Şi-a dedicat o bună perioadă din viaţă tinerilor şi implicării comunitare, iar munca pe care a depus-o pentru a-i face pe aceştia să fie auziţi, pentru a-i stimula dar şi pentru a face ca judeţul Covasna să fie cunoscut la nivel naţional, prin multitudinea de proiecte extrem de importante şi interesante pe care le-a iniţiat şi organizat în comunitatea covăsneană, s-a concretizat de cele mai multe ori în rezultate demne de laudă.
Când vine vorba despre munca şi pasiunea de a genera proiecte destinate atât comunităţii cât şi tinerilor, în vederea stimulării şi sprijinirii lor, Cătălin Lazăr, covăsneanul care până de curând, o bună perioadă de timp, putem spune că a fost mâna dreaptă a Secretarului de Stat pe probleme de Tineret din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, dispune de o energie debordantă. Astfel, acesta a reuşit ca în ultimii ani, prin pasiunea şi prin munca depusă, să valorifice potenţialul tinerilor din judeţ, să aducă modele de dezvoltare comunitară cât şi să promoveze zona noastră, cu dedicare şi implicare, luptând necondiţionat pentru valorile în care crede. Acum, cel care ar putea fi numit şi „vocea tinerilor”, candidează pentru funcţia de consilier local al municipiului Sfântu Gheorghe, iar redacţia „Mesagerul de Covasna” a obţinut un interviu în exclusivitate, prin care am aflat care sunt planurile, proiectele, dar şi temerile consilierului, în ceea ce priveşte candidatura.
– De unde a pornit ideea de a candida pentru Consiliul Local şi de ce acum?
– Este demnă de laudă iniţiativa dumneavoastră de a realiza un portret nu numai al candidatului care vine în faţa alegătorilor ci şi al omului, oferind astfel o imagine completă menită a ajuta comunitatea în momentul în care trebuie să aleagă. Ideea de candida a pornit din dorinţa de a răspunde unei provocări şi anume aceea de a schimba paradigma şi a aduce alături de mine în actul decizional, pe lângă experienţa dată de generaţia matură, un segment despre care multă lume afirmă că nu le pasă, că sunt marcaţi de neimplicare şi pasivitate, şi anume tinerii. Cred cu tărie că dacă dorim schimbare şi să ne creionăm viitorul atunci nu o putem face ignorând tinerii şi de aceea este foarte important ca alături de cei care au acumulat experienţă profesională şi de viaţă, societatea să le ofere tot mai multe şanse de exprimare. Iar politicul nu face excepţie. Chiar punctam şi la conferinţa de presă ocazionată de lansarea mea, că din păcate tinerii au fost întotdeauna o monedă de schimb şi au fost, din punctul meu de vedere, scoşi în faţă în momente cheie, folosiţi ca justificări de multe ori pentru ca ulterior să fie uitaţi, abandonaţi şi ignoraţi. Alegerea preşedintelui României sau evenimentele de la Colectiv urmate de căderea Guvernului Ponta sunt câteva exemple care dovedesc acest lucru. Întrebarea firească care se naşte este: unde se regăsesc aceşti tineri în acest moment? Astfel, candidatura mea se vrea un răspuns care să arate că alături de mine, împreună cu generaţia matură, tinerii pot face o echipă, se implică şi nu sunt doar o masă de manevră sau un segment de care ne aducem aminte doar atunci când trebuie să meargă la vot. Căci din păcate aşa s-a procedat mereu. Iar judeţul Covasna nu face excepţie. De aceea, eu cred că după experienţa dobândită atât în administraţia centrală, activând la Ministerul Tineretului şi Sportului, cât şi în sfera societăţii civile, am capacitatea şi competenţa de a uzita de exerciţiul democratic şi de a pune pe masa celor care conduc destinele comunităţii un mesaj nou, un mesaj al schimbării, diferit faţă de cel cu care ne-am obişnuit de atâta timp, spus de aceiaşi oameni. Aş vrea să clarific, pentru toată lumea, că dorinţa mea nu este de a minimaliza sau ignora ce s-a realizat până acum. Nu-mi voi concentra niciodată energia în a demonstra că nu s-au făcut lucruri sau în a aduce acuze, ci îmi voi concentra energia în dorinţa de a arăta că se poate mai mult şi altfel, că trebuie încercate alte abordări, că societatea evoluează, aşa cum vedem zi de zi şi că pentru a performa trebuie să ne aliniem unor direcţii de dezvoltare şi oportunităţi noi, despre care nu s-a vorbit până acum, cu deschidere, entuziasm şi fără prejudecăţi, pentru că ăsta este mersul societăţii moderne. Ori, în această ecuaţie, alături de sprijinul şi susţinerea comunităţii în ansamblul ei, tinerii sunt pilonul forte, sunt motorul de dezvoltare în orice societate modernă.
