Cu ocazia Zilei Culturii Maghiare, la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe a fost lansată recent cartea Descriptio Transylvaniae cuprinzând hărţile Transilvaniei, a autoarei Petelei Klára.
În volumul intitulat Descriptio Transylvaniae, apărut la Editura ARTprinter, sunt cuprinse hărţi ale Transilvaniei din perioada 1532–1848, realizate de 57 de autori, începând de la Johannes Honterus şi până la Frany Fried, specialiştii în cartografie considerând anul 1850 ca fiind limita epocii hărţilor vechi.
Prezent la acest eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor , a salutat lansarea cărţii din postura de colecţionar de hartă veche. „Dincolo de faptul că e frumos, volumul are şi un caracter unic, fiind realizat cu pretenţia exhaustivităţii: cuprinde 85 de hărţi care prezintă Transilvania ca regiune independentă” – a subliniat preşedintele CJ.Tamás Sándor a spus că evenimentul este o piatră de hotar în acest domeniu. Cartea se integrează perfect în seria celor reprezentate de volumele „Descriptio Hungariae – hărţile tipărite ale Ungariei şi Transilvaniei 1477–1600” ale colecţionarului de hărţi Szathmáry Tibor şi catalogului intitulat „Atlas Hungaricus 1528–1850” publicat de Szántai Lajos, precum şi publicaţiei intitulate „Descriptio Romaniae”, realizată de Ion Ciortan–Măriuca Radu–Octavian Ion Penda. El a menţionat că volumul Descriptio Transylvaniae cuprinde, în mod exclusiv, hărţi istorice care înfăţişează Transilvania ca regiune independentă şi care provin din diferite colecţii private sau publice din Paris, Viena sau Târgu Secuiesc, din Finlanda, sau de la Biblioteca Naţională Széchényi din Budapesta şi Biblioteca Teleki–Bolyai. Tamás Sándor a subliniat faptul că, pe vremuri, secuii au fost marcaţi pe hărţile vechi ori ca grup etnic, ori ca unitate administrativă (de ex. Natione de Siculi, Zeckonland o Ciculianna, şi în multe alte locuri Ciculi).
La rândul său, Gróf László, membru al Societăţii Regale de Geografie din Marea Britanie, a spus că hărţile au fost editate întotdeauna după cele mai bune cunoştinţe ale epocii, cartografia fiind o parte organică a ştiinţei şi a culturii epocii respective. Transilvania apare prima dată pe o hartă de navigaţie din secolul 14. L-a menţionat pe Lazarus, secretarul arhiepiscopului de Esztergom, care a realizat, în 1528, prima hartă tipărită reprezentând Ungaria şi Transilvania. Această foaie de hartă, păstrată într-un singur exemplar, a fost înscrisă de UNESCO în Registrul „Memoria Lumii”. Referitor la volumul Descriptio Transylvaniae, el a declarat că acesta este foarte important atât pentru cultura maghiară, cât şi pentru cea universală.
Măriuca Radu, specialist în hărţi vechi, după ce şi-a exprimat preţuirea faţă de activitatea depusă de Gróf László şi Petelei Klára, a vorbit despre faptul că fiecare hartă are povestea ei. Drept exemplu, aceasta a vorbit despre harta Transilvaniei, editată de Custos, în 1596, care a fost comandată de bancherul Fugger cu ocazia căsătoriei principelui Sigismund Báthory cu arhiducesa Maria Christierna de Habsburg – în mod evident, din interesul de a câştiga drepturile de exploatare ale minelor de cupru, aur şi de sare din Transilvania.
Autoarea cărţii, Petelei Klára, colaboratoare a Bibliotecii Teleki–Bolyai din Târgu Mureş, a spus cu multă modestie că titlul de autor nu-i aparţine în mod exclusiv, deoarece mulţi au ajutat la naşterea cărţii: „Gróf László, care a scris Prefaţa cărţii, este mentorul meu. Iniţiatorul şi susţinătorul cărţii a fost Tamás Sándor” a declarat aceasta.
Autoarea a considerat un lucru foarte important faptul că volumul este trilingv, tot conţinutul apărând în limbile maghiară, română şi engleză.
