaţii speciale – sunt măsuri care s-au născut odată cu istoria, acum mii de ani, şi nimeni nu şi-a permis vreodată, nici chiar comuniştii, să le ştirbească”, a subliniat Tăriceanu.
Acesta a mai susţinut că preşedintele Iohannis a fost prevenit în legătură cu acest lucru.
„Klaus Iohannis nu are nicio scuză: a fost prevenit. După ce şi-a anunţat intenţiile, s-au scris nenumărate articole şi analize, s-au tras semnale de alarmă de către specialişti, a fost tras de mânecă până şi de susţinători ai lui. Am făcut-o şi noi în repetate rânduri, dar fără să-l înduplecăm. Parlamentul României a respectat votul de la 26 mai şi a propus proiecte de legi care să pună în practică dorinţele dlui Iohannis, chiar dacă a avertizat că iniţiativele sunt în afara legii fundamentale. Nimic nu l-a impresionat, nimic nu l-a abătut din drumul spre satisfacerea egoistă, meschină, a intereselor politico-electorale proprii”, a mai scris Tăriceanu.
Preşedintele Senatului susţine că „Klaus Iohannis a reuşit să pună voinţa poporului român în cea mai delicată, mai gravă poziţie cu putinţă, aceea de a se exprima împotriva unor reguli aproape sacre ale statului de drept, întâlnite în toate ţările civilizate ale lumii”.
„Klaus Iohannis nici măcar nu a lăsat poporul să aleagă cum crede de cuviinţă, ci a cerut răspicat şi neîncetat poporului să aleagă aşa cum vrea preşedintele: cine nu e cu mine, e împotriva mea! Klaus Iohannis a târât în aventura lui şi Parlamentul României, nevoit să se implice în transpunerea în viaţă a ideilor Marelui Cârmaci. Pentru gravele tentative de abatere a României de la normele statului de drept universal, anihilate azi de Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să demisioneze necondiţionat şi imediat din funcţie.Imediat însemnând imediat!”, a adăugat Tăriceanu.
AGERPRES