– Ai declarat că vei avea o campanie inedită. În ce sens? . .
– Va fi o campanie care, pe lângă abordarea clasică cu care ne-am obişnuit, va pune foarte mult accent pe mediul virtual, pe mediul online. În acest sens, pe lângă discuţiile clasice cu alegătorii voi iniţia dezbateri publice în mediul online, pe diferite teme, la care va putea participa cine doreşte. La un moment dat am auzit o discuţie de genul: Ce va putea face el pentru noi? Cred că întrebarea este greşit formulată, iar întrebarea corectă ar fi: ce vom putea face noi pentru noi? Cumva este greşit, din punctul meu de vedere, să laşi totul în mâna unui om, pentru că omul – fie Primar fie membru în Consiliul Local-, acela trebuie să fie vocea comunităţii din care provine, trebuie să identifice probleme şi să aducă soluţii, ori cred că întotdeauna consultările regulate, deschise şi transparente cu comunitatea sunt o condiţie obligatorie pentru orice reprezentant, iar cum se spune, <<zece minţi vor gândi mai bine decât una singură!>>. Fără implicarea directă a oamenilor, fără a avea o legătură puternică cu ei şi a crede că tu le ştii pe toate, totul este pierdut. Totodată în campania mea văd chiar şi dezbateri cu ceilalţi candidaţi, dezbateri deschise, libere, pentru că nu ştiu dacă s-a mai întâmplat până acum. Să avem o dezbatere publică, după modelul uzitat în alegerile prezidenţiale, este o propunere pe care eu o lansez colegilor candidaţi. Cred că o asemenea întălnire ar reprezenta o oportunitate de a identifica probleme, a extrage idei şi mai ales a genera soluţii. Din punctul meu de vedere are mai puţină importanţă cine le duce mai departe, ci important este să fie duse mai departe, în folosul comunităţii. Sincer nu văd ce ne-ar împedica să facem acest lucru.
– Mai este o problemă: populaţia majoritară din judeţ
– Da, populaţia majoritară din judeţ este cea maghiară. Încerc cumva să îmi aduc aduc aminte cum am crescut eu. Nu fac apologia autonomiei şi totodată nu mă vând comunităţii maghiare pentru voturi şi susţinere, dar încerc cumva, stăpân şi conştient de valorile mele, care mă definesc ca om, să pun oarecum punctul pe ”i”. Se tot vorbeşte despre minusurile cu care se confruntă un român în această zonă. Eu am crescut într-o şcoală în care, chiar dacă existau copii care învăţau la clase de secţia maghiară sau secţia română, noi am interacţionat mereu, nu am fost separaţi şi acest lucru consider că mi-a fost de un real folos, unul dintre avantaje fiind că m-a ajutat să învăţ limba maghiară, pe care o vorbesc, iar acest lucru nu îl iau ca pe un minus. Am totodată foarte mulţi prieteni din comunitatea maghiară, cu care mă ajut, şi acest lucru, la fel, nu îl consider un minus. Cu aceştia am iniţiat şi derulat proiecte frumoase în folosul comunităţii din care provenim, ca să dau doar câteva exemple. În schimb, un minus îl reprezintă tendinţa noastră, a comunităţii româneşti în general, de a elimina din discuţie tot ce ţine de comunitatea maghiară, chiar dacă sunt soluţii verificate la problemele cu care ne confruntăm, doar pe principiul etnic. Să nu uităm, fără abordări economice, generarea de soluţii care să se regăsească concret în buzunarul cetăţeanului, orice discurs este rupt de realitate. Dacă mă întrebaţi pe mine, populaţia majoritară nu este o problemă, atâta timp cât există respect reciproc pentru valorile şi credinţele fiecăruia, afirmate clar şi răspicat, şi există interacţiuni cât mai dese atunci când vorbim despre destinele şi mai ales interesul comunităţii.
– Deci dacă vei ajunge unde ţi-ai propus vei încerca să reuneşti cumva aceste comunităţi?
