Peste 500 de donaţii în valoare totală de 245.000 de euro au făcut posibilă salvarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin, ajunsă în 2015 în prag de colaps, în cadrul unei impresionante campanii publice derulate timp de patru ani.
Pe parcusul anilor, donaţiile au fost de la 20 de lei până la 50.000 de euro, existând numeroase cazuri în care persoane cu suflet mare au donat sume mici, dar periodic, de mai multe ori. Implicarea exemplară a societăţii civile, dar şi a administraţiei judeţene şi a unor administraţii locale, chiar şi din alte judeţe, au făcut ca prima zăpadă căzută în această iarnă să fie aşteptată de către preotul greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz, cu bucurie şi nu cu emoţia unor posibile stricăciuni făcute de intemperii. El este cel care, alături de jurnaliştii unei publicaţii locale, a demarat, în 2015, o campanie căreia puţini îi dădeau şanse de reuşită: „Salvaţi Casa Memorială ‘Iuliu Maniu’ „.
Casa Memorială „Iuliu Maniu” a fost construită în anul 1879 de către tatăl marelui om politic, Ioan Maniu, descendent pe linie paternă din familia lui Simion Bărnuţiu. La conacul de la Bădăcin s-au luat decizii importante pentru naţiunea română din Transilvania, aici întâlnindu-se oameni politici care au realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. În perioada interbelică, în afara oamenilor politici, la Bădăcin veneau studenţi şi elevi în tabere organizate în casa Maniu. Aceştia erau ghidaţi de Corneliu Coposu, urmaşul politic al lui Iuliu Maniu.
Potrivit preotului Cristian Borz, după anul 1947, când Iuliu Maniu a fost arestat, casa a fost transformată pe rând în depozit de îngrăşăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii şi, în ultima perioadă, cămin pentru copii cu handicap sever. În tot acest timp, clădirea a fost prost întreţinută, ajungând în cele din urmă într-o avansată stare de degradare, aproape de colaps.
„Campania de salvare a casei a început în 2015, în februarie, şi atunci am reuşit să adunăm banii necesari pentru consolidarea fundaţiei. În octombrie am început consolidarea fundaţiei şi am şi reuşit să finalizăm lucrarea până la sfârşitul anului. Tot atunci s-a pus sub protecţie planşeul şi acoperişul şi asta a fost providenţial, pentru că dacă nu făceam asta, în februarie 2016, când unul din pereţi a căzut, dacă nu era sub protecţie planşeul ar fi căzut pur şi simplu. Chiar s-a început în ultimul ceas. Ideea campaniei a pornit de la Gina Bicăzan şi publicaţia ‘Sălajul Pur şi Simplu’. În 2016 am consolidat pereţii, iar la sfârşitul anului am făcut o reparaţie a acoperişului, pentru a nu mai ploua în casă. Apoi am continuat cu acoperişul, cu refacerea planşeului, cu grinzi, cu scândură, 1.300 de metri pătraţi de pereţi consolidaţi. Apoi am continuat cu instalaţiile, cu finisajele, amenajarea exterioară, cea interioară şi în 2019, în octombrie, am reuşit să finalizăm proiectul”, a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Borz.
Potrivit preotului din Bădăcin, în restaurarea imobilului s-a avut în vedere forma casei din 1947, în momentul arestării lui Iuliu Maniu. De-a lungul timpului, casa a avut mai mult etape de construcţie, iniţial fiind vorba doar de o clădire cu două camere, care ulterior a fost extinsă.
La început de decembrie 2019, „pudrată” cu prima zăpadă din această iarnă, Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin îşi aşteaptă vizitatorii dornici să cunoască istoria ei, într-o haină nouă, ce respectă cât s-a putut de fidel structura avută în momentul în care a fost părăsită de cel mai cunoscut locuitor al său, Iuliu Maniu.
La intrarea pe proprietate te întâmpină o frumoasă poartă de lemn, realizată de un meşter local, pentru ca, mai apoi, o alee pietruită să te conducă la clădirea a cărei restaurare s-a încheiat în această toamnă.
Pentru a intra în casă trebuie să treci printr-o verandă închisă, cu numeroase geamuri, locul unde adesea stătea la discuţii cu invitaţii şi marele om de stat.
