Un om de afaceri din Sfântu Gheorghe, Bartha Sandor, care a dezvoltat o afacere cu biomasă în colaborare cu clusterul „Green Energy”, este dispus să ofere gratuit cazane termice instituţiilor publice, cu condiţia de a-i plăti contravaloarea căldurii furnizate.
Bartha Sandor a declarat pentru AGERPRES că biomasa, adică tocăturile de lemn rezultate din plantaţii, exploatări forestiere ori din toaletarea parcurilor şi pădurilor, este mult mai ieftină decât combustibilul convenţional.
Potrivit acestuia, în judeţul Covasna sunt câteva locuinţe, firme şi instituţii publice care şi-au instalat astfel de cazane, printre care societatea de salubritate, o seră de flori, un incubator de afaceri şi o fabrică de prelucrare a cărnii din Sfântu Gheorghe, şi care astfel economisesc sume importante de bani.
Bartha Sandor e dispus să ofere gratuit cazanele termice pe care le produce, cu condiţia ca instituţiile publice care le preiau să accepte să încheie un contract de furnizare de căldură pe o durată de cel puţin opt ani necesară pentru amortizarea costurilor.
„Eu mă lupt de ceva vreme să explic că avem o soluţie la îndemână pentru a obţine căldură mai ieftină şi nu înţeleg de ce instituţiile publice, şcolile, primăriile nu vor. În fiecare an se luptă cu preţul înalt al gazului, dar nu vor să schimbe, deşi am venit cu propuneri, inclusiv cu finanţarea noastră (…) Ideea este că putem veni în ajutor cu cazane cu biomasă, noi putem produce şi biomasa şi am vinde căldura, care se contorizează la fel ca apa, ca la telefon, ca la gaz. Cât se consumă, atât se plăteşte (…) Energia obţinută din biomasă este mai ieftină şi am putea să începem imediat. Singura noastră cerinţă este un contract pe opt ani pentru că altfel nu ne putem amortiza costurile”, a spus Bartha Sandor.
El a prezentat oferta şi unui azil de bătrâni din judeţul Covasna care ar putea economisi, potrivit acestuia, circa 45.000 de lei anual faţă de costurile actuale.
„După calculele noastre azilul acesta cheltuieşte cam 250.000 de lei pe an pe încălzire şi ar putea economisi circa 45.000 de lei dacă ar accepta oferta noastră. Nu am cerut nici un ban, singura condiţie a fost un contract pe opt ani, dar vedem că nu există voinţă, iar banii se cheltuiesc pe altceva”, a mai spus acesta.
Preşedintele Asociaţiei „Green Energy” din Sfântu Gheorghe, Vajda Lajos, care a pus bazele primului cluster de biomasă din România, spune că acest model poate fi extins la scară mai mare, respectiv la nivelul unei localităţi care ar putea să-şi asigure autonomie energetică folosind biomasa pentru încălzirea instituţiilor publice şi locuinţelor. Proiectul său se numeşte „Un sat un megawatt’ şi poate fi implementat în orice localitate din ţară.
„Chiar vrem să creăm un model, un proiect pilot la nivelul unei mici regiuni. Putem asigura necesarul de echipamente, depozitele, biomasa, deci tot lanţul care asigură căldură pentru clădirile publice – sala de sport primărie, cămin cultural, şcoală, un dispensar, etc. Se poate produce un megawatt, care este suficient pentru satul respectiv ca să-şi creeze independenţă energetică. Şi asta ar fi o soluţie pentru multe localităţi din ţară”, a spus Vajda Lajos. Potrivit acestuia, modelul funcţionează cu succes în Austria, dar şi în alte ţări europene, unde sate întregi au independenţă energetică.
Proiectul „Un sat, un megawatt” se adresează în principal autorităţilor locale care au posibilitatea de a cultiva cel puţin 50 de hectare de salcie energetică, ce va fi folosită asemenea deşeurilor din lemn tocate la producerea energiei termice. El a menţionat că în jurul nostru există multe terenuri lăsate pârloagă pe care s-ar putea cultiva salcie energetică. Plantate pe marginea drumurilor în benzi de 6-10 metri lăţime, acestea le-ar putea proteja de troiene pe timpul iernii, iar pe timp de vară ar funcţiona ca filtru de praf, protejând producţiile agricole
La ora actuală în judeţul Covasna se cultivă salcie energetică (salix) pe aproape o sută de hectare în zona Târgu Secuiesc, iar cea mai veche plantaţie are şase ani. Proprietarul acesteia, Domokos Arpad a declarat pentru AGERPRES că de-a lungul timpului a încercat mai multe culturi, de la cele clasice până la mac, mentă şi plante ornamentale, dar nici una nu s-a dovedit atât de rentabilă precum salixul. Crede că a tras „lozul câştigător” pentru că salcia nu este pretenţioasă şi se dezvoltă bine şi dacă plouă şi dacă e secetă.
Clusterul „Green Energy” din Sfântu Gheorghe a fost înfiinţat în anul 2011 şi este format din mai multe societăţi comerciale ce activează în domeniul energiei verzi, consultanţei, serviciilor financiare, proiectare şi management, precum şi din instituţii de cercetare şi învăţământ superior.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