– Voi răspunde cât se poate de sincer: eu mi-am atins ţelul, indiferent dacă voi câştiga sau nu la aceste alegeri. De ce spun asta? Pentru că am reuşit, pe de-o parte, să schimb paradigma cu care ne-am obişnuit şi să fac ca un partid, ALDE, să înţeleagă că este nevoie de o reformă reală în politică şi să lanseze, în premieră în judeţul Covasna, lucru pe care nici un partid l-a făcut, o invitaţie deschisă tuturor tinerilor, de a se implica alături de generaţia matură şi de a-şi creiona astfel propria comunitate. O premiză pentru o comunitate în care să dorească astfel să stea şi să se manifeste. Pe de altă parte, un alt lucru pe care l-am reuşit a fost să aduc tineretul pe agenda publică. Ca atare, din punctul meu de vedere, consider acest pas al meu ca un câştig pentru comunitate. Îl iau ca pe un pas mare făcut înainte, şi de aceea sunt cu sufletul împăcat. Totodată, revenind la întrebarea ta, doresc să unesc aceste comunităţi dintr-o perspectivă inedită. Ce ne împiedică pe noi, români şi maghiari deopotrivă, să ne solidarizăm în a monitoriza promisiunile electorale ale aleşilor locali şi judeţeni? Să îi forţăm pe aceştia să îşi asume punctual anumite lucruri şi să ajungem la stadiul în care o promisiune asumată să fie una urmărită. De ce să nu avem politicieni care să dea socoteală publică pentru promisiunea făcută şi votul primit? Dacă mă întrebaţi pe mine, am observat că aleşii actuali ne-au obişnuit cu formulări mult prea generale, dar comunitatea are nevoie evidentă de soluţii punctuale la probleme concrete. Mă întreb, în acest sens, ce se întâmplă cu cei care nu au un loc de muncă? Ce facem noi pentru a încerca să îi ţinem pe tineri acasă? Ce facem cu un sistem social subfinanţat? Care sunt soluţiile posibile de remediere? Acestea sunt cu siguranţă câteva întrebări cu care se confruntă atât comunitatea maghiară cât şi cea română. Dacă vom ridica aceste întrebări împreună, vom avea răspunsuri comune. Un alt liant care uneşte cumva cele două comunităţi îl reprezintă, în opinia mea, provocarea cu care ne confruntăm atât maghiari cât şi români, de a-i convinge pe tineri, indiferent de etnie, că merită să iasă la vot. De aceea eu cred că prioritatea în discursul politicienilor sau al partidelor nu ar trebui sa fie pe cine nominalizăm pe liste, ci cum vom reuşi să-i facem pe oameni, şi astfel, implicit pe tineri, să le pese. Eu la asta ma găndesc, căci dacă nu reuşim, este totul în zadar.
– Mă văd obligată să întreb: nu îţi este teamă că vei ajunge marioneta celor care fac „jocurile”?
– Este adevărat că nu am experienţă politică. Unul dintre motivele care m-au determinat să intru în cursa pentru un loc în Consiliul Local eu cred că a fost unul de bun simț, şi anume: cum pot eu să schimb ceva sau să contribui dacă eu nu încerc să mă implic? Foarte mulţi suferim, din pacate, de această meteahnă. Acuzăm, dar nu avem curajul de a apuca taurul de coarne. Toţi spunem că nu se întâmplă nimic, nu se face nimic, dar ce facem noi efectiv pentru a îndrepta aceste lucruri? Revenind la întrebare: da, îmi este teamă, aş minţi să spun că nu îmi este teamă să nu cad în plasa unor jocuri politice. Dar vreau să cred că toţi avem un bun simţ, vrem binele comunităţii şi nu orgolii personale, iar în tot acest demers al meu am un aliat care m-a ajutat şi mi-a schimbat viaţa, şi anume credinţa în Bunul Dumnezeu! Atâta timp cât lucrurile le faci ghidându-te după anumite valori fundamentale, cred că nu ai de ce să îţi faci probleme şi la fel cum am candidat, dacă voi simţi vreodată că sunt marioneta cuiva, nu voi tolera acest lucru niciodată! Nu am dat socoteală şi nu voi da niciodată nici unui „jucător”! Cred, în schimb, cu tărie, că este foarte important ca atunci când candidezi să o faci pentru comunitate. Şi dacă eşti deschis şi transparent, pentru că acestea sunt condiţiile de bază ale unei politici corecte faţă de cetăţeni, riscul de a fi marionetă este eliminat de la sine.
– Consideri că ai făcut o alegere bună candidând?