„Veranda albă, pe care am reconstituit-o exact aşa cum o descrie Ionel Pop, nepotul lui Iuliu Maniu, cel care a făcut în 1946 descrierea casei. Avem aici cele patru tablouri care erau şi pe vremea când casa era locuită de familia Maniu. Este un portret al lui Avram Iancu, în tunică de avocat. Foarte puţină lume ştie că el era doctor în drept. Îl ştim reprezentat numai cu căciulă şi cu şubă. Apoi este un tablou cu Horea, cu Andrei Mureşanu şi un tablou cu memorandiştii, dintre care face parte şi unchiul din partea mamei. Pe verandă este şi bustul lui Simion Bărnuţiu, făcut în 1927 şi care a fost păstrat în biblioteca din Şimleu Silvaniei”, precizează Cristian Borz.
După verandă, urmează camera părinţilor, Ioan şi Clara, cu mobilierul original, din care se remarcă o canapea şi două fotolii ce au fost păstrate în casă, inclusiv atunci când aici a fost sediul Gostatului, în perioada comunistă. De asemenea, încăperea găzduieşte şi o sobă metalică, găsită şcoala din sat şi recondiţionată.
Punctul de atracţie al casei este, fără îndoială, fostul salon ce a găzduit numeroase numeroase întâlniri la nivel înalt înainte şi după 1819. Prin proiectul de restaurare, după consultări cu specialişti din cadrul Muzeului Judeţean Zalău şi ai Direcţiei de Cultură Judeţene, acesta a fost transformat într-o sală multimedia, ce găzduieşte fotografii şi documente legate de activitatea lui Iuliu Maniu, dar în care se pot organiza acum diverse activităţi
Pereţii încăperii au fost tapetaţi cu fotografii cu Iuliu Maniu, legate de activitatea sa ca militar în Primul Război Mondial, atunci când a făcut parte din regimentele KUK, mixte, alături de militari austrieci, polonezi şi cehi, precum şi documente legate de contribuţia fostului premier al României la Marea Unire şi de activitatea sa de după 1918, când a fost ales preşedinte al Consiliului Dirigent, dar şi de la 23 august 1944. De asemenea, aici pot fi văzute fotografii cu prima vizită oficială pe care familia regală, regele Ferdinand şi regina Maria o face în Transilvania. Iuliu Maniu le-a fost gazdă în vizitele pe care le-au făcut la Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Gherla, Bistriţa, Câmpia Turzii şi Ţebea.
Preotul Cristian Borz a realizat şi un arbore genealogic al lui Iuliu Maniu, în care se pot vedea legăturile de rudenie ale acestuia cu Simion Bărnuţiu, familia Coroianu, familia lui Ion Raţiu şi familia Boilă.
Într-un colţ al încăperii a fost aşezat un pian, utilizat în principal de sora lui Iuliu Maniu, Cornelia.
„Pianul este fabricat la Viena, la sfârşitul secolului XIX. Pe pian este o partitură pe care autorul i-o dedică lui Iuliu Maniu, în 1906, când era parlamentar în Parlamentul de la Budapesta. Sora lui Iuliu Maniu, Cornelia, care a devenit sora Cecilia, organiza concerte în principalele oraşe din Ardeal şi finanţa orfelinatul de fete de la Şimleu Silvaniei. Pianul era transportat la Zalău, la Oradea, la Cluj Napoca”, precizează preotul ce şi-a asumat rolul de „ghid”.
Un document inedit din sala multimedia este un afiş electoral al lui Iuliu Maniu, din perioada interbelică, scris în idiş.
„Propaganda comunistă îl acuza pe Maniu că a fost antisemit. Am tradus acest afiş, care demonstrează practic contrariul. A trebui să-l trimitem pentru traducere în Ierusalim, pentru că nimeni nu mai cunoaşte dialectul idiş. Afişul demonstrează faptul că această comunitate evreiască îl susţinea pe Maniu în alegeri, pentru că era singurul lider politic care oferea locuri eligibile pe listele Partidului Naţional Ţărănesc pentru comunitatea evreiască”, subliniază Borz.
Nu puteau lipsi din această retrospectivă a vieţii şi activităţii lui Maniu fotografii de la procesul intentat de comunişti şi din perioada de detenţie.