– În fiecare seară am în cap întrebarea dacă e bine ce am făcut sau nu. Cred că este momentul să nu folosim cuvinte mari şi să nu ne mai ascundem în spatele lor. Este important ca cei care merg să voteze să înţeleagă că votează, până la urmă, oameni asemenea lor, cu bune şi cu rele. Importante sunt în schimb sinceritatea, dorinţa de colaborare şi implicare, şi nu în ultimul rând lipsa de orgolii. Revenind la întrebarea ta, dacă mă gândesc la oamenii din comunitate, din mijlocul cărora provin şi eu, sunt motivat sută la sută să afirm că am făcut o alegere bună. Uitandu-mă însă la clasa politică de astăzi, la indolenţa cu care s-au rupt de comunitate şi au tupeul să vină astăzi să cerşească voturi, am mari dubii şi procese de conştiinţă. Punând însă în balanţă toate aspectele, având în minte permanent oamenii şi ştiind ce aşteptă aceştia de la un ales local, vreau să cred că am facut o alegere bună candidând şi încercând să fac ceva pentru comunitate, împreună cu comunitatea.
– Ce se întâmplă astăzi în clasa politică ar putea să le scadă tinerilor din încrederea pe care o au în cei care candidează sau ajung în funcţii de conducere?
– Da, bineînţeles! Dar nu doar tinerilor, ci întregii comunităţi. Cred că marea provocare în aceasta constă: să încercâm să arătăm oamenilor că se poate şi altfel. Rămâne de văzut dacă vom reuşi. Sunt sceptici, şi pe bună dreptate! Politicul le-a înşelat încrederea de atâtea ori. Şi eu m-am aflat în aceeaşi postură ca şi ei, m-am simţit de atâtea ori înşelat în aşteptări. Dar totodată trebuie să înţelegem, atât candidaţi cât şi alegători, că avem o responsabilitate faţă de societatea în care trăim, iar pentru a le reda încrederea şi speranţa, voi încerca pe cât îmi stă în putinţă ca lucrurile cu care voi ieşi în faţă să fie cele pozitive. Ca atare, pentru a dovedi că se poate şi discursul meu are fundament, voi arăta realizările şi împlinirile. Astfel, voi arăta pe de-o parte că se poate, şi pe de altă parte că în mâna lor stă reformarea modului de a face politică publică.
– Revenind la tineri. Ai tot venit cu proiecte menite să îi stimuleze, să îi atragi în diverse activităţi. În momentul acesta ce crezi că le lipseşte cel mai mult şi ce ar avea nevoie tinerii?
– Cred că este foarte important să fie responsabilizaţi şi mai mult decât atât, să fie sprijiniţi. Nu degeaba se nasc întrebări în comunitate din partea tinerilor: „la cine să mă duc eu să mă ajute?”, „la cine să apelez eu ca să îmi acorde un sfat?”. Aici trebuie să ne punem nişte semne de întrebare! Nu cu conotaţie neapărat negativă, ci ca şi punct de plecare. Este momentul să acceptăm că vine din urmă o generaţie care are nevoie de sprijin, şi până la urmă trebuie să o lăsăm să se exprime şi ea, pentru că dacă vom crede că noi ştim ce este mai bine pentru ei, vă spun cu siguranţă că ne înşelăm, iar cartea aceasta nu va fi una câştigătoare. Cred că au nevoie de modele vii, de posibilităţi de exprimare şi nu în ultimul rând trebuie să-i lăsăm să decidă ei pentru ei.
– De ce ai renunţat la postul pe care abia „pusesei mâna”, practic?
– A fost într-adevăr o provocare şi a fost o experienţă foarte frumoasă. Am reuşit, este adevărat, să ajung la vârful piramidei, a ceea ce înseamnă politica de tineret din România, prin prezenţa mea în Cabinetul Secretarului de Stat pe probleme de tineret din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului. Dar vine un moment în viaţă în care simţi că eşti dator să reîntorci talantul primit în mijlocul comunităţii care te-a făcut să fii ceea ce eşti, pentru că până la urmă ceea ce ne defineşte pe noi ca oameni este comunitatea în care trăim, oamenii cu care am interacţionat, prietenii noştri, valorile noastre, locurile noastre.
– De ce tinerii?
– Nu doar tinerii sunt importanţi în comunitate, aceasta trebuie privită în ansamblul ei. Fără experienţa de viaţă, susţinerea şi profesionalismul din partea generaţiei mature care să vină alături de aceştia, nu se va putea dezvolta niciodată comunitatea noastră. Nu trebuie să existe rupturi, ci susţinere şi spirit de echipă. Tinerii au nevoie de suportul generaţiei mature, la fel cum generaţia matură are nevoie de energia, entuziasmul şi deschiderea către soluţii inovatoare ale generaţiei tinere. Soluţii există, oameni există, reuşite am dovedit că se pot întâmpla. Avem toate premizele, depinde doar de noi!
Îţi mulţumesc pentru interviul acordat şi îţi doriesc mult succes în campania electorală.
Ioana Ardeleanu