Pe 14 iulie 1947 este arestat Iuliu Maniu şi a primit 104 ani de închisoare, după o lună de proces. A fost închis la Malmaison, apoi la Gherla şi la Sighet, iar pe 5 februarie 1953 a decedat în închisoare, fără a se putea stabili, cel puţin până în prezent, locul unde a fost îngropat.
Salonul multimedia este continuat cu fosta capelă găzduită de familia Maniu, de religie greco-catolică.
„Am reconstituit capela, cu obiecte originale. Crucifixul a fost păstrat în podul unei case, fără braţe, şi deteriorat foarte tare, dar a fost refăcut. Este confecţionat în 1906. Feţele de altar sunt din 1923, cu monograma Clarei Maniu. Avem un liturghier, ediţia lui Timotei Cipariu, când s-a trecut la grafia latină. În această capelă au slujit trei din cei şapte episcopi beatificaţi de către Papa Francisc anul acesta: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Suciu. Icoanele sunt de asemenea originale”, subliniază preotul greco-catolic din Bădăcin.
O altă cameră este dedicată lui Ionel Pop, nepotul care a fost crescut de către Iuliu Maniu. El a fost avocat, făcând parte din baroul Cluj. A fost şi încarcerat, iar când a ieşit din închisoare a locuit într-un grajd la marginea Clujului şi s-a apucat de scris. A scris 22 de volume, toate inspirate din natură. Unii critici literari îl consideră cel puţin la fel de talentat ca şi Sadoveanu, cu care a fost chiar prieten.
Turul casei memoriale se încheie cu biroul lui Iuliu Maniu. Pe masa de birou, unde Maniu a conceput multe din documentele legislative şi administrative ale perioadei de după Marea Unire, se poate vedea astăzi inclusiv telefonul de epocă, singurul din localitate, la vremea respectivă. Biroul se continuă, urcând pe nişte scări de lemn, cu dormitorul auster pe care Maniu îl utiliza atunci când era la Bădăcin.
„Costurile totale ale proiectului, în care se includ şi amenajările exterioare, inclusiv poarta, dar şi expoziţia, au fost 245.000 de euro. Am avut 550 de donaţii. Ştim însă sigur că în spatele unor donaţii sunt mai multe persoane”, punctează Cristian Borz.
Donaţii au fost de la 20 de lei, până la 50.000 de euro, o sumă record alocată proiectului de Primăria Oradea. Au mai contribuit, cu sume importante, Baroul Bucureşti – 15.000 de euro, Consiliul Judeţean Sălaj – 100.000 de lei şi primăria Şimleu Silvaniei – 15.000 de lei. Campania a fost sprijinită de actriţa Oana Pellea, dar şi de Fundaţia „Corneliu Coposu”.
Un gest deosebit al campaniei a fost cel făcut de militarii din Şimleu Silvaniei, care au donat sânge, bonurile de masă primite fiind dăruite preotului Cristian Borz, pentru a cumpăra de mâncare celor care lucrau la casă. De asemenea, peste 30.000 de euro s-au strâns în urma unei gale caritabile, organizate în februarie 2018.
Modul exemplar în care a fost realizat proiectul de restaurare a fost recompensat, în luna octombrie, cu un premiu primit din parte Uniunii Naţională Restauratorilor de Monumente Istorice. O altă recunoaştere a eforturilor din campania de salvare a casei memoriale au venit din partea preşedinţiei, prin acordarea Medaliei aniversare „Centenarul Marii Uniri”, oferită Parohiei Greco-Catolice Bădăcin, care s-a ocupat de acest proiect.
Intenţiile preotului Cristian Borz legate de restaurarea acestei importante clădiri istorice nu se opresc aici.
„Mai trebuie amenajată curtea, mai sunt necesare nişte dotări cu mobilier pentru a organiza evenimente culturale mai mari. De asemenea, ar trebui înfiinţată o asociaţie, care să preia administrarea casei memoriale. Pentru parohie devine tot mai dificil, inclusiv din punct de vedere contabil. Nu în ultimul rând, o asociaţie ar putea aplica şi pentru proiecte cu finanţare externă”, a conchis Cristian Borz.
Până atunci însă, Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin este deja pregătită pentru vizitatori şi pentru toţi cei care vor să vadă şi să afle informaţii captivante despre un important crâmpei din istoria naţională.
AGERPRES